Evenimentul a reunit parlamentari și eurodeputați ai mai multor state europene, oficiali americani, profesori universitari, specialiști în politică externă, lideri de opinie și adepți ai valorilor conservatoare. În cadrul discursurilor și dezbaterilor au fost abordate temele și provocările majore care se află în fața statelor naționale: apărarea europeană, federalizarea Europei, politicile migrației, securitatea energetică, protejarea suveranității și conservarea valorilor și a identității.

Președintele AUR și vicepreședintele ECR, George Simion, și-a exprimat sprijinul față de reforma adoptată zilele trecute în plenul Parlamentului European, cu voturile partidelor de dreapta și conservatoare, pentru returnarea migranților aflați ilegal în statele Uniunii Europene.

„Am avut un vot istoric în Parlamentul European săptămâna aceasta. (…) Mesajul a fost clar, mesajul a fost puternic: trimiteți-i înapoi! Acum, pentru unii, remigrația este un cuvânt scandalos. Pentru alții, este un cuvânt care trebuie cenzurat înainte de a fi măcar dezbătut. Dar pentru milioane de europeni, a devenit o necesitate politică”, a declarat George Simion.

Potrivit acestuia, elaborarea unor politici concentrate pe remigrație nu ar fi fost niciodată necesare dacă liderii europeni de la Bruxelles ar fi apărat granițele Europei.

„Europa nu ar fi trebuit niciodată să ajungă în acest punct. Aceasta este problema pe care o avem cu liderii noștri politici. Dacă ei și-ar fi apărat granițele, respectându-ne legile, dacă și-ar fi protejat muncitorii și și-ar fi ascultat propriul popor, nu am fi avut această discuție astăzi. (…) Remigrația, înțeleasă corect, nu înseamnă ură. Nu înseamnă răzbunare. Nu înseamnă haos. Este corecția democratică, legală și necesară a unui eșec politic. Înseamnă returnarea migranților ilegali”, a explicat președintele AUR.

George Simion a atras atenția asupra consecințelor imigrației incontrolabile care se observă deja în statele Europei de Vest, unde siguranța cetățenilor este pusă în pericol.

„Vedem orașe în care cartiere întregi nu mai par europene. Vedem o insecuritate în creștere. Vedem atacuri teroriste. Vedem fragmentare socială. Vedem revolte după incidente violente, cum au fost recentele tulburări din Irlanda de Nord în urma unui atac brutal cu cuțitul. Vedem guverne care nu mai sunt capabile să vorbească deschis despre cauzele acestor tensiuni. (…) Noi, cei de aici, din Europa de Est, știm foarte bine unde duce acest drum”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Gregory Bovino, fost comandant general al Patrulei de Frontieră a Statelor Unite, a vorbit despre importanța unor politici restrictive privind imigrația ilegală pentru protejarea identității, culturii și valorilor fiecărei țări europene.

„Aceasta este țara voastră, cultura voastră. Ar trebui să fim satisfăcuți atunci când ceva ce este împotriva culturii sau țării noastre este îndepărtat din ea. Am făcut asta de-a lungul secolelor. (…) Vlad Țepeș a luat asta foarte în serios și este de fapt un erou aici, în România, așa cum ar trebui să fie”, a spus Gregory Bovino.

La rândul său, europarlamentul portughez António Tânger Corrêa, vicepreședinte al grupului Patriots Europe, a transmis că votul din Parlamentul European este doar o primă victorie care trebuie urmată de alte măsuri similare.

„Miercurea trecută am obținut o victorie majoră în Parlamentul European. Astfel, am boicotat legea privind imigrația care fusese aprobată în legislatura anterioară în Parlamentul European. Am dărâmat-o. Iar acum este timpul pentru remigrație.

Este acesta un pas mare? Da. Este acesta finalul? Nu, dar este un pas extraordinar, la fel ca cel pe care l-am făcut acum câteva luni cu legea omnibus, care a luptat împotriva Pactului Verde și a limitat impunerile Pactului Verde”, a declarat António Tânger Corrêa.

Vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a atras atenția asupra riscului real ca Uniunea Europeană să ajungă în declin din cauza procesului de federalizare propus care ignoră identitățile naționale.

