„Dezinteresul politic și incapacitatea celor care ne guvernează de a duce la capăt proiectele importante pentru țară au devenit rutină. Proiectele sunt scoase din sertar doar atunci când trebuie făcute promisiuni și uitate după ce alegerile au trecut. Oamenii politici pe care vasluienii i-au trimis în Parlament și la guvernare au avut toate instrumentele legale la îndemână, dar le-au folosit prea puțin pentru interesele județului!

Sunteți oameni de stat, chemați să dezvoltați Vasluiul, nu doar să-l reprezentați la evenimente! Ce faceți, concret, pentru proiectele județului? Ce investiții aduceți, ce probleme rezolvați, ce lăsați în urmă?
Colegul meu, deputatul AUR Valeriu Munteanu, președintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a depus, de peste un an, întrebări parlamentare succesive prin care a solicitat clarificări referitoare la realizarea Drumului Expres Tișița-Albița și la întărirea legăturilor dintre cele două maluri ale Prutului. În urma demersului său parlamentar avem, astăzi, negru pe alb, răspunsul Ministerului Transporturilor. Un răspuns care naște mai multe întrebări decât lămuriri.

Vorbim despre aproape 141 de kilometri de drum expres, iar studiul de fezabilitate trebuia să fie primul pas concret către realizarea investiției. Aflăm, acum, că acest contract este suspendat. Și mai aflăm ceva greu de explicat: pentru investigațiile geotehnice s-a pornit de la 5.350 de metri liniari de foraje, iar necesarul real a ajuns la 27.851 de metri. De peste cinci ori mai mult decât estimarea inițială.

Nu poți să nu te întrebi: Cum a fost pregătit acest proiect? Cine a făcut estimările inițiale, cine le-a verificat și cum este posibil să ajungi de la 5.350 la aproape 28.000 de metri de foraje? Nu este o simplă greșeală de calcul și de aici apar, firesc, alte întrebări. Când autoritățile au prezentat proiectul oamenilor, știau cât de nepregătit era? Dacă știau, de ce l-au prezentat ca pe un proiect care merge înainte? Oare pentru voturi? Dacă nu știau, cum au administrat o investiție de asemenea anvergură cu asemenea superficialitate sau incompetență?

Dacă proiectul a fost lansat doar pentru capital electoral, vasluienii vor cere socoteală. Să așezăm faptele cap-coadă: contractul e suspendat, studiul e împins spre 2028, iar pentru etapele următoare Ministerul vorbește, deja, de banii europeni din exercițiul 2028–2034. Adică, așa cum ne-am obișnuit, românește: mai așteptați. În ritmul acesta, drumul se inaugurează prin 2040. Până dezvoltați voi județul, pleacă toți tinerii din Vaslui.
Spun ce cred și îmi asum ce spun. Cei care au condus acest județ au avut tot ce le trebuia: funcții, miniștri, influență, ani buni la guvernare și, mai ales, încrederea oamenilor. Ce au lăsat în urmă? Fotografii, declarații și promisiuni. Drumul? Mai vedem în 2040. Rezultatele nu se văd în realitate.

Susțin demersul colegului meu Valeriu Munteanu și insistența lui pentru acest proiect! Avem obligația să ținem Drumul Expres Tișița–Albița pe masa Guvernului până când promisiunea devine șantier, iar șantierul devine drum.
Pentru mine, ca deputat de Vaslui, acest proiect are și o semnificație aparte. Un drum expres între România și Republica Moldova îi aduce pe oameni mai repede unii către ceilalți și apropie firesc mărfurile, investițiile și economiile celor două state. România și Republica Moldova sunt două state independente și respectăm fără echivoc independența Republicii Moldova, deși sufletul ne spune, la fel de limpede, că pe cele două maluri ale Prutului trăiește același popor, cu aceeași limbă, aceeași istorie și legături pe care nicio frontieră nu le poate șterge.

Iar Vasluiul se află exact pe acest traseu. Pentru județul nostru, construcția unui asemenea drum înseamnă noi firme locale, materiale de construcții, agregate, transportatori, utilaje și locuri de muncă. După finalizare apar alte oportunități: logistică, benzinării, restaurante, servicii, spații comerciale, investiții. Toate acestea înseamnă activitate economică și bani care rămân în județ.

