Un document transmis acestuia de Ministerul Muncii arată că numărul contractelor active ale cetățenilor non-UE a crescut de la 57.667 în 2021 la 176.394 în mai 2026. Măsura este prezentată drept „soluție pentru a compensa deficitul de pe piața internă”.

„Răspunsul Ministerului Muncii la interpelarea mea dezvăluie una dintre cele mai tulburătoare răsturnări ale economiei românești. Instituția admite că locurile de muncă rămân neocupate din cauza salariilor sub așteptări, a condițiilor precare, a distanțelor până la serviciu și a veniturilor mai bune din Occident. Când oamenii se împuținează, angajatorii ar trebui să plătească mai bine, să facă programul suportabil și să investească în utilaje, calificare și productivitate. Guvernul le-a oferit însă o scurtătură”, declară Cătălin Silegeanu.

Cele mai multe contracte active ale cetățenilor non-UE se regăsesc în construcții, industria prelucrătoare, hoteluri și restaurante, comerț, servicii administrative și suport, transport și depozitare. În funcție de cetățenie, primele poziții sunt ocupate de Nepal, Sri Lanka, India, Turcia, Republica Moldova, Ucraina și Bangladesh.

„Pentru 2026, Guvernul a aprobat încă 90.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, cu posibilitatea suplimentării contingentului. I-a fost mai ușor să deschidă porțile recrutării externe decât să asigure transport pentru navetiști, creșe, formare profesională, locuințe de serviciu, mobilitate între județe și stimulente fiscale coerente pentru angajarea populației inactive”, afirmă Cătălin Silegeanu.

Potrivit parlamentarului, imigrația economică a României se concentrează pe treapta cea mai grea și mai slab plătită a pieței, „acolo unde românii au încetat să mai accepte o leafă care îi ține săraci chiar și atunci când muncesc”.

„Contractele active ale cetățenilor din afara UE au crescut de la 57.667 în 2021 la 176.394 în mai 2026, o creștere de 206%, ceea ce înseamnă o triplare în mai puțin de cinci ani. Șase sectoare strâng 149.071 de contracte, adică 84,5% din total: construcțiile au 35.061, industria prelucrătoare 34.943, hotelurile și restaurantele 24.053, comerțul 21.831, serviciile administrative și de suport 17.309, iar transportul și depozitarea 15.874. Importăm forță de muncă ieftină cel mai frecvent ca manipulant de mărfuri, ajutor de bucătar, muncitor necalificat, curier, spălător de vase, ambalator și personal de curățenie”, precizează Cătălin Silegeanu.

În privința mobilității românilor spre alte state, Ministerul Muncii arată că nu poate stabili dimensiunea exactă a plecărilor în spațiul european, deoarece cetățenii români beneficiază de libera circulație și nu au obligația să se înregistreze la ieșirea din țară sau la intrarea într-un alt stat membru.

„Așa ajung românii striviți între un stat care le retează salariul prin taxe și angajatori siliți să-și apere marjele când sunt încărcați permanent cu noi costuri. Fiscalitatea absurdă perpetuată și chiar agravată de guverne vor conduce, mai devreme sau mai târziu, la o țară unde vor mai munci doar străinii care fug de război și foamete”, mai declară Cătălin Silegeanu.

The post Cătălin Silegeanu  (senator AUR): „Ne înlocuim muncitorii ca să păstrăm salariile mici pentru români” appeared first on AUR.

„Acum mai bine de 10 ani, pe 31 august 2015, cancelarul german Angela Merkel avea să rostească expresia faimoasă „Wir schaffen das” – „Putem să facem asta”. Anunța la vremea respectivă politica de bun venit a refugiaților (Willkommenspolitik), care a dus în Germania, din 2015 până astăzi, vreo 3 milioane de refugiați.

Nimeni din „lumea bună”, la vremea respectivă, nu a spus nimic. Mainstream-ul aplauda, precum pinguinii la grădina zoologică. Toată lumea vorbea despre binefacerile migrației, despre cât de bună este această decizie, cât de înțelept este, nu-i așa, mainstream-ul care ne conduce de la Bruxelles și nu numai.