„Marile puteri sunt state-națiune. Uniunea Europeană (…) consideră că poate realiza acest lucru prin federalizare și prin consolidarea unui centru politic comun. (…) Nu este deloc sigur că va putea avea succes în acest demers, căci provocarea fundamentală a secolului XXI este provocarea identității naționale.

Imperiul Habsburgic s-a prăbușit pentru că nu a reușit să ofere un răspuns la problema naționalităților. (…) Uniunea Europeană riscă să intre într-un scenariu similar de declin dacă nu reușește să formuleze un răspuns coerent la provocarea identităților naționale și dacă încearcă să forțeze procesul de federalizare.”, a spus vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Deputatul AUR, Ramona Ioana Bruyseels, a vorbit despre lipsa de explicații privind rolul proiectului propus de oficialii de la Bruxelles privind înființarea unei armate europene, în condițiile existențe alianței NATO.

„În prezent avem NATO. Avem o alianță militară care funcționează destul de bine (…) De ce ar trebui să duplicăm structurile? De ce ar trebui, cu siguranță, făcând acest lucru, să slăbim alianța? Pentru că, dacă începem să ne divizăm eforturile de investiții, nu văd clar niciun rezultat pozitiv pentru NATO”, a declarat deputatul AUR.

În opinia Ramonei Ioana Bruynseels, eforturile financiare ale Uniunii Europene pentru acest proiect ar însemna tăierea finanțărilor pentru celelalte priorități ale cetățenilor europeni.

„Acest lucru înseamnă mai mulți bani luați de la cetățeni și mai puțină atenție acordată propriilor lor priorități, cum ar fi o viață bună, un standard, o viață de calitate pe care oamenii și-o doresc. Iar aceasta este o perioadă turbulentă din punct de vedere economic la nivelul Uniunii Europene. Și poate că banii ar trebui direcționați și investiți în economie, pentru a susține economia, și nu redirectionați către un scop care nu pare a fi fezabil”, a declarat aceasta.

Deputatul AUR, Mihail Neamțu, a transmis un apel tuturor partidelor suveraniste din Europa să depășească divergențele de etapă și să reușească, într-un final, să conlucreze și guverneze pentru marile proiecte.

„Ar trebui să nu mai fim divizați. Aceasta este, cred eu, cea mai mare provocare pentru noi, partidele suveraniste.(…) Nu avem cum să zdruncinăm cartelul de la Bruxelles decât dacă ne unim, iar acest sentiment de unitate trebuie, cred eu, consolidat. (…) Ar trebui să guvernăm. Ar trebui să ne dezvoltăm o mentalitate de învingători”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Viitorul statelor-națiune ale Europei în viziunea partidelor suveraniste și naționaliste. Conferința Patriots Network la Parlamentul României appeared first on AUR.

„România cheltuiește pe dobanzile aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană:5,2% din PIB!

Pe educație guvernul cheltuiește mult mai puțin: doar 3,3% din PIB, iar pe sănătate are cheltuieli comparabile cu cele pe dobanzi, care nu depășesc 6% din PIB.

Și totuși România esteabia pe locul 14 din UE ca mărime a datoriei publice raportate la PIB. Țări precum Grecia sau Italia au o datorie mai mult decât dublă fata de a României ( 140% din PIB fata de 60% din PIB), dar cheltuiesc pe dobânzi mult mai puțin decât o face guvernul de la București. Oare de ce? Simplu: noi avem cea mai mare rată a dobânzii, pentru că avem cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar: 7,9% din PIB!

Cum oare poate vorbi despre viitor o țară care cheltuiește pe dobânzi o data și jumătate cât cheltuiește pentru educație?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România cheltuiește pe dobânzile aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană” appeared first on AUR.

„România nu își poate gestiona marile probleme, defectele structurale ale societății.

Una dintre ele este procentul imens de tineri, cu vârste între 15 și 29 de ani, care nu se regăsesc nici la școală, nici la vreun curs de formare și nici nu au un loc de muncă, așa-numita categorie NEET (Not in Education, Employment or Training).

Aici deținem un nedorit loc de campion european, cu 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nefiind nici la școală, nici la serviciu și nici în formare profesională. Unul din cinci tineri din România pleacă în viață lipsit de șanse.

