Acesta afirmă că strategia preia concepte și obiective din documente internaționale și europene fără o adaptare la realitățile României și avertizează asupra impactului pe care noile măsuri l-ar putea avea asupra dezvoltării economice, investițiilor și securității energetice a țării.

„În plin mandat interimar, după ce Guvernul a fost demis de Parlament și exercită doar atribuțiile limitate prevăzute de Constituție până la învestirea unui nou executiv, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a promovat spre adoptare Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, un document de aproape 100 de pagini care va influența, pentru mulți ani înainte, politicile României privind energia, infrastructura, agricultura, pădurile și administrarea teritoriului.

Rămâne de văzut dacă un Guvern aflat în exercițiul interimar al atribuțiilor, chemat prin definiție să administreze doar treburile publice curente, trebuia să adopte o strategie națională cu efecte structurale asupra dezvoltării României până în anul 2030. Dincolo de această problemă de importantă de constituționalitate, conținutul documentului ridică numeroase semne de întrebare.

Poate cel mai grăitor exemplu se regăsește chiar în textul strategiei. Documentul vorbește despre „popoarele indigene și comunitățile locale”, iar printre obiectivele sale figurează inclusiv protejarea și promovarea cunoștințelor și practicilor tradiționale ale „popoarelor indigene”. Întrebarea este cât se poate de simplă: care sunt popoarele indigene din România?

România nu recunoaște existența unor populații indigene în sensul dreptului internațional. Conceptul este specific unor state precum Canada, Statele Unite, Brazilia, Australia sau Noua Zeelandă, unde există populații autohtone istorice – amerindieni, inuiți, aborigeni sau maori – protejate prin instrumente juridice internaționale.

Strategia Ministerului Mediului nu oferă însă nicio explicație. Termenul este preluat pur și simplu, fără adaptare la realitățile României, ceea ce creează impresia că autorii au copiat aproape mecanic formulările din documentele elaborate la nivel global, fără să le treacă prin filtrul interesului și al specificului național.

Dacă autorii strategiei au ajuns să vorbească despre „popoarele indigene din România”, este firesc să ne întrebăm câte alte concepte și obiective au fost preluate fără discernământ din documente elaborate pentru alte continente și alte realități. Din păcate, lectura strategiei confirmă că acesta nu este un caz izolat, ci o abordare generală.

Documentul declară explicit că urmărește transpunerea în România a Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal, precum și a Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030. Desigur, România trebuie să își respecte obligațiile internaționale și europene. Însă o strategie națională nu poate fi redusă la un exercițiu de traducere și copiere a unor obiective globale, fără o analiză proprie a intereselor economice și strategice ale statului român.

Una dintre cele mai controversate prevederi este asumarea obiectivului ca 30% din suprafața țării să fie inclusă în arii naturale protejate, iar 10% din teritoriu să beneficieze de protecție strictă.

Strategia preia aceste ținte aproape identic din documentele europene, însă evită să răspundă unor întrebări fundamentale:

• Ce suprafețe suplimentare vor intra sub regim de protecție?
• Ce activități economice vor fi restrânse?
• Care va fi impactul asupra agriculturii, silviculturii, investițiilor în infrastructură și producției de energie?
• Cine va suporta costurile acestor restricții?

Lipsa unor răspunsuri este cu atât mai gravă cu cât România are deja experiența unor proiecte strategice întârziate sau blocate ani la rând prin invocarea regimului ariilor protejate și a normelor privind biodiversitatea. Hidrocentrale începute cu decenii în urmă, lucrări hidrotehnice, proiecte de infrastructură și alte investiții de interes național au fost contestate în instanță folosind exact astfel de argumente.

Noua strategie riscă să consolideze această tendință. Biodiversitatea este transformată într-un criteriu transversal care trebuie să influențeze aproape toate politicile publice – energia, transporturile, agricultura, urbanismul, amenajarea teritoriului și exploatarea resurselor naturale.