Tocmai de aceea îmi este greu să înțeleg și ce se întâmplă cu Varianta Ocolitoare a Municipiului Vaslui. Avem din nou un proiect important: o licitație lansată, zece oferte depuse pentru aproximativ 18 kilometri de drum și o investiție estimată la aproape 600 de milioane de lei fără TVA. Ofertele au fost deschise la 26 ianuarie 2026. Suntem în august și încă așteptăm rezultatul. Ce durează atât? Blochează anumite „influențe” investiția pentru că a câștigat cine nu trebuia? Dacă există o problemă, spuneți-le vasluienilor, clar, care este. Dacă nu există, desemnați constructorul și mergeți mai departe. Ai proiect, ai finanțare, ai zece ofertanți și ai un municipiu care se sufocă fără centură. Dați drumul proiectelor din Vaslui, ca să miște economia județului!

De aici vine întrebarea pe care cei care au condus și conduc acest județ poate nu vor să o audă: de ce se împotmolesc atât de des marile investiții ale Vasluiului? PNL, PSD și USR au avut și au responsabilități la guvernare. Au miniștri, secretari de stat, parlamentari și oameni în instituțiile care decid. Este firesc să îi întrebăm ce au făcut concret pentru aceste proiecte și, mai ales, unde sunt rezultatele.

AUR este în opoziție. Nu conducem Ministerul Transporturilor și nu conducem CNAIR. Putem însă cere explicații, putem face demersuri parlamentare, putem pune presiune publică și putem refuza ca aceste proiecte să fie uitate și activate doar în campanii electorale.
Vasluiul cere infrastructura care i-a fost promisă, de care are nevoie și care îi poate oferi o șansă reală de dezvoltare. Cer Guvernului României, Ministerului Transporturilor și CNAIR să găsească soluțiile și să ia măsurile necesare pentru urgentarea Drumului Expres Tișița–Albița și pentru deblocarea Variantei Ocolitoare Vaslui! Iar tuturor parlamentarilor aleși de vasluieni, indiferent de partid, le cer să facem front comun și să punem presiune pentru realizarea acestor proiecte, pentru toate investițiile cu adevărat importante ale acestui județ, adus de guvernările succesive la coada tuturor clasamentelor”, a declarat Laura Gherasim, deputat AUR.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „De ce sunt vasluienii și cetățenii Republicii Moldova văduviți de o investiție vitală, care poate schimba economic această parte a țării?” appeared first on AUR.

România are, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană – 6,6 decese la 1.000 de nou-născuți vii, față de o medie europeană de 3,5 și, cu siguranță, o parte dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea corespunzătoare a maternităților și prin acces la terapie intensivă la timp.

Județul Vaslui are două maternități principale, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui și la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad, care deservesc o populație numeroasă, majoritar rurală și cu venituri scăzute. Fiind maternități de grad inferior, ele sunt, adesea, nevoite doar să stabilizeze prematurii mici și cazurile complexe, urmând ca aceștia să fie transferați la un centru de gradul III din afara județului, cel mai apropiat fiind la Iași.

„Pentru un nou-născut în stare critică, fiecare oră și fiecare kilometru pot conta. Când un copil trebuie transferat zeci de kilometri pentru că în județ nu există un pat de terapie intensivă cu toate dotările necesare, avem o problemă reală, nu din statistici. Este despre supraviețuire! Familiile din Vaslui au așteptarea legitimă ca maternitățile din județ să fie pregătite să le salveze copiii”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Deputatul atrage atenția că semnalele venite din partea personalului medical și a pacientelor indică un deficit de medici ATI și de asistente cu competență în terapie intensivă neonatală și obstetrică, o dotare insuficientă cu ventilatoare, monitoare și incubatoare moderne, precum și un număr redus de paturi ATI pentru cazurile materno-fetale critice.

„Ministerul anunță extinderea capacității naționale de paturi ATI și bugete mai mari pentru neonatologie. Foarte bine, vreau să știu dacă acești bani ajung și la Vaslui sau se opresc, ca de obicei, în marile centre universitare. Nu voi accepta ca un copil să aibă șanse diferite de supraviețuire în funcție de județul în care s-a născut!”, a adăugat deputatul.