După 10 ani de zile, se întâmplă episodul aproape neverosimil din Spania, de la Ceuta. Aceiași reprezentanți ai clasei politice de mainstream, 22 de lideri, cum titrează presa, se ridică indignați împotriva gestului pe care Spania îl face, deschiderea frontierelor, refugiații care vin peste Spania și peste Europa.

„Să avem grijă la refugiați”, ne spun încă o dată aceiași oameni politici, reprezentanții acelorași partide, aceiași oameni de la Bruxelles, aceiași reprezentanți ai Uniunii Europene. Ipocrizia este mare cât casa. Chiar nu vă este rușine?!

2015 a generat în politica europeană apariția partidelor de protest la scară mare. Partidele de protest care existau încep să se dezvolte, partidele de protest care nu existau încep să ia naștere. Asta s-a întâmplat în politica europeană ca reacție la o neputință endemică, la o incapacitate de a înțelege realitățile prezentului și viitorul, pe care liderii politici naționali sau de la Bruxelles le-au exprimat cu atâta claritate.

Neputința a fost în acte și a fost aplaudată.
După 10 ani, aceiași oameni recunosc că au greșit și că n-au înțeles nimic. Asta este, de fapt, trendul politic din spațiul european: oameni care fac greșeli enorme și cărora le trebuie vreo 10 ani să se prindă că ceea ce au făcut a fost greșit.

Așa a fost pe chestiunea migrației. Așa este pe chestiunea Green Deal-ului, în care nu avem încă un Ceuta, dar se pregătește sub ochii noștri. Colapsul, criza energetică, va fi, de fapt, o Ceuta a energiei europene. După 10 ani de Green Deal, ne vor spune aceiași lideri europeni: „Am greșit. Trebuie să ne întoarcem, nu-i așa, la alte moduri de a obține energia, pentru că nu se mai poate așa.”

Liderii de la București, de fiecare dată, nu doar că au fost în corul susținătorilor acestor greșeli, au fost în primele rânduri.

Dacă ne gândim ce s-a întâmplat cu energia, o țară precum România, cu tradiții care nu pot fi comparate în ceea ce privește extracția de petrol și gaze și folosirea energiei proprii, ajunge precum în vremea lui Nicolae Ceaușescu, în care să citească, să învețe la lumânare, să-și economisească energia, pentru că, nu-i așa, nu se mai poate.

Este un eșec catastrofal pentru Europa, un eșec devastator pentru România, al acelorași oameni care n-au înțeles nimic, care n-au nicio legătură cu realitatea, care n-au capacitatea să genereze politici și viziuni.

Ei au generat această criză și ei încearcă să ne spună că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic și că „solidaritatea europeană”, așa zicând, ne va salva și de data asta.

Așa se va întâmpla și cu eforturile de federalizare. Vom avea o Ceuta și a acestui efort de centralism european, de centralism de la Bruxelles. Va eșua și acest proiect, pentru că n-are nicio legătură cu realitatea.

Așa se va întâmpla cu tentativa de a controla, de a cenzura media tradițională și, mai ales, media online. Și aici vom avea o explozie, o reacție, pentru că aceste manifestări n-au nicio legătură cu realitatea și cu dorința europenilor și a tuturor oamenilor, în general.
Libertatea e o chestiune pe care nu poți să o reprimi și asta nu se va întâmpla, mai cu seamă pe continentul european.

Așa arată politica europeană a unor oameni care, în acest moment, fac politică doar ca să facă politică. Nu știu de ce o fac, pentru că relația lor cu realitatea nu mai există, până la urmă. Oamenii aceștia au stat în instituții naționale sau europene decenii la rând. Oamenii aceștia nu înțeleg ce se întâmplă, nu înțeleg ce vor oamenii, nu înțeleg cum trăiesc oamenii, nu înțeleg ce valori au oamenii.