În schimb, documentul spune foarte puțin despre securitatea energetică a României, despre valorificarea responsabilă a resurselor naturale în interes național sau despre dezvoltarea comunităților locale. Accentul cade aproape exclusiv pe extinderea restricțiilor, restaurarea ecologică și creșterea suprafețelor protejate.

Strategia este construită aproape în întregime în jurul unor concepte consacrate în documentele globale și europene – „capital natural”, „servicii ecosistemice”, „soluții bazate pe natură”, „a trăi în armonie cu natura” –, fără o analiză serioasă privind modul în care acestea trebuie adaptate realităților economice și sociale ale României.

Eeste legitim să ne întrebăm unde este analiza privind impactul asupra economiei, asupra investițiilor, asupra comunităților locale și asupra securității energetice a României. O strategie națională nu poate reflecta exclusiv perspectiva conservării, ignorând celelalte interese legitime ale statului.

România are nevoie de protejarea biodiversității și de conservarea patrimoniului natural. Dar România are nevoie, în aceeași măsură, de hidrocentrale, de irigații, de drumuri, de investiții, de dezvoltare economică și de independență energetică. O strategie națională responsabilă trebuie să găsească echilibrul între protecția mediului și interesul național, nu să importe aproape ad litteram obiective și formule redactate pentru alte state și alte realități.

De aceea, această strategie trebuie reanalizată cu seriozitate. Ea ridică întrebări legitime atât cu privire la legitimitatea adoptării sale de către un Guvern aflat în exercițiul interimar al atribuțiilor, cât și cu privire la efectele pe termen lung asupra dezvoltării României.

Iar până când Ministerul Mediului va explica cine sunt, în viziunea sa, „popoarele indigene din România”, rămâne impresia că această strategie vorbește mai mult despre prioritățile unor agende globale decât despre interesele și nevoile reale ale statului român”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Indigenii din România și strategia de biodiversitate adoptată de un Guvern interimar. Cine scrie, de fapt, politicile de mediu ale statului român?” appeared first on AUR.

Potrivit alineatului (9) din preambulul Directivei (UE) 2024/1203, o faptă poate constitui infracțiune împotriva mediului numai dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative: aceasta este contrară legii și este săvârșită cu intenție sau, în anumite cazuri expres prevăzute, cel puțin din neglijență gravă.

În dreptul penal român, culpa îmbracă două forme principale: culpa cu prevedere și culpa simplă (neglijența). Deși Codul penal nu definește distinct culpa gravă, Codul civil stabilește, la art. 16 alin. (3), că aceasta există atunci când autorul acționează cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar manifesta-o față de propriile interese.

Cu toate acestea, proiectul de lege propus de Diana Buzoianu incriminează captarea ilegală a apei și stabilește expres că:
– captarea nelegală a apelor, dacă este susceptibilă să provoace daune semnificative, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
– dacă au fost produse daune semnificative, pedeapsa crește la 2–7 ani;
– iar pentru toate aceste fapte săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Prin această formulare, proiectul nu limitează răspunderea penală la culpa gravă, așa cum cere Directiva europeană, ci o extinde asupra tuturor formelor de culpă prevăzute de Codul penal, inclusiv asupra culpei simple.

În același timp, ministrul inițiator afirmă public că proiectul „nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau o fântână” și că „nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, susținând că norma vizează exclusiv captările industriale de apă.
Din analiza textului rezultă însă că legea nu conține nicio excepție expresă pentru captările de mică amploare destinate gospodăriilor sau agriculturii familiale.

Mai mult, proiectul incriminează orice captare realizată „cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile”, dacă aceasta este susceptibilă să provoace daune semnificative corpurilor de apă. Prin urmare, chiar și în lipsa producerii efective a unui prejudiciu și chiar în lipsa intenției, o persoană fizică ar putea intra sub incidența normei penale dacă autoritățile apreciază că exista posibilitatea producerii unor asemenea consecințe.