Prin întrebarea parlamentară, deputatul AUR solicită Ministerului numărul de paturi ATI funcționale și gradul de clasificare al celor două maternități din județ, câte paturi sunt dedicate pacientelor însărcinate și câte sunt alocate nou-născuților critici, numărul cazurilor transferate în afara județului în ultimii trei ani, deficitul de personal specializat, precum și investițiile realizate în perioada 2022–2025 și cele prevăzute pentru viitor, inclusiv prin programele naționale de acțiuni prioritare și prin PNRR.

Deputatul a solicitat răspuns scris din partea ministerului.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Solicit Ministerului Sănătății date despre secțiile ATI din maternitățile județului Vaslui și despre transferul nou-născuților critici la Iași” appeared first on AUR.

În centrul semnalului stau variantele consultative ale ghidurilor pentru intervențiile DR-12 și DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, publicate pe site-ul AFIR. Potrivit grilelor propuse, amplasarea investiției în zona montană poate aduce până la 20 de puncte în sectorul zootehnic și 15 puncte pentru achizițiile simple, ceea ce înseamnă că, într-o competiție națională unică, un asemenea avans decide practic selecția înainte ca proiectele să fie evaluate pe fond – un fermier din Vaslui poate îndeplini aceleași condiții de dimensiune, viabilitate și capacitate de implementare, dar pornește cu un handicap de până la 20 de puncte doar pentru că exploatația sa nu se află în zonă montană.

„Fermierii din Vaslui nu cer privilegii. Cer doar să nu fie puși să pornească de la linia de start cu 15 sau 20 de puncte în urma altora. Sprijinul pentru zona montană este necesar și nu îl contestă nimeni, dar el trebuie dat printr-un buget separat, nu printr-un punctaj care scoate din cursă județele sărace înainte ca aceasta să înceapă”, a declarat Laura Gherasim, deputat AUR.

Deputatul semnalează și criteriul deținerii în proprietate a terenurilor, aplicat uniform unor sectoare cu structuri funciare diferite: ușor de îndeplinit pentru o fermă legumicolă pe jumătate de hectar, dar practic prohibitiv pentru o exploatație vegetală care lucrează zeci de hectare în arendă, formă de exploatare firească și legală în agricultura de câmp. Soluția propusă este revenirea la anvelope financiare distincte una pentru zona montană, una pentru teritoriile cu instrumente teritoriale speciale și una pentru celelalte zone rurale, așa cum, în trecut, proiectele din teritoriul ITI Delta Dunării aveau o alocare separată în cadrul submăsurii 6.3.

Laura Gherasim atrage atenția că această abordare contrazice principiul coeziunii teritoriale, astfel, în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021–2027, statul acordă deja punctaj suplimentar proiectelor din Vaslui și Botoșani tocmai pentru a reduce disparitățile, în timp ce, în programul agricol, aceleași județe ar fi împinse în coada clasamentului.

„Fondurile europene există ca să apropie județele rămase în urmă de cele dezvoltate, nu ca să adâncească diferența dintre ele. Nu putem avea un program care ajută Vasluiul și, în paralel, altul care îl penalizează”, a adăugat deputatul AUR, Laura Gherasim

Semnalul vine pe fondul unui decalaj mai vechi: deși la nivel național absorbția prin PNDR 2014–2020 a depășit 95%, Vasluiul rămâne an de an la coada clasamentului, depășit inclusiv de județe cu relief mai puțin favorabil agriculturii de câmp. La aceasta se adaugă un deficit de informare și de sprijin administrativ semnalat public chiar de prefectul județului, care, în ședința Colegiului Prefectural, a reproșat conducerii Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lipsa de transparență și a cerut tratament imparțial pentru toți solicitanții.

Deputatul avertizează că timpul este scurt, sesiunile ar urma să fie lansate în septembrie, iar ghidurile sunt încă în consultare, fără ca fermierii să știe dacă și cum vor fi modificate. Prin întrebarea parlamentară, deputatul AUR cere Ministerului și AFIR reanalizarea punctajului acordat zonei montane, introducerea unor anvelope financiare distincte, adaptarea criteriului proprietății la specificul fiecărui sector, publicarea unei simulări a impactului grilei pe județe și sectoare și a datelor istorice privind distribuția fondurilor, consultarea organizațiilor de fermieri din județele slab dezvoltate și publicarea din timp a formei finale a ghidurilor, alături de datele privind fondurile contractate și plătite în Vaslui și locul județului în ierarhia națională.