Mișcările de protest pe care le vedem la nivel european, iar noi, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), am fost la început o mișcare de protest, sunt expresia firească, naturală, a acestor oameni care au pierdut relația cu realitatea și care au lipsa de bun-simț să răspundă, după 10 ani, că, de fapt, n-au nicio legătură cu enormele greșeli pe care Europa le-a făcut.

În ultima vreme, practic toate deciziile strategice ale Europei s-au dovedit a fi greșite. Prin urmare, problema nu este nici Uniunea Europeană în sine, nici democrația în sine, nici partidele în sine. Problema este oamenii care populează aceste instituții. De aceea, schimbarea politică este majoră, la nivel național și la nivel european.

Nu ne permitem să mai așteptăm 10 ani ca să înțelegem că Green Deal a fost o eroare. Nu ne mai permitem să așteptăm 10 ani ca să înțelegem că presiunea pentru federalizare și centralism european este o greșeală. Nu ne mai permitem 10 ani ca să înțelegem că presiunea pentru controlul internetului reprezintă o defecțiune majoră a sistemului.

Schimbarea trebuie să vină cât mai repede.
Oamenii aceștia greșesc, dar, ca să nu suportăm greșelile lor pentru multă vreme, trebuie să-i dăm jos. Despre asta este vorba politica europeană și în politica românească astăzi”, a transmis prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Acești neputincioși și ipocriți care ne conduc” appeared first on AUR.

Demersul diplomatic și politic vine ca reacție la situația critică de la granița sudică a Uniunii Europene, unde enclava spaniolă Ceuta, un oraș european cu o populație de aproximativ 85.000 de locuitori, a fost supusă unui asalt masiv fără precedent: peste 40.000 de cetățeni din afara UE au pătruns pe teritoriul european în mai puțin de 24 de ore.

Scrisoarea, co-semnată de Georgiana Teodorescu, avertizează că o trecere de o asemenea amploare, derulată la lumina zilei și la una dintre cele mai strict monitorizate granițe din Africa, nu s-ar fi putut produce fără o planificare prealabilă. Peste jumătate din populația echivalentă a orașului s-a aflat la porți într-o singură zi, iar cel puțin 18 persoane s-au înecat în încercarea de a trece frontiera.

„Aceasta nu este o mișcare migratorie spontană; este un atac hibrid în toată regula asupra frontierelor UE. Apărăm Ucraina pentru că un stat terț nu poate coagula sau presa o frontieră europeană. Același principiu se aplică și la Ceuta, chiar dacă unealta o reprezintă oamenii și nu tancurile, ținta rămâne frontiera Uniunii, iar obiectivul este înfrângerea voinței unui stat membru”, a subliniat europarlamentarul român.

Incidentul din Spania validează o linie roșie pe care Georgiana Teodorescu a susținut-o consecvent prin amendamentele depuse pe dosarul frontierelor externe ale UE: introducerea obligației legale de recunoaștere, definire și finanțare a amenințărilor și atacurilor hibride în legislatia de securitate a Uniunii.

„Ceea ce vedem la Ceuta este oglinda a ceea ce trăim pe Flancul Estic, unde România înfruntă zilnic incursiuni de drone, sabotaje și provocări la graniță. Fie că vorbim de Flancul Sudic sau de cel Estic, Uniunea Europeană nu își mai permite să trateze aceste crize prin proceduri birocratice sterile. Avem nevoie de un cadru legislativ capabil să gestioneze aceste perturbări orchestrate și concertate ale frontierelor, care sunt, în fapt, atacuri hibride mascate”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Prin scrisoarea transmisă conducerii Comisiei Europene, europarlamentarul român și colegii din Grupul ECR cer măsuri imediate:

Activarea Regulamentului (UE) 2024/1359 privind situațiile de criză și instrumentalizarea migrației, aplicabil de la 1 iulie 2026, creat special pentru a răspunde unor astfel de tactici de șantaj geopolitic.

Lansarea unei intervenții rapide la frontieră din partea Frontex, sprijin din partea Agenției UE pentru Azil (EUAA) și alocarea de fonduri de urgență.