„Directiva europeană vorbește despre intenție și, în anumite cazuri, despre neglijență gravă. Proiectul Dianei Buzoianu merge mult mai departe și sancționează penal orice formă de culpă, inclusiv culpa simplă. În plus, nu există nicio excepție clară pentru gospodăriile populației sau pentru captările de mică amploare destinate agriculturii familiale. În aceste condiții, declarațiile publice potrivit cărora oamenii care își sapă o fântână nu sunt vizați de lege nu sunt susținute de textul proiectului”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Deputatul AUR consideră că proiectul trebuie modificat înainte de adoptare, astfel încât să respecte întocmai cerințele Directivei (UE) 2024/1203.

În acest sens, AUR solicită:
– limitarea răspunderii penale pentru infracțiunile prevăzute de directivă exclusiv la cazurile de intenție sau, acolo unde directiva permite, de neglijență gravă;
– introducerea unor excepții exprese pentru captările de apă de mică amploare destinate uzului gospodăresc și agriculturii familiale, inclusiv pentru săparea unei fântâni de către persoane fizice;
– eliminarea oricăror formulări care lasă exclusiv la aprecierea organelor de urmărire penală stabilirea situațiilor în care cetățenii pot răspunde penal.

„Normele penale trebuie să fie clare, previzibile și conforme cu dreptul european. Nu putem accepta ca românii să fie expuși riscului unor dosare penale din cauza unor formulări neclare și excesive, în timp ce ministrul afirmă public că legea nu îi privește. Dacă aceasta este intenția reală a inițiatorului, atunci ea trebuie să fie exprimată fără echivoc chiar în textul legii”, a concluzionat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Proiectul Dianei Buzoianu privind captarea apei depășește Directiva europeană și poate deschide calea răspunderii penale pentru gospodarii care își sapă o fântână” appeared first on AUR.

“Este vorba despre două proiecte majore: decolmatarea lacurilor şi canalelor, respectiv modernizarea infrastructurii publice de acces şi vizitare a Deltei, eliminate din PNRR după ce ani la rând au rămas blocate la faza studiilor de fezabilitate şi a proiectării. În loc să clarifice situaţia, să identifice responsabilii şi să mobilizeze toate resursele pentru salvarea investiţiilor, ministrul Diana Buzoianu a asistat nepăsătoare la pierderea unor fonduri europene vitale pentru una dintre cele mai importante zone naturale ale Europei. USR vorbeşte despre PNRR dimineaţa, la prânz şi seara, prezentându-l drept marele succes al guvernării lor. În realitate, când au avut responsabilitatea directă de a apăra aceste proiecte, au lăsat să se piardă aproximativ 50 de milioane de euro destinate Deltei Dunării. Diana Buzoianu nu a făcut niciun efort vizibil pentru a debloca proiectele, pentru a descurca iţele unor contracte care ridică numeroase semne de întrebare şi pentru a trage la răspundere pe cei care au blocat investiţiile. Românii pierd bani europeni, iar USR continuă să livreze doar discursuri şi să cerşească like-uri.
Potrivit informaţiilor publice, proiectele au rămas ani întregi blocate în faza de proiectare, fiind atribuite unor asocieri şi societăţi care au acumulat numeroase contracte cu statul, fără ca investiţiile să avanseze în mod real. În loc ca Ministerul Mediului să verifice modul în care au fost gestionate aceste contracte şi să caute soluţii pentru salvarea finanţării europene, România a ajuns în situaţia de a pierde definitiv aceste resurse, iar Delta Dunării va trebui să aştepte cel mai devreme până în 2028 o nouă oportunitate de finanţare.
AUR solicită ministrului Diana Buzoianu să prezinte public toate documentele referitoare la aceste proiecte, să explice cine răspunde pentru ratarea celor aproximativ 50 de milioane de euro din PNRR şi să dispună un control complet asupra modului în care au fost gestionate contractele de proiectare şi studiile de fezabilitate. Românii au dreptul să ştie cine este responsabil pentru pierderea unor investiţii esenţiale pentru Delta Dunării şi pentru dezvoltarea unei regiuni strategice a României”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu – Declarație de presă – Diana Buzoianu a îngropat 50 de milioane de euro din PNRR destinate Deltei Dunării appeared first on AUR.