Deputatul a solicitat răspuns scris din partea ministerului.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Cer Ministerului Agriculturii și AFIR revizuirea criteriilor care pun fermierii vasluieni în dezavantaj la fondurile europene” appeared first on AUR.

La nivel național, Poliția Română a intervenit, în anul 2025, la 138.385 de cazuri de violență domestică, 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, iar numărul faptelor penale înregistrate a scăzut cu 16,3% față de anul anterior. Această reducere nu înseamnă, însă, că fenomenul se află în recul, creșterea sesizărilor arată doar o schimbare în modul în care sunt gestionate aceste cazuri, nu neapărat o îmbunătățire a siguranței victimelor.

Controale interne ale Inspectoratului General al Poliției Române au constatat, în cursul anului 2025, disfuncționalități procedurale în dosare din județele Mureș și Teleorman, unde pașii obligatorii în supravegherea cazurilor cu ordin de protecție nu au fost respectați și, ca urmare, din 1 august 2025, polițiștii sunt obligați să verifice situația victimei chiar și atunci când aceasta refuză să apeleze la instrumentele legale clasice.

Deși Legea nr. 217/2003, completată recent prin Legea nr. 36/2026, obligă autoritățile să colecteze date statistice dezagregate privind violența domestică, aceste cifre nu sunt făcute publice pe județe. Doamna deputat Laura Gherasim solicită Ministerului Afacerilor Interne să comunice dacă la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui există un registru al victimelor, câte ordine de protecție au fost emise și confirmate de instanțe, câți agresori au fost monitorizați electronic și dacă dosarele din Vaslui au fost verificate în urma disfuncționalităților descoperite în Mureș și Teleorman.

„Cetățenii din Vaslui au dreptul să știe dacă instituțiile statului funcționează la fel de bine pentru ei ca pentru oricare alt județ. Nu poți gestiona corect o problemă pe care refuzi să o măsori la nivel local”, a declarat doamna deputat AUR, Laura Gherasim.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Solicit Ministerului Afacerilor Interne evidența victimelor violenței domestice din județul Vaslui” appeared first on AUR.

Incendiul de la Maternitatea Giulești, cel de la Spitalul „Matei Balș”, soldat cu 26 de decese, cel de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța și cel de la Spitalul Județean Ploiești au avut în comun aceeași cauză, anume instalațiile electrice vechi, suprasolicitate și neverificate la termenele prevăzute de lege. Trebuie să fim conștienți că, în clădiri în care sunt internați oameni dependenți de aparatură medicală, o instalație electrică defectă nu este doar o chestiune administrativă, ci se transformă într-o problemă ce poate face diferența între viață și moarte!

„Cetățenii din Vaslui au dreptul să știe dacă spitalul în care ajung ei sau copiii lor este sigur. Nu mai putem accepta ca statul să afle în ce stare sunt instalațiile electrice abia după ce izbucnește un incendiu și se numără victimele. Am cerut Ministerului Sănătății date defalcate, spital cu spital, pentru fiecare unitate din județul Vaslui”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Întrebarea parlamentară adresată ministrului Sănătății vizează direct cele trei unități principale din județ, Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad și Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Huși și solicită informații privind data ultimelor verificări, vechimea instalațiilor electrice, valabilitatea autorizațiilor de securitate la incendiu, neregulile constatate la controalele Inspectoratului pentru Situații de Urgență și fondurile alocate pentru modernizare în anii 2025 și 2026.

Potrivit Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și normativelor tehnice în vigoare, verificarea periodică a instalațiilor electrice și deținerea autorizației de securitate la incendiu sunt obligatorii și, cu toate acestea, numeroase spitale din România funcționează cu instalații vechi de zeci de ani și fără autorizațiile necesare.

„Prevenția costă infinit mai puțin decât o tragedie. Solicit ministerului transparență totală și un calendar clar de modernizare a instalațiilor din spitalele vasluiene. Voi urmări răspunsul și voi reveni public cu cifrele, oricare ar fi ele”, a adăugat doamna Laura Gherasim.
Deputatul AUR a precizat că va monitoriza modul în care sunt cheltuite fondurile destinate siguranței pacienților și că va sesiza orice situație în care unități sanitare din județul Vaslui funcționează cu riscuri pentru viața bolnavilor.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Cer Ministerului Sănătății situația reală a instalațiilor electrice din spitalele vasluiene. Vrem să știm dacă pacienții din Vaslui sunt în siguranță” appeared first on AUR.