„Poarta de sud a Europei este testată. Tăcerea este, de asemenea, un răspuns, iar noi nu putem tăcea. Voi continua să lupt în Parlamentul European, ca raportor pe acest dosar, pentru ca noul pachet financiar 2028-2034 și regulamentele Schengen să reflecte realitatea de pe teren și să asigure protecția completă a cetățenilor europeni, indiferent că granița se află la Marea Neagră sau pe continentul african”, a conchis europarlamentarul AUR/ECR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Atacurile hibride asupra frontierelor europene trebuie oprite cu un cadru legislativ ferm și fonduri adecvate!” appeared first on AUR.

„Nu este doar o problemă a României, dar, într-adevăr, în România avem aproape cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Aici suntem în competiție cu Polonia. Este o rușine, deoarece ceea ce a făcut Mateusz Morawiecki cu economia poloneză a fost o minune economică. Succesul lui Karol Nawrocki constă în faptul că Polonia a fost admisă în G20.”, a declarat George Simion.

Președintele AUR susține că România este împinsă într-o criză economică tot mai profundă, marcată de un deficit bugetar uriaș și o inflație de 11%.

„În România avem nu doar deficit bugetar, ci și o inflație de 11%. Singura cale este reducerea birocrației și reorganizarea administrativă a statului, similară cu cea pe care ați realizat-o voi cu județele. Desigur, acest lucru nu este plăcut, dar trebuie să urmăm modelul lui Javier Milei: să liberalizăm piețele, să sprijinim economia privată și sectorul privat.”, a precizat liderul AUR.

George Simion avertizează că România se confruntă și cu o gravă criză demografică, generată de plecarea masivă a românilor în străinătate.

„Ne confruntăm, de asemenea, cu o criză demografică, atât în România, cât și în Polonia. În România, din cei 20 de milioane de cetățeni, nu mai puțin de 6 milioane locuiesc în străinătate. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple: 6 din 20 de milioane. Este pur și simplu îngrozitor!”, a subliniat președintele AUR.

The post George Simion (președinte AUR): „România are aproape cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și o inflație de 11%. Singura cale este reducerea birocrației și reorganizarea administrativă” appeared first on AUR.

Evenimentul a reunit parlamentari și eurodeputați ai mai multor state europene, oficiali americani, profesori universitari, specialiști în politică externă, lideri de opinie și adepți ai valorilor conservatoare. În cadrul discursurilor și dezbaterilor au fost abordate temele și provocările majore care se află în fața statelor naționale: apărarea europeană, federalizarea Europei, politicile migrației, securitatea energetică, protejarea suveranității și conservarea valorilor și a identității.

Președintele AUR și vicepreședintele ECR, George Simion, și-a exprimat sprijinul față de reforma adoptată zilele trecute în plenul Parlamentului European, cu voturile partidelor de dreapta și conservatoare, pentru returnarea migranților aflați ilegal în statele Uniunii Europene.

„Am avut un vot istoric în Parlamentul European săptămâna aceasta. (…) Mesajul a fost clar, mesajul a fost puternic: trimiteți-i înapoi! Acum, pentru unii, remigrația este un cuvânt scandalos. Pentru alții, este un cuvânt care trebuie cenzurat înainte de a fi măcar dezbătut. Dar pentru milioane de europeni, a devenit o necesitate politică”, a declarat George Simion.

Potrivit acestuia, elaborarea unor politici concentrate pe remigrație nu ar fi fost niciodată necesare dacă liderii europeni de la Bruxelles ar fi apărat granițele Europei.

„Europa nu ar fi trebuit niciodată să ajungă în acest punct. Aceasta este problema pe care o avem cu liderii noștri politici. Dacă ei și-ar fi apărat granițele, respectându-ne legile, dacă și-ar fi protejat muncitorii și și-ar fi ascultat propriul popor, nu am fi avut această discuție astăzi. (…) Remigrația, înțeleasă corect, nu înseamnă ură. Nu înseamnă răzbunare. Nu înseamnă haos. Este corecția democratică, legală și necesară a unui eșec politic. Înseamnă returnarea migranților ilegali”, a explicat președintele AUR.