„Este vorba despre două proiecte majore: decolmatarea lacurilor și canalelor, respectiv modernizarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei, eliminate din PNRR după ce ani la rând au rămas blocate la faza studiilor de fezabilitate și a proiectării. În loc să clarifice situația, să identifice responsabilii și să mobilizeze toate resursele pentru salvarea investițiilor, ministrul Diana Buzoianu a asistat nepăsătoare la pierderea unor fonduri europene vitale pentru una dintre cele mai importante zone naturale ale Europei.

USR vorbește despre PNRR dimineața, la prânz și seara, prezentându-l drept marele succes al guvernării lor. În realitate, când au avut responsabilitatea directă de a apăra aceste proiecte, au lăsat să se piardă aproximativ 50 de milioane de euro destinate Deltei Dunării. Diana Buzoianu nu a făcut niciun efort vizibil pentru a debloca proiectele, pentru a descurca ițele unor contracte care ridică numeroase semne de întrebare și pentru a trage la răspundere pe cei care au blocat investițiile. Românii pierd bani europeni, iar USR continuă să livreze doar discursuri și să cerșească like-ri.

Potrivit informațiilor publice, proiectele au rămas ani întregi blocate în faza de proiectare, fiind atribuite unor asocieri și societăți care au acumulat numeroase contracte cu statul, fără ca investițiile să avanseze în mod real. În loc ca Ministerul Mediului să verifice modul în care au fost gestionate aceste contracte și să caute soluții pentru salvarea finanțării europene, România a ajuns în situația de a pierde definitiv aceste resurse, iar Delta Dunării va trebui să aștepte cel mai devreme până în 2028 o nouă oportunitate de finanțare.

AUR solicită ministrului Diana Buzoianu să prezinte public toate documentele referitoare la aceste proiecte, să explice cine răspunde pentru ratarea celor aproximativ 50 de milioane de euro din PNRR și să dispună un control complet asupra modului în care au fost gestionate contractele de proiectare și studiile de fezabilitate. Românii au dreptul să știe cine este responsabil pentru pierderea unor investiții esențiale pentru Delta Dunării și pentru dezvoltarea unei regiuni strategice a României.”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu a îngropat 50 de milioane de euro din PNRR destinate Deltei Dunării” appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, deputat în circumscripția electorala nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării:  Stadiul actual al proiectului Drumului Expres Tișița – Albița și măsurile întreprinse pentru accelerarea realizării conexiunii rutiere de mare viteză dintre București și Chișinău

Domnule Ministru,

În data de 25 martie 2025 v-am adresat întrebarea parlamentară nr. 641A/25.03.2025 privind stadiul proiectului Drumului Expres Tișița – Albița, iar prin răspunsul transmis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (nr. 9843/28.04.2025) ați precizat că traseul fusese avizat la data de 13 martie 2025, urmând să fie demarate investigațiile de teren, și că finalizarea studiului de fezabilitate este estimată pentru a doua jumătate a anului 2026.

Totodată, ministerul arăta că, după finalizarea studiului de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, va putea fi inițiată procedura de atribuire a contractului de proiectare și execuție, însă la acel moment nu putea estima nici data începerii lucrărilor și nici termenul de punere în circulație a drumului expres. De asemenea, ați menționat că proiectul nu beneficiază încă de o sursă de finanțare europeană, urmând ca oportunitatea finanțării să fie reanalizată în funcție de alocările financiare de după anul 2027 și de actualizarea datelor de trafic.