Ținta, cuprinsă în Componenta C13 – Reforme Sociale, Investiția I1, prevede autorizarea a 145 de centre de servicii de zi, dintre care cel puțin 10% în comunități cu o populație romă semnificativă cu termenul de îndeplinire trimestrul IV 2025. La data prezentei, ținta figurează, în continuare, cu starea „în implementare”, deci restantă față de scadența asumată — cu atât mai mult cu cât termenul inițial de implementare a proiectelor din primul apel fusese stabilit la 31 decembrie 2024.

Întârzierea are și o miză suplimentară în contextul în care PNRR se închide la 31 august 2026 – o țintă neîndeplinită la termen atrage riscul pierderii finanțării europene aferente și mută povara finalizării pe bugetul de stat.

„Vorbim despre servicii care țin copiii lângă părinți, și nu despre o statistică. Termenul a trecut, iar ținta e, în continuare, neîndeplinită. Întreb ministerul câte dintre cele 145 de centre au fost efectiv autorizate și, în mod special, ce s-a întâmplat în județul Vaslui — câte proiecte au fost contractate, în ce localități și câte funcționează astăzi”, a declarat doamna deputat Laura Gherasim.

Prin întrebarea adresată, doamna deputat Laura Gherasim solicită ministerului date la zi privind numărul de centre autorizate la nivel național, situația detaliată a județului Vaslui – proiecte contractate, localități, stadiu, centre date în funcțiune, numărul proiectelor respinse sau reziliate din județ și nevoile rămase neacoperite, motivele restanței față de termen, precum și analiza de risc și planul de contingență pentru centrele care nu vor putea fi autorizate până la închiderea programului.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Ținta PNRR nr. 394, centrele de zi pentru copii, neîndeplinită la termen. Solicitare de situație pentru județul Vaslui” appeared first on AUR.

Problema este, în primul rând, una de oferta, spre exemplu, la concursul național de titularizare din 2025, după contestații, doar 46,66% dintre candidați au obținut nota minimă 7, pragul de la care un profesor se poate angaja pe perioadă nedeterminată, iar alți 36,36% au luat note între 5 și 6,99. Aproape jumătate dintre cei care vor să intre în sistem nu ating nivelul cerut, iar o parte ajung la catedră ca suplinitori, inclusiv necalificați. Acest deficit se concentrează acolo unde școlile sunt mai greu de ocupat: în mediul rural și în zonele defavorizate, exact profilul județului Vaslui.

Rezultatele se văd la examene – la Bacalaureat 2025, rata de promovare în mediul rural a fost de 65,18%, față de 79,45% în urban, o diferență de aproape 14 puncte procentuale. La filiera tehnologică, unde învață cu precădere elevii din medii defavorizate, doar 56,7% dintre candidați au promovat, cea mai slabă rată din ultimii ani. Iar Vasluiul, un județ preponderent rural, este printre cele mai expuse acestui decalaj și se numără, de ani de zile, printre județele cu cele mai slabe rezultate la examenele naționale și cu cea mai mare expunere la abandonul școlar.

Atâta vreme cât statul tolerează ca elevii din comunele Vasluiului să aibă profesori necalificați, dreptul la educație de calitate, garantat de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, rămâne pentru ei o promisiune pe hârtie. Diferența dintre un copil din Cluj și unul dintr-o comună din Vaslui nu este de inteligență sau de muncă, ci este dată de profesor, iar profesorul este responsabilitatea statului!

Pe această temă am depus o întrebare parlamentară adresată Ministrului Educației și Cercetării, prin care am solicitat date defalcate: numărul posturilor neocupate în județul Vaslui pentru rural și urban și pe discipline, ponderea suplinitorilor necalificați, decalajul dintre numărul de profesori calificați și posturile titularizabile, precum și clarificări despre un program finanțat de stimulare a cadrelor didactice în școlile rurale greu de ocupat. Voi urmări răspunsul și voi reveni, public, cu el.

Pentru că educația copiilor din județul Vaslui nu poate fi tratată ca o problemă marginală, ea este testul după care se vede dacă acest stat mai funcționează egal pentru toți cetățenii săi!”, a declarat Laura Gherasim, deputat AUR.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Un profesor la fiecare catedră, obligația pe care statul o ignoră în Vaslui!” appeared first on AUR.