George Simion a atras atenția asupra consecințelor imigrației incontrolabile care se observă deja în statele Europei de Vest, unde siguranța cetățenilor este pusă în pericol.

„Vedem orașe în care cartiere întregi nu mai par europene. Vedem o insecuritate în creștere. Vedem atacuri teroriste. Vedem fragmentare socială. Vedem revolte după incidente violente, cum au fost recentele tulburări din Irlanda de Nord în urma unui atac brutal cu cuțitul. Vedem guverne care nu mai sunt capabile să vorbească deschis despre cauzele acestor tensiuni. (…) Noi, cei de aici, din Europa de Est, știm foarte bine unde duce acest drum”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Gregory Bovino, fost comandant general al Patrulei de Frontieră a Statelor Unite, a vorbit despre importanța unor politici restrictive privind imigrația ilegală pentru protejarea identității, culturii și valorilor fiecărei țări europene.

„Aceasta este țara voastră, cultura voastră. Ar trebui să fim satisfăcuți atunci când ceva ce este împotriva culturii sau țării noastre este îndepărtat din ea. Am făcut asta de-a lungul secolelor. (…) Vlad Țepeș a luat asta foarte în serios și este de fapt un erou aici, în România, așa cum ar trebui să fie”, a spus Gregory Bovino.

La rândul său, europarlamentul portughez António Tânger Corrêa, vicepreședinte al grupului Patriots Europe, a transmis că votul din Parlamentul European este doar o primă victorie care trebuie urmată de alte măsuri similare.

„Miercurea trecută am obținut o victorie majoră în Parlamentul European. Astfel, am boicotat legea privind imigrația care fusese aprobată în legislatura anterioară în Parlamentul European. Am dărâmat-o. Iar acum este timpul pentru remigrație.

Este acesta un pas mare? Da. Este acesta finalul? Nu, dar este un pas extraordinar, la fel ca cel pe care l-am făcut acum câteva luni cu legea omnibus, care a luptat împotriva Pactului Verde și a limitat impunerile Pactului Verde”, a declarat António Tânger Corrêa.

Vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a atras atenția asupra riscului real ca Uniunea Europeană să ajungă în declin din cauza procesului de federalizare propus care ignoră identitățile naționale.

„Marile puteri sunt state-națiune. Uniunea Europeană (…) consideră că poate realiza acest lucru prin federalizare și prin consolidarea unui centru politic comun. (…) Nu este deloc sigur că va putea avea succes în acest demers, căci provocarea fundamentală a secolului XXI este provocarea identității naționale.

Imperiul Habsburgic s-a prăbușit pentru că nu a reușit să ofere un răspuns la problema naționalităților. (…) Uniunea Europeană riscă să intre într-un scenariu similar de declin dacă nu reușește să formuleze un răspuns coerent la provocarea identităților naționale și dacă încearcă să forțeze procesul de federalizare.”, a spus vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Deputatul AUR, Ramona Ioana Bruyseels, a vorbit despre lipsa de explicații privind rolul proiectului propus de oficialii de la Bruxelles privind înființarea unei armate europene, în condițiile existențe alianței NATO.

„În prezent avem NATO. Avem o alianță militară care funcționează destul de bine (…) De ce ar trebui să duplicăm structurile? De ce ar trebui, cu siguranță, făcând acest lucru, să slăbim alianța? Pentru că, dacă începem să ne divizăm eforturile de investiții, nu văd clar niciun rezultat pozitiv pentru NATO”, a declarat deputatul AUR.

În opinia Ramonei Ioana Bruynseels, eforturile financiare ale Uniunii Europene pentru acest proiect ar însemna tăierea finanțărilor pentru celelalte priorități ale cetățenilor europeni.

„Acest lucru înseamnă mai mulți bani luați de la cetățeni și mai puțină atenție acordată propriilor lor priorități, cum ar fi o viață bună, un standard, o viață de calitate pe care oamenii și-o doresc. Iar aceasta este o perioadă turbulentă din punct de vedere economic la nivelul Uniunii Europene. Și poate că banii ar trebui direcționați și investiți în economie, pentru a susține economia, și nu redirectionați către un scop care nu pare a fi fezabil”, a declarat aceasta.