Având în vedere importanța strategică a acestui proiect pentru dezvoltarea regiunii Moldovei, pentru consolidarea conectivității dintre România și Republica Moldova și pentru susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al elaborării Studiului de Fezabilitate pentru Drumul Expres Tișița – Albița și ce activități au fost realizate până în prezent (investigații geotehnice, studii de teren, ridicări topografice, studii de trafic, acorduri și avize)?
2. Se menține estimarea privind finalizarea Studiului de Fezabilitate în cursul anului 2026 sau au intervenit întârzieri față de calendarul comunicat prin răspunsul din 28 aprilie 2025? În cazul existenței unor întârzieri, care sunt cauzele acestora și ce măsuri au fost dispuse pentru recuperarea lor?
3. Ce demersuri au fost întreprinse de Ministerul Transporturilor și CNAIR pentru identificarea unei surse de finanțare dedicate acestui proiect și pentru includerea Drumului Expres Tișița – Albița în viitoarele programe europene de investiții aferente perioadei de programare post-2027?
4. În prezent, care este calendarul estimativ pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, lansarea licitației pentru proiectare și execuție, începerea lucrărilor și finalizarea acestui obiectiv de investiții?

Consider că realizarea Drumului Expres Tișița – Albița reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru estul României, fiind veriga esențială care poate asigura o conexiune rutieră modernă și rapidă între București și Chișinău, cu efecte directe asupra dezvoltării economice, mobilității cetățenilor și aprofundării relațiilor dintre cele două state românești.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Stadiul actual al proiectului Drumului Expres Tișița – Albița și măsurile întreprinse pentru accelerarea realizării conexiunii rutiere de mare viteză dintre București și Chișinău appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, deputat în circumscripția electorala nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării: Efectele reducerii voucherelor de vacanță asupra turismului românesc și amploarea migrării operatorilor din turism către economia gri

Domnule Ministru,

În urma reducerii cu 50% a valorii voucherelor de vacanță, reprezentanții industriei ospitalității semnalează efecte economice deosebit de grave asupra turismului românesc. Potrivit datelor prezentate public de organizațiile patronale din domeniu, numărul apartamentelor de închiriat clasificate de pe litoralul românesc ar fi scăzut de la 3.584 de unități la începutul sezonului estival 2025 la doar 1.847 în sezonul 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 50%.

Reprezentanții mediului de afaceri susțin că aceste unități nu au dispărut din piață, ci o parte importantă dintre ele au renunțat la clasificarea turistică și funcționează în prezent în afara circuitului fiscalizat, ceea ce ar conduce atât la diminuarea veniturilor bugetare, cât și la accentuarea economiei gri în sectorul turismului.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evoluția, în perioada 2024–2026, a numărului unităților de cazare clasificate (hoteluri, pensiuni, apartamente și alte structuri de primire turistică), defalcată pe județe și pe categorii de unități?
2. Confirmă Ministerul că numărul apartamentelor clasificate de pe litoral s-a redus de la 3.584 la 1.847 într-un singur an? Dacă nu, care sunt datele oficiale ale ministerului?
3. Ce analiză a realizat ministerul cu privire la impactul reducerii voucherelor de vacanță asupra:

• numărului de turiști;
• numărului de înnoptări;
• gradului de ocupare a structurilor de cazare;
• cifrei de afaceri din turism;
• veniturilor fiscale generate de acest sector?

4. Deține ministerul estimări privind numărul operatorilor economici sau al proprietarilor de apartamente care au renunțat la clasificarea turistică și desfășoară activități de închiriere în afara circuitului autorizat? Dacă da, vă rog să prezentați aceste estimări și metodologia utilizată.
5. Ce impact estimează ministerul că a avut reducerea voucherelor de vacanță asupra încasărilor la bugetul de stat și asupra bugetelor locale din zonele turistice?
6. Ce măsuri au fost adoptate sau urmează să fie adoptate pentru readucerea în circuitul legal a unităților de cazare care au renunțat la clasificare și pentru reducerea economiei gri din turism?
7. Are ministerul în vedere revizuirea politicii privind voucherele de vacanță sau implementarea unor noi mecanisme de stimulare a turismului intern, astfel încât operatorii economici să fie încurajați să funcționeze în legalitate și să fie menținută competitivitatea turismului românesc?