Doamnei Manuela-Irina PĂTRĂȘCOIU, Director General, Președinte Consiliul de Administrație, Compania Națională de Investiții S.A.

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situația proiectului „Construire cămin sat Dragomireşti”

Stimată Doamnă Director,

Accesul la servicii esențiale pentru comunitate reprezintă un element fundamental al calității vieții, iar infrastructura corespunzătoare joacă un rol determinant în asigurarea acestuia.

În județul Vaslui, multe unități destinate furnizării acestor servicii, în special în mediul rural, se confruntă cu dificultăți majore din cauza lipsei dotărilor adecvate, a condițiilor precare și a necesității modernizării spațiilor în care își desfășoară activitatea.

În numeroase localități, aceste instituții funcționează în clădiri vechi, insuficient echipate, ceea ce afectează atât eficiența activităților desfășurate de personalul de specialitate, cât și accesul cetățenilor la servicii de bază.

De asemenea, investițiile în modernizarea, reabilitarea și dotarea corespunzătoare a acestor unități devin o prioritate urgentă. O infrastructură îmbunătățită poate contribui la creșterea calității serviciilor oferite, la sporirea siguranței beneficiarilor și la atragerea unui număr mai mare de specialiști în domeniu.

Comunitățile din județul Vaslui depind de aceste investiții pentru a avea acces la servicii adaptate nevoilor actuale.

Având în vedere importanța îmbunătățirii infrastructurii locale, urmăresc cu atenție demersurile realizate în acest sens pentru a facilita accesul locuitorilor la condiții mai bune.

În acest context, referitor la proiectul „Construire cămin sat Dragomireşti”, vă rog să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1) Care este stadiul actual al implementării proiectului?

2) Ce dotări sunt prevăzute pentru proiect?

3) Există eventuale întârzieri față de calendarul inițial? Dacă da, care sunt cauzele acestora?

4) A existat sau exista vreo problema de colaborare intre instituția dumneavoastră și Primăria Dragomireşti?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situația proiectului „Construire cămin sat Dragomireşti” appeared first on AUR.

Domnului Bogdan Gruia IVAN, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situaţia antreprenoriatului ȋn judeţul Vaslui

Stimate Domnule Ministru,

Mediul antreprenorial din România, în special cel al micilor întreprinzători, a traversat și continuă să traverseze perioade deosebit de dificile în ultimii ani. Pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra economiei, afectând în mod special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Conform unui studiu al Academiei Române, în perioada pandemiei, aproximativ 90% dintre IMM-uri au raportat că sunt afectate economic, cu scăderi dramatice ale cererii și veniturilor, ceea ce a afectat sever capacitatea lor de a funcționa din cauza lipsei lichidităților.

Pe lângă provocările generate de pandemie, micii antreprenori se confruntă și cu o lipsă de predictibilitate a normelor impuse prin Ordonanțe de Urgență, Ordine de Ministru etc. Modificările legislative frecvente și adesea neașteptate creează un mediu de afaceri instabil, îngreunând planificarea pe termen lung și descurajând investițiile. Această impredictibilitate afectează în mod direct capacitatea antreprenorilor de a-și dezvolta afacerile și de a contribui la creșterea economică.

Situația este și mai accentuată în județul Vaslui, unde antreprenorii locali se confruntă cu provocări suplimentare. În primele 11 luni ale anului 2024, 39 de firme din județ au intrat în procedura de insolvență, comparativ cu 41 în aceeași perioadă a anului precedent.

De asemenea, în aceeași perioadă, 791 de firme au fost radiate, 393 au fost dizolvate și 241 și-au suspendat activitatea, ceea ce înseamnă că un total de 1.425 de firme au ieșit de pe piață în cursul anului trecut.

Aceste date reflectă o lipsă de susținere adecvată din partea autorităților pentru antreprenorii vasluieni. În ciuda dificultăților întâmpinate, măsurile de sprijin au fost insuficiente sau ineficiente, ceea ce a condus la o scădere semnificativă a numărului de firme active în județ. Această situație are un impact negativ asupra economiei locale, reducând oportunitățile de angajare și contribuind la scăderea nivelului de trai al populației.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. Care este numărul total de firme active în județul Vaslui la data curentă?