Din păcate pentru noi, suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a îmbunătățit acest scor în ultimii 10 ani. Adică l-am redus doar ușor, de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025.

Hai să vedem ce au făcut alții: grecii au scăzut de la 24,1% la 13,6%, italienii de la 25,7% la 13,3%, bulgarii de la 22,2% la 13,8%, iar spaniolii de la 19,4% la 11,5%.

Unul din cinci tineri ai noștri nu se află nici la școală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India și Sri Lanka. Ce fel de politică publică este aceasta? Să îți abandonezi propria populație și, în același timp, să imporți populații cu mari diferențe culturale, de la mii de kilometri distanță?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România abandonează un tânăr din cinci și importă forță de muncă din afara Europei” appeared first on AUR.

Pentru a liniști populația, guvernul Ilie Bolojan a spus că acest împrumut are un cost foarte mic, cu dobânzi de 3% și va fi plătit în mulți ani de acum înainte. Teoretic, UE va încasa niște dobânzi egale cu dobânzile la care se împrumută ea însăși.
Numai că, surpriză! dobânda nu e chiar 3%. De fapt, ieri piața a închis cu o dobândă de 3,49%. Anuală. Și , de fapt, după octombrie 2022, dobânda la împrumuturile UE pe 10 ani (nu pe 45 de ani, așa ceva încă nici nu este emis!) au tot fost binișor peste 3%.

De fapt, astăzi nimeni nu știe la ce dobândă vom rambursa creditul luat de la UE pentru a cumpăra mașini germane. Astăzi, ceea ce știm din ultima comunicare publică este că UE are o datorie totală de 784, 06 miliarde de euro la 10 martie 2026, atunci când se împrumutase doar jumătate din cei 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dar datoria totală a UE este în creștere rapidă, căci se vor mai adăuga încă 45 de miliarde pentru Ucraina, apoi 150 de miliarde de euro pentru SAFE, plus nevoile uriașe de împrumut ale UE pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

Dobânda la care UE se împrumută, ca și dobânda pe care noi o vom plăti către UE nu are cum să mai scadă , ci doar să crească de acum încolo! De ce ? din două motive cât se poate de evidente:

1. Datoria UE crește rapid.

2. Economia UE crește mult mai încet decât crește datoria UE.

Mai pe românește spus, guvernul Marcel Ciolacu va fi un econom în raport cu Comisia Europeană condusă Ursula von der Leyen. Sau, cu cifrele pe masă, Ciolacu ne-a lăsat cu o datorie de 200 de miliarde de euro la venituri anuale de vreo 140 de miliarde de euro, în vreme ce Comisia von der Leyen ne va lăsa cu datorii de peste 1000 de miliarde de euro la venituri anuale de sub 200 de miliarde de euro.

Iată, de exemplu, evoluția dobânzilor din ultimii 10 ani pentru obligațiunile UE cu maturitate de 10 ani, cele cu maturitate 45 de ani nefiind niciodată emise și probabil că nici nu se vor emite. De aici se observă că, odată cu creșterea datoriei acumulată de UE pentru plata imensului buget paralel numit Mecanism de Redresare și Reziliență dobânzile s-au cam triplat”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Pericolul din spatele programului SAFE este costul dobânzilor!” appeared first on AUR.

„Cred că asistăm la un fenomen îngrijorător care, deși pare că vizează doar o anumită categorie profesională, este, în realitate, un atac la adresa siguranței Uniunii Europene, a valorilor noastre și a întregii populații europene. Mă refer la atacurile, uneori chiar coordonate, la adresa personalului care lucrează în poliție și în structurile de ordine și forță.

Amintesc apelurile pe care atât Sindicatul European al Polițiștilor, cât și Confederația Spaniolă a Polițiștilor le-au făcut în repetate rânduri cu privire la o mai bună protecție a acestei categorii profesionale, inclusiv prin introducerea ultrajului în categoria euro-infracțiunilor. Dacă Europa dorește să abordeze cu seriozitate securitatea și statul de drept, trebuie să îi protejeze mai bine pe cei care le susțin în prima linie.