Având în vedere importanța sectorului turistic pentru economia națională, pentru ocuparea forței de muncă și pentru dezvoltarea comunităților locale, consider necesară o evaluare completă și transparentă a efectelor produse de aceste măsuri, precum și identificarea unor soluții care să oprească extinderea economiei gri și să redea încrederea operatorilor economici în politicile publice din domeniul turismului.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Efectele reducerii voucherelor de vacanță asupra turismului românesc și amploarea migrării operatorilor din turism către economia gri appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării: Clarificarea informațiilor privind un posibil transfer al drumului forestier Vadul Moldovei și al unor suprafețe din Pădurea Băneasa din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale

Doamnă Ministru,

         În ultimele zile au apărut în spațiul public informații potrivit cărora reprezentanții Federației Greenfield ar fi fost informați, în cadrul unor discuții purtate cu autoritățile locale, că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva ar fi dispusă să transfere către autoritățile administrației publice locale administrarea drumului forestier Vadul Moldovei și chiar administrarea Pădurii Băneasa.

         Aceste afirmații au fost prezentate public de reprezentanții Federației Greenfield în contextul demersurilor pe care aceștia le desfășoară pentru redeschiderea circulației auto pe drumul forestier care traversează Pădurea Băneasa, invocând problemele de acces ale cartierului Greenfield și întârzierile în realizarea infrastructurii rutiere și educaționale din zonă.

           În același timp, este de notorietate faptul că dezvoltarea cartierului Greenfield a avut loc în condițiile în care căile de acces prevăzute prin documentațiile urbanistice nu au fost realizate integral, iar în ultimii ani presiunea publică s-a concentrat asupra transformării unui drum forestier aflat în Fondul Forestier Național într-o cale de circulație permanentă pentru traficul rutier.

            Având în vedere importanța deosebită a Fondului Forestier Național și necesitatea protejării pădurilor periurbane, precum și interesul public major pe care îl prezintă acest subiect, vă rog să îmi comunicați:

1. Există, la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor sau al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, analize, demersuri, discuții instituționale sau intenții privind transferul administrării drumului forestier Vadul Moldovei către Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 sau către orice altă autoritate publică?
2. Există discuții sau documente privind transferul administrării unor suprafețe din Pădurea Băneasa ori al întregii păduri din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale? Dacă da, vă rog să precizați cadrul juridic avut în vedere, suprafața vizată și stadiul acestor demersuri.
3. Care este poziția oficială a Ministerului Mediului și a Romsilva cu privire la utilizarea drumului forestier Vadul Moldovei pentru circulația publică permanentă a autovehiculelor și în ce măsură o asemenea utilizare este compatibilă cu regimul juridic al Fondului Forestier Național și cu obiectivele de protecție a Pădurii Băneasa?
4. Au avut loc întâlniri între reprezentanții Ministerului Mediului, ai Romsilva și reprezentanții Federației Greenfield sau ai dezvoltatorului imobiliar privind identificarea unor soluții referitoare la accesul rutier prin Pădurea Băneasa? În caz afirmativ, vă rog să precizați data întâlnirilor, participanții și concluziile acestora.
5. Care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului intenționează să le adopte pentru a asigura respectarea regimului juridic al Fondului Forestier Național și pentru a preveni transformarea drumurilor forestiere în căi de circulație publică permanentă, în afara procedurilor prevăzute de lege?

           Consider că dezvoltarea urbană și rezolvarea problemelor de mobilitate trebuie realizate prin respectarea obligațiilor urbanistice și a investițiilor asumate de dezvoltatori, fără afectarea integrității Fondului Forestier Național și fără crearea unor precedente care ar putea pune în pericol regimul de protecție al pădurilor din România.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Clarificarea informațiilor privind un posibil transfer al drumului forestier Vadul Moldovei și al unor suprafețe din Pădurea Băneasa din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale appeared first on AUR.