2. Câte firme noi au fost înființate în județul Vaslui în ultimii trei ani și care este evoluția anuală a acestora?

3. Câte firme din județul Vaslui au intrat în procedura de insolvență sau faliment în ultimii trei ani și care este trendul acestor indicatori?

4. Ce programe de sprijin și finanțare au fost implementate de ministerul dumneavoastră în județul Vaslui în ultimii trei ani pentru susținerea antreprenorilor locali?

5. Care este gradul de accesare a fondurilor europene de către antreprenorii din județul Vaslui și ce măsuri au fost luate pentru a facilita acest proces?

6. Există programe specifice de formare și mentorat pentru antreprenorii din județul Vaslui? Dacă da, câți antreprenori au beneficiat de acestea în ultimii trei ani?

7. Ce măsuri concrete intenționați să implementați pentru a crește predictibilitatea legislativă și a reduce impactul negativ al modificărilor frecvente asupra micilor antreprenori?

8. Cum colaborează ministerul dumneavoastră cu autoritățile locale din județul Vaslui pentru a identifica și soluționa problemele specifice cu care se confruntă antreprenorii din această regiune?

9. Există planuri pentru dezvoltarea infrastructurii de suport pentru antreprenoriat în județul Vaslui, cum ar fi incubatoare de afaceri sau centre de consultanță?

10.Ce măsuri aveți în vedere pentru a atrage investiții în județul Vaslui și a stimula dezvoltarea economică locală?

Consider că răspunsurile la aceste întrebări vor oferi o imagine clară asupra situației actuale a antreprenoriatului în județul Vaslui și vor contribui la identificarea soluțiilor necesare pentru revitalizarea acestui sector vital pentru economia locală.

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situaţia antreprenoriatului ȋn judeţul Vaslui appeared first on AUR.

Doamnei Manuela-Irina PĂTRĂȘCOIU, Director General, Președinte Consiliul de Administrație, Compania Națională de Investiții S.A.

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situația proiectului „Reabilitare, consolidare, modernizare, extindere, şi dotare dispensar medical uman, sat Arsura, comuna Arsura”

Stimată doamnă Director,

Accesul la servicii medicale de calitate reprezintă un factor esențial pentru bunăstarea unei comunități, iar infrastructura medicală joacă un rol crucial în asigurarea acestui acces.

În județul Vaslui, unitățile medicale, în special cele din mediul rural, se confruntă de ani de zile cu probleme majore legate de dotările insuficiente, spațiile neadecvate și lipsa unor condiții moderne pentru desfășurarea actului medical.

În multe localități, dispensarele funcționează în clădiri vechi, cu echipamente învechite, ceea ce îngreunează atât activitatea cadrelor medicale, cât și accesul pacienților la servicii de bază.

În acest context, investițiile în reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților medicale din județ sunt nu doar necesare, ci urgente. O infrastructură medicală modernizată înseamnă prevenirea unor afecțiuni grave prin consultații și tratamente accesibile, creșterea gradului de siguranță sanitară și atragerea unui număr mai mare de specialiști în sistemul medical local.

Comunitățile din județul Vaslui depind de aceste investiții pentru a beneficia de servicii de sănătate decente, care să răspundă nevoilor actuale ale populației.

Având în vedere importanța investițiilor în infrastructura medicală, în special în mediul rural, urmăresc cu mare atenţie eforturile depuse pentru îmbunătățirea condițiilor de acces la servicii de sănătate pentru locuitorii județului Vaslui.

În acest context, cu privire la proiectul „Reabilitare, consolidare, modernizare, extindere, şi dotare dispensar medical uman, sat Arsura,
comuna Arsura”, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1) Care este stadiul actual al implementării proiectului?

2) Ce dotări sunt prevăzute pentru dispensar în urma finalizării lucrărilor?

3) Există eventuale întârzieri față de calendarul inițial? Dacă da, care sunt cauzele acestora?

4) A existat sau există probleme de colaborare ȋntre instituţia dumneavoastră şi Primăria Arsura?

5) Ce măsuri sunt avute în vedere pentru asigurarea continuității serviciilor medicale pe durata lucrărilor?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situația proiectului „Reabilitare, consolidare, modernizare, extindere, şi dotare dispensar medical uman, sat Arsura, comuna Arsura” appeared first on AUR.