Deputatul AUR, Mihail Neamțu, a transmis un apel tuturor partidelor suveraniste din Europa să depășească divergențele de etapă și să reușească, într-un final, să conlucreze și guverneze pentru marile proiecte.

„Ar trebui să nu mai fim divizați. Aceasta este, cred eu, cea mai mare provocare pentru noi, partidele suveraniste.(…) Nu avem cum să zdruncinăm cartelul de la Bruxelles decât dacă ne unim, iar acest sentiment de unitate trebuie, cred eu, consolidat. (…) Ar trebui să guvernăm. Ar trebui să ne dezvoltăm o mentalitate de învingători”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Viitorul statelor-națiune ale Europei în viziunea partidelor suveraniste și naționaliste. Conferința Patriots Network la Parlamentul României appeared first on AUR.

„România cheltuiește pe dobanzile aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană:5,2% din PIB!

Pe educație guvernul cheltuiește mult mai puțin: doar 3,3% din PIB, iar pe sănătate are cheltuieli comparabile cu cele pe dobanzi, care nu depășesc 6% din PIB.

Și totuși România esteabia pe locul 14 din UE ca mărime a datoriei publice raportate la PIB. Țări precum Grecia sau Italia au o datorie mai mult decât dublă fata de a României ( 140% din PIB fata de 60% din PIB), dar cheltuiesc pe dobânzi mult mai puțin decât o face guvernul de la București. Oare de ce? Simplu: noi avem cea mai mare rată a dobânzii, pentru că avem cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar: 7,9% din PIB!

Cum oare poate vorbi despre viitor o țară care cheltuiește pe dobânzi o data și jumătate cât cheltuiește pentru educație?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România cheltuiește pe dobânzile aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană” appeared first on AUR.

„România nu își poate gestiona marile probleme, defectele structurale ale societății.

Una dintre ele este procentul imens de tineri, cu vârste între 15 și 29 de ani, care nu se regăsesc nici la școală, nici la vreun curs de formare și nici nu au un loc de muncă, așa-numita categorie NEET (Not in Education, Employment or Training).

Aici deținem un nedorit loc de campion european, cu 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nefiind nici la școală, nici la serviciu și nici în formare profesională. Unul din cinci tineri din România pleacă în viață lipsit de șanse.

Din păcate pentru noi, suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a îmbunătățit acest scor în ultimii 10 ani. Adică l-am redus doar ușor, de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025.

Hai să vedem ce au făcut alții: grecii au scăzut de la 24,1% la 13,6%, italienii de la 25,7% la 13,3%, bulgarii de la 22,2% la 13,8%, iar spaniolii de la 19,4% la 11,5%.

Unul din cinci tineri ai noștri nu se află nici la școală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India și Sri Lanka. Ce fel de politică publică este aceasta? Să îți abandonezi propria populație și, în același timp, să imporți populații cu mari diferențe culturale, de la mii de kilometri distanță?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România abandonează un tânăr din cinci și importă forță de muncă din afara Europei” appeared first on AUR.

Pentru a liniști populația, guvernul Ilie Bolojan a spus că acest împrumut are un cost foarte mic, cu dobânzi de 3% și va fi plătit în mulți ani de acum înainte. Teoretic, UE va încasa niște dobânzi egale cu dobânzile la care se împrumută ea însăși.
Numai că, surpriză! dobânda nu e chiar 3%. De fapt, ieri piața a închis cu o dobândă de 3,49%. Anuală. Și , de fapt, după octombrie 2022, dobânda la împrumuturile UE pe 10 ani (nu pe 45 de ani, așa ceva încă nici nu este emis!) au tot fost binișor peste 3%.