Primele efecte sunt deja evidente pe litoralul românesc. În numai un an, numărul apartamentelor de închiriat autorizate s-a înjumătățit, de la peste 3.500 la mai puțin de 1.900. Aceste apartamente nu au dispărut. Ele continuă să fie închiriate, însă tot mai multe funcționează în afara circuitului fiscalizat, în economia gri. Exact contrariul a ceea ce orice stat responsabil ar trebui să urmărească.

Guvernul a reușit performanța de a pierde din toate direcțiile. A redus accesul românilor la vacanțe în propria țară, a diminuat veniturile operatorilor din turism și, în același timp, a redus încasările la bugetul de stat. În loc să colecteze taxe și impozite de la mii de unități autorizate, statul împinge antreprenorii spre nefiscalizare și apoi se plânge că nu are bani pentru investiții.

Aceasta este imaginea fidelă a unei guvernări care confundă austeritatea cu lipsa de viziune și care taie mecanic cheltuieli fără să înțeleagă consecințele economice. Voucherul de vacanță nu era un privilegiu. Era un instrument prin care banii publici se întorceau în economia românească, susțineau hotelurile, restaurantele, transportul, micii producători și locurile de muncă din turism. Astăzi, aceiași bani nu mai ajung nici la operatorii economici, nici la bugetul statului.

România pierde în fața concurenței regionale tocmai din cauza propriilor decizii politice. În timp ce alte state investesc în dezvoltarea turismului și în atragerea turiștilor, guvernanții noștri aleg să descurajeze consumul intern și să lovească într-un sector care generează zeci de mii de locuri de muncă și contribuții importante la bugetul public.

Mai grav este faptul că Executivul condus (încă) de Ilie Bolojan pare incapabil să înțeleagă efectele propriilor măsuri. Economia gri nu se combate prin controale spectaculoase și comunicate de presă, ci prin politici fiscale inteligente, predictibile și stimulative. Atunci când statul face legalitatea mai puțin atractivă decât ilegalitatea, vina nu aparține antreprenorilor, ci celor care guvernează.

AUR avertizează că această politică economică bazată exclusiv pe tăieri și improvizații produce efecte în lanț asupra întregii economii românești. După agricultură, industrie și construcții, acum este lovit și turismul. România nu poate continua să fie guvernată prin experimente fiscale care alungă investițiile, reduc consumul și împing activitatea economică în zona nefiscalizată.

Solicităm Guvernului să reanalizeze urgent politica privind voucherele de vacanță și să adopte măsuri care să readucă operatorii economici în circuitul legal. Turismul românesc trebuie încurajat, nu pedepsit. Statul trebuie să fie partenerul celor care investesc și creează locuri de muncă, nu principalul obstacol în calea dezvoltării lor.

România are nevoie de politici economice care produc prosperitate, nu statistici ale declinului. Iar atunci când propriile decizii împing mii de antreprenori spre economia gri și golesc litoralul de turiști, responsabilitatea aparține exclusiv celor aflați astăzi la guvernare.

The post Valeriu Munteanu – Declarație politică – Guvernul a tăiat voucherele de vacanță și a împins turismul în economia gri appeared first on AUR.

Documentul oficial arată fără echivoc că cele trei conducte descoperite pe plaja din Năvodari nu deversau fecale și nici ape uzate în Marea Neagră.

Mai mult, la momentul controlului acestea nu evacuau nimic, fiind conducte utilizate pentru evacuarea apelor de epuizment provenite din excavațiile unui șantier. Singura neregulă constatată a fost lipsa acordului Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, motiv pentru care au fost aplicate sancțiuni contravenționale.

Cu toate acestea, doamna Diana Buzoianu a ales să lanseze în spațiul public un mesaj alarmist despre presupuse deversări de fecale în mare. Videoclipul său s-a răspândit masiv în mediul online, fiind distribuit de mii de ori și ajungând la un public foarte numeros. În plin sezon estival, un asemenea mesaj, venit chiar din partea ministrului Mediului, riscă să afecteze grav încrederea turiștilor în litoralul românesc și să producă prejudicii economice operatorilor din turism, industriei ospitalității și economiei locale. Goana după vizibilitate și capital politic nu poate justifica compromiterea imaginii unei întregi industrii.