Fără această protecție juridică consolidată, cooperarea polițienească și judiciară va rămâne incompletă și vulnerabilă în fața criminalității”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Georgiana Teodorescu a subliniat că, în acest context, în Parlamentul European, în calitate de raportor din partea grupului ECR, are în lucru un dosar privind protecția profesională a personalului din structurile de aplicare a legii și susține declararea la nivel european a profesiilor de polițist, polițist de frontieră, polițist de penitenciare și vameș ca ocupații cu grad ridicat de risc.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Protecția polițiștilor rămâne blocată la nivel european, în timp ce instituțiile UE invocă limitele tratatelor” appeared first on AUR.

„Pentru cei care neagă evidența, iată cum se distruge competitivitatea în UE: în 2024, investițiile în clădiri, infrastructură, echipamente, adică formarea brută de capital, au scăzut cu 1,9% față de anul precedent.

Cea mai mare scădere se remarcă în agricultură și pescuit (-7,6%), apoi în IT și comunicații (-5,6%), în servicii profesionale (-4,3%), în industrie (-3,1%).

Sunt și câteva domenii cu investiții în creștere serioasă: armament (4,3%), bănci și asigurări (3,6%).

Un model de evoluție economică dezastruoasă: mai mult armament (care nici măcar nu rămâne în statele UE) și agricultura și industrie neglijate”, a declarat liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Uniunea Europeană își distruge singură competitivitatea prin neglijarea agriculturii și industriei în favoarea investițiilor în armament” appeared first on AUR.

„Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem atunci când încercăm să înțelegem ce se întâmplă acum în Iran este să privim dinspre trecut. Trecutul nu mai este astăzi o carte de învățătură, în niciun caz pe această speță. Dacă vrem să înțelegem ceva, trebuie să privim dinspre viitor. Viitorul însă nu îl știm, dar avem o indicație extrem de importantă numită strategia de securitate a SUA. De la aceste indicații ar fi cel mai judicios să încercăm să înțelegem. Trump nu mai vrea, se pare, să fie reamintit pentru războaiele pe care le-a oprit, ci pentru modul în care a implementat acest document.

În Strategia de securitate a Statelor Unite sunt numite explicit emisfera vestică și tot ce s-a întâmplat acolo. Groenlanda, Venezuela, poate Cuba fac parte din același portofoliu. Se vorbește despre Uniunea Europeană, Europa mai precis, și cum se poate salva Europa de ea însăși. Se vorbește acolo despre războiul din Ucraina, care trebuie oprit, inclusiv că NATO nu se va mai extinde. Deci o soluționare în termenii sferelor de influență. Se vorbește despre China, dar se vorbește și despre Orientul Mijlociu. Problema Orientului Mijlociu, din perspectiva strategiei de securitate americană, este că acolo trebuie să fie pacificare, să fie pace și Israelul să fie securizat.

Cum se obține asta? Singurul actor neclarificat din punct de vedere al securității astăzi este Iranul. De ce este singurul actor? Inclusiv pentru că invazia americană din 2003 în Irak a demantelat Irakul ca actor de securitate capabil să echilibreze prezența Iranului în regiune.

Prin urmare, Iranul a rămas singur, capabil să controleze multe mize securitate, inclusiv să amenințe Israelul. Și, din punctul acesta de vedere, erau două opțiuni. Primul, o pace cu Iranul, cu prețul demantelării oricărui program nuclear al Iranului și renunțarea la rachetele balistice, sau un război. Astăzi devine foarte limpede că Iranul nu putea să facă acea pace, pentru că americanii i-au cerut lucruri, din punctul de vedere al Teheranului, ultimative și inacceptabile. Actualul regim, fostul regim, mai degrabă, de la Teheran, era evident într-o criză majoră, cu o populație care era pregătită, probabil, să-l debarce. Dacă Teheranul accepta pacea americană, renunțarea la programul nuclear, renunțarea la rachetele balistice, probabil că ar fi fost victimă propriului popor.

A doua opțiune, războiul. Dacă Iranul nu accepta pacea propusă de americani, devenea victimă a americanilor. Probabil că fostul regim a preferat să dispară într-o bătălie cu dușmanul istoric al Iranului, adică America, decât să fie devastat de propriul popor.