De fapt, astăzi nimeni nu știe la ce dobândă vom rambursa creditul luat de la UE pentru a cumpăra mașini germane. Astăzi, ceea ce știm din ultima comunicare publică este că UE are o datorie totală de 784, 06 miliarde de euro la 10 martie 2026, atunci când se împrumutase doar jumătate din cei 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dar datoria totală a UE este în creștere rapidă, căci se vor mai adăuga încă 45 de miliarde pentru Ucraina, apoi 150 de miliarde de euro pentru SAFE, plus nevoile uriașe de împrumut ale UE pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

Dobânda la care UE se împrumută, ca și dobânda pe care noi o vom plăti către UE nu are cum să mai scadă , ci doar să crească de acum încolo! De ce ? din două motive cât se poate de evidente:

1. Datoria UE crește rapid.

2. Economia UE crește mult mai încet decât crește datoria UE.

Mai pe românește spus, guvernul Marcel Ciolacu va fi un econom în raport cu Comisia Europeană condusă Ursula von der Leyen. Sau, cu cifrele pe masă, Ciolacu ne-a lăsat cu o datorie de 200 de miliarde de euro la venituri anuale de vreo 140 de miliarde de euro, în vreme ce Comisia von der Leyen ne va lăsa cu datorii de peste 1000 de miliarde de euro la venituri anuale de sub 200 de miliarde de euro.

Iată, de exemplu, evoluția dobânzilor din ultimii 10 ani pentru obligațiunile UE cu maturitate de 10 ani, cele cu maturitate 45 de ani nefiind niciodată emise și probabil că nici nu se vor emite. De aici se observă că, odată cu creșterea datoriei acumulată de UE pentru plata imensului buget paralel numit Mecanism de Redresare și Reziliență dobânzile s-au cam triplat”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Pericolul din spatele programului SAFE este costul dobânzilor!” appeared first on AUR.

„Cred că asistăm la un fenomen îngrijorător care, deși pare că vizează doar o anumită categorie profesională, este, în realitate, un atac la adresa siguranței Uniunii Europene, a valorilor noastre și a întregii populații europene. Mă refer la atacurile, uneori chiar coordonate, la adresa personalului care lucrează în poliție și în structurile de ordine și forță.

Amintesc apelurile pe care atât Sindicatul European al Polițiștilor, cât și Confederația Spaniolă a Polițiștilor le-au făcut în repetate rânduri cu privire la o mai bună protecție a acestei categorii profesionale, inclusiv prin introducerea ultrajului în categoria euro-infracțiunilor. Dacă Europa dorește să abordeze cu seriozitate securitatea și statul de drept, trebuie să îi protejeze mai bine pe cei care le susțin în prima linie.

Fără această protecție juridică consolidată, cooperarea polițienească și judiciară va rămâne incompletă și vulnerabilă în fața criminalității”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Georgiana Teodorescu a subliniat că, în acest context, în Parlamentul European, în calitate de raportor din partea grupului ECR, are în lucru un dosar privind protecția profesională a personalului din structurile de aplicare a legii și susține declararea la nivel european a profesiilor de polițist, polițist de frontieră, polițist de penitenciare și vameș ca ocupații cu grad ridicat de risc.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Protecția polițiștilor rămâne blocată la nivel european, în timp ce instituțiile UE invocă limitele tratatelor” appeared first on AUR.

„Pentru cei care neagă evidența, iată cum se distruge competitivitatea în UE: în 2024, investițiile în clădiri, infrastructură, echipamente, adică formarea brută de capital, au scăzut cu 1,9% față de anul precedent.

Cea mai mare scădere se remarcă în agricultură și pescuit (-7,6%), apoi în IT și comunicații (-5,6%), în servicii profesionale (-4,3%), în industrie (-3,1%).

Sunt și câteva domenii cu investiții în creștere serioasă: armament (4,3%), bănci și asigurări (3,6%).

Un model de evoluție economică dezastruoasă: mai mult armament (care nici măcar nu rămâne în statele UE) și agricultura și industrie neglijate”, a declarat liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Uniunea Europeană își distruge singură competitivitatea prin neglijarea agriculturii și industriei în favoarea investițiilor în armament” appeared first on AUR.