Solicit public Corpului de Control al Prim-ministrului să verifice modul în care au fost făcute aceste afirmații și dacă un membru al Guvernului a indus în eroare opinia publică prin prezentarea unor informații contrazise chiar de documentele oficiale ale propriului minister.

Din păcate, în contextul actualei crize guvernamentale, este puțin probabil ca Executivul să își cerceteze propriul ministru. Tocmai de aceea, consider că românii au dreptul să cunoască adevărul: documentele oficiale ale Ministerului Mediului o contrazic pe Diana Buzoianu”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Ministerul Mediului își contrazice propriul ministru. Diana Buzoianu a speriat românii și a lovit în turismul românesc printr-o informație falsă” appeared first on AUR.

La 23 iunie, Ungaria a blocat semnarea unei scrisori comune a statelor membre ale Uniunii Europene către Consiliul European și Comisia Europeană, document care ar stabi poziția comună a capitalelor europene pe subiectul calendarului negocierilor. Chiar dacă rezervele Budapestei sunt îndreptate în principal împotriva Ucrainei, efectele blocajului se răsfrâng automat și asupra Republicii Moldova, deoarece cele două state continuă să fie menținute în același pachet politic de negociere.

Acest episod nu este o excepție și nici un simplu accident de parcurs. El confirmă vulnerabilitatea formulei actuale în care Republica Moldova și Ucraina sunt tratate împreună în procesul de aderare. Astăzi poate fi Ungaria. Mâine poate fi un alt stat membru confruntat cu alegeri parlamentare, prezidențiale sau chiar locale. În tot mai multe țări europene apar forțe politice care privesc cu rezerve extinderea Uniunii Europene, iar aceste realități politice interne vor influența inevitabil procesul decizional de la Bruxelles.

În aceste condiții, obiectivul asumat de autoritățile de la Chișinău privind finalizarea negocierilor de aderare până în anul 2028 devine extrem de dificil de realizat. Fiecare nou blocaj demonstrează că Republica Moldova riscă să fie afectată nu doar de propriile performanțe, ci mai ales de disputele și sensibilitățile politice generate de dosarul ucrainean.

Mai mult, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă din păcate, iar dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene devine tot mai controversată în unele state membre, este de așteptat ca astfel de blocaje să se repete. Republica Moldova riscă să devină victima unei condiționalități politice informale: să avanseze doar atât cât sunt dispuse statele membre să avanseze și Ucraina.

Republica Moldova nu trebuie să fie ținută ostatică într-un proces asupra căruia nu are control deplin. Din acest motiv, Chișinăul trebuie să analizeze cu maximă seriozitate toate opțiunile strategice aflate la dispoziția sa.

Una dintre aceste opțiuni este reunirea cu România.

Reunirea reprezintă singura soluție care garantează integrarea deplină și ireversibilă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, fără ani de negocieri și fără riscul unor blocaje generate de veto-uri sau schimbări politice în alte state membre. În plus, în România există un consens politic și societal larg privind dreptul românilor de pe ambele maluri ale Prutului de a decide împreună viitorul lor comun.

De aceea, consider că autoritățile de la Chișinău trebuie să continue parcursul european, dar în același timp să trateze reunirea cu România ca pe o opțiune strategică reală și să realizeze pași în acest sens. Evoluțiile recente de la Bruxelles demonstrează că această perspectivă trebuie analizată cu seriozitate, responsabilitate și viziune pe termen lung, în interesul cetățenilor Republicii Moldova și al viitorului națiunii române.

The post Valeriu Munteanu – Declarație politică – Republica Moldova nu trebuie să rămână captivă în dosarul ucrainean. Reunirea cu România rămâne cea mai sigură cale spre Uniunea Europeană appeared first on AUR.