Suntem în acest moment acolo unde suntem. Actualul regim va fi destabilizat, scos din joc, cel puțin pe termen scurt și mediu. Întrebarea fundamentală este ce urmează după asta. Toată lumea se întreabă dacă ce se întâmplă în Iran va fi la fel cu ce s-a întâmplat în Irak și așa mai departe. Se confruntă două viziuni.

Viziunea 1979 a Iranului, viziunea ayatolahilor, anul revoluției care a schimbat politica Iranului, cu Viziunea 2013 a Arabiei Saudite. O viziune bazată pe faze de secularizare, resuscitarea elementului național, minimalizarea identității religioase și un nou model de dezvoltare pentru Arabia Saudită. Sună un pic idealistic să pui în comparație viziunea 1979 a Iranului cu viziunea 2030 a Arabiei Saudite, dar despre asta se vorbește.

Ce se va întâmpla cu Iranul? Probabil însă că lucrurile sunt un pic mai nuanțate. Probabil că miza asta, a ce se va întâmpla cu Iranul, nu e atât de importantă. Dezechilibrul Orientului Mijlociu a fost generat de faptul că Iranul a rămas singurul actor major după invazia din 2003. Și dacă americanii vor face o compensare a Irakului din 2003 prin transformarea Iranului în Irak, atunci problema de securitate a Orientului Mijlociu se va pune în alți termeni.

Un Iran transformat în Irak, fie și disfuncțional, este un răspuns la problema de securitate și un răspuns pentru Israelul care se simte în continuare amenințat. Nu un răspuns definitiv, dar un răspuns.

În paranteză fie spus, dacă Benjamin Netanyahu, contestatul premier al Israelului, va obține o victorie, fie pe termen scurt împotriva Iranului, plus eforturi pentru completarea hărții Israelului după perceptele biblice, prin acaparare de teritorii, va deveni „premierul mesianic” care se dorește să fie și probabil unul dintre cei mai mari premieri sau politicieni din istoria Israelului.

Există un „dacă” aici, dar există premisele pentru asta, mai ales în perspectiva alegerilor de la sfârșit de an.

Din punctul acesta de vedere, viitorul sună… altfel. Un Iran demantelat pe termen scurt nu înseamnă că, pe termen lung, nu va avea decât o singură prioritate în minte: obținerea armei nucleare. Astăzi, la Teheran, probabil că nu se mai discută în alți termeni, apropo de viitor.

Teheranul a înțeles că fără armă nucleară nu se poate apăra. Jocul s-a terminat pentru el. Și, când va ieși din această criză, eforturile pe termen lung vor fi să obțină arma nucleară. Ceea ce se întâmplă astăzi în Iran va fi continuat în alte forme, evident, și pe viitor. Iranul nu trebuie să obțină arma nucleară și asta va fi viitoarea problemă de securitate, dar de alt tip. Dar asta e o temă pentru… viitor.

Cum se văd lucrurile acestea de la București? Se văd foarte limpede. Ce se întâmplă în Iran arată foarte clar orbirea Bucureștiului în termeni de securitate. Pariul pe UE a fost o greșeală strategică.

Unde este Uniunea Europeană în acest conflict? Este unde este în toate conflictele majore de pe mapamond, astăzi: nicăieri. UE nu are o poziție, are diverse poziții. UE bâjbâie, este reactivă de fiecare dată, nu poate face nimic să schimbe lucrurile, poate doar să facă comentarii de subsol. Bruxellesul s-a transformat, Bruxellesul securității, așa-zicând, s-a transformat într-un institut, într-un think-tank care face comentarii politice. Nu face istoria, comentează istoria.

Ideea care apare acum în sistem, că de fapt putem să lucrăm și cu America, și cu Uniunea Europeană, este o idee reșapată provenită din educația diplomatică a României vreme de 30 de ani. Vreme de 30 de ani am crezut că nu trebuie să răspundem la întrebarea pe cine iubim mai mult, pe mama sau pe tata.

Astăzi, în termeni de securitate, trebuie să răspundem la această întrebare într-un mod foarte coerent. Să echivalezi UE cu SUA sau NATO înseamnă să nu înțelegi nimic. Nu e vorba de opțiuni personale, este vorba de opțiuni naționale. Problema de securitate a României nu se poate rezolva fără reluarea parteneriatului strategic cu America. Un efort pe care actuala putere nu îl poate face.

Tot ce se întâmplă în lume, tot ce se întâmplă pe planetă, nu ne transmite decât un singur semnal politic: actuala putere trebuie să plece cât mai repede, pentru că nu are soluție la niciuna dintre problemele pe care le-am sugerat mai sus, fie că e vorba de problematica internă, fie că e vorba de problematica externă”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Ce se întâmplă în Iran arată foarte clar orbirea Bucureștiului în termeni de securitate” appeared first on AUR.

“Sunt niște corecții juste care să ne permită să eliminăm această segregare încă persistentă între est și vest. N-aș vrea să invoc greaua moștenire istorică, dar este o realitate pe care nu o putem ignora și care trebuie să ne preocupe în viitorul buget multianual. Redirecționarea banilor nealocați din Planurile naționale și regionale de parteneriat către infrastructură ar fi o mișcare care ar ajuta statele membre, inclusiv România, să-și continue modernizarea infrastructurii de transport.

Insist pe alocările pentru infrastructura de transport, pentru că în dezbaterile Comisiei TRAN din care fac parte, mă izbesc zilnic de exemple care ne arată că o conectivitate inadecvată rutieră, feroviară, acvatică etc. frânează convergența economică, limitează mobilitatea forței de muncă și slăbește lanțurile de aprovizionare.

Avem, apoi, acest mecanism pentru interconectarea Europei care trebuie să joace un rol central în dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontaliere atât în interiorul UE cât și cu statele candidate la aderare.

Și aș menționa un alt aspect extrem de important asupra căruia trebuie să ne concentrăm în viitorul buget multianual: consolidarea coridoarelor strategice relevante pentru securitatea flancului estic al Uniunii, asigurând mobilitatea militară prin proiectele de infrastructură care servesc atât scopuri civile, cât și de apărare. Iar banii europeni alocați acestor proiecte ar trebui fixați pe acestea și nu redistribuiți spre alte componente ale programului”, a conchis eurodeputatul AUR care a insistat pe pragmatism și o mai bună încadrare și gestionare a fondurilor europene în viitorul cadru financiar care se va desfășura între 2028 și 2034.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „Solicit creșterea finanțării europene, în viitorul buget multianual, pentru statele membre din flancul estic, inclusiv România” appeared first on AUR.

Ce înseamnă aceste cifre, ce semnificație au ele?

– România cheltuiește, într-un an, 3,3% din PIB pentru educație , dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB,

– România cheltuiește, într-un an, în jur de 5,6% din PIB pentru sănătate, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB,

– Fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii 10 ani, din cauza dobânzilor,

– La datoria publică pe care o avem azi (cam 61% din PIB), numai dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB,

-România tocmai ce s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB, adică aproape la fel de mult precum creșterea datoriei guvernamentale,

– Guvernul PSD PNL USR UDMR tocmai a mai luat un împrumut de peste 4% din PIB pentru a cumpăra armament din Franța și Germania.

Cum poate avansa o țară care cheltuie pentru educație la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la niște împrumuturi obscen de mari?

Cum poate avansa o țară care are creștere economică sub1% din PIB, dar creștere de datorie de 5,5% din PIB?

Cum poate avansa o țară care își propune să cheltuiască pentru armament învechit mai mult decât pentru educație?”, a declarat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România are cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din întreaga Uniune Europeană în trimestrul III din 2025 față de trimestrul III din 2024: 5,5% din PIB!” appeared first on AUR.

Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliția PSD–PNL–USR–UDMR. Inflația este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziționează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe și accize impuse de guvernanți sub pretextul corecției deficitului bugetar.

Problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să își finanțeze cheltuielile publice prin inflația galopantă, prin tăierea facilităților fiscale și prin creșterea taxelor și impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituțiile și autoritățile neperformante ale statului român.

Pentru statele membre ale UE, inflația din România este un exemplu cât se poate de clar de „așa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia națională în aer să devină un exemplu de „așa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, pentru al doilea an consecutiv, pe primul loc la inflație în Uniunea Europeană” appeared first on AUR.