Anunțul este surprinzător, pentru că vine în siajul unor mesaje encomiastice ale Bruxelles-ului, inclusiv ale șefei Comisiei, apropo de alegerile din țara vecină. A fost un succes al Europei, Europa a câștigat, libertatea a triumfat. Acestea au fost mesajele celor care au preamărit victoria partidului Tisza la alegerile parlamentare din Ungaria.

De ce se teme astăzi doamna von der Leyen? Dacă domnul Péter Magyar a triumfat și, împreună cu domnia sa, a triumfat, nu-i așa, bătrâna Europă în statul Ungaria? Doamna von der Leyen se teme și transmite aceste mesaje aparent contradictorii pentru că știe foarte bine că narațiunea după care alegerile din Ungaria au fost câștigate de Europa este falsă. Și știe că este falsă pentru că doamna von der Leyen este una dintre cele care au contribuit la construirea acestei narațiuni false!

Știe că este falsă pentru că doamna von der Leyen a văzut foarte bine că niciun steag european nu a fost fluturat în timpul campaniei domnului Péter Magyar, în sprijinul candidaturii politice a partidului.

Partidul Tisza nu s-a prezentat ca un partid pro-Bruxelles și nu s-a înfășurat în faldurile drapelului de la Bruxelles.

Și nu a făcut asta pentru ca să nu sperie „vânatul”, adică alegătorii.

Doamna von der Leyen știe foarte bine că niciun politician european de la Comisie sau de la Parlament nu s-a deplasat la Budapesta sau în alt oraș din Ungaria pentru a-i face campanie domnului Péter Magyar.

Și știe foarte bine asta pentru că, dacă s-ar fi dus acolo, s-ar fi pierdut voturi.

Concluzia este clară pentru cei de la Bruxelles: votul în Ungaria nu a fost câștigat de „Europa”.

Votul în Ungaria a fost, cum am spus în intervențiile anterioare, câștigat de un naționalist care se vrea și eficient, al domnului Péter Magyar, în fața unui naționalist vetust și ineficient, mai ales economic, al domnului Viktor Orbán.

Doamna von der Leyen știe asta și noi știm asta. Ce va face domnul Péter Magyar și cum va reacționa este interesant de văzut. Pentru că pactul aproape mefistotelic dintre Bruxelles și Péter Magyar urmează acum să-și afle încercarea.

Va ceda domnul Péter Magyar și se va expune nu doar cetățenilor ungari, dar și atacurilor furibunde, probabil, ale lui Viktor Orbán și ale partidului Fidesz în Parlamentul maghiar? O să vedem. Nu este treaba noastră, este treaba domnului Péter Magyar și a politicii din Ungaria, în care, evident, noi nu ne băgăm.

Știm însă altceva: că orice cedare de suveranitate, în condițiile actuale, ar fi un alt act de sinucidere politică și o sinucidere a Europei din punctul de vedere al ideii de Europa, care a fost cândva asumată de multă lume. Ideea de libertate, ideea de prosperitate, ideea de ne-control, ideea de luptă pentru libertatea conștiințelor, pentru exprimarea publică liberă.

Asta însă ar însemna, în acest moment, cedarea de suveranitate.

Pentru că cedarea de suveranitate duce automat la ideea mult dragă Bruxelles-ului, care n-a fost niciodată rostită în sprijinul domnului Péter Magyar la Budapesta, adică ideea de federalizare.

Cedarea de suveranitate de astăzi, cedarea dreptului de veto astăzi înseamnă și cedare de suveranitate, dar înseamnă asumarea federalizării de mâine.

Și asta nu se poate, iar cu asta Alianța pentru Unirea Românilor – AUR nu va fi de acord niciodată, indiferent de decizia noului partid ales la Budapesta.

Cedarea dreptului de veto și federalizarea, în condițiile unei Europe care este intoxicată, la Bruxelles, de proiecte de tip DSA, adică reglementări ale pieței media online, de viziuni totalitare, supranaționale și antidemocratice, de oameni care vor să fie la putere fără să fie aleși, de instituții care n-au legitimitate democratică, de oameni care nu dau două parale pe ceea ce se numește accountability, adică posibilitatea lor de a da seama despre ceea ce spun și fac în fața propriului electorat – ar fi un dezastru moral și național.

Aceasta este problema majoră a federaliștilor de astăzi. În actualele condiții și atmosfera de la Bruxelles, măcinată, obsedată de control, de supranațional, de antinațional, a accepta federalizarea înseamnă, cum spuneam, o sinucidere politică.

Singurul argument care, chipurile, s-ar mai putea aduce ar fi legat de securitate. Ni se va spune că federalizarea e necesară pentru că trebuie să ne apărăm, ca Europa, împotriva, astăzi, adversarilor — nu-i așa — Donald Trump sau Vladimir Putin sau mai știu ce alți adversari mai pot fi.

Această idee este falsă.

Cea mai puternică structură de apărare colectivă inventată vreodată este NATO. NATO s-a constituit nu ca o supra-entitate politică, ci ca o entitate care pune laolaltă statenaționale, care merg la luptă în uniforme naționale, cu drapeluri naționale.

Din punctul acesta de vedere, și-a dovedit forța și reziliența, rezistând, până acum, cel puțin, în fața provocărilor a două ordine internaționale, a două ordine globale.

Pentru europeni, NATO este cel mai bun instrument de apărare astăzi în fața provocărilor care stau să vină; chiar și un NATO european (idee veche de decenii), într-un moment în care America este probabil ocupată în alte părți.

Dar un NATO european, nu o armată așa-zis europeană, supranațională, cu soldați care se duc la luptă în uniforme europene, cu drapele europene. O asemenea construcție nu are nicio valoare, în condițiile în care fundamentele necesare, obligatorii pentru o asemenea construcție, nu există. Nu există determinarea morală care să te ducă la luptă sau la sacrificiu și responsabilitatea de a apăra ceea ce este cel mai important pentru tine. Căci astăzi, Europa Bruxelles-ului nu este, pentru foarte mulți cetățeni europeni, acel lucru fundamental pentru care să se sacrifice. Nu va exista niciodată voința eficientă de a lupta pentru o entitate impusă de sus în jos.

De aceea federalizare, prezentată ca soluție de securitate, este falsă. Ea nu ar duce la întărirea apărării, ci, dimpotrivă, la slăbirea ei, pentru că NU se bazează pe voința reală a cetățenilor. Nu avem nevoie de o construcție impusă de sus în jos, fără ca cetățenii europeni să fie implicați, fără să fie consultați, fără să fie chemați la dezbateri și la susținerea argumentelor.

O astfel de construcție ar putea deveni „un nou totalitarism”. Adică o veche obsesie a dușmanilor Europei, care vorbeau despre Europa ca despre „un nou URSS”. Această obsesie era evident falsă în anii ’90 și 2000, pentru că Europa (mai) era atunci o construcție a libertății și a cooperării. Dar astăzi există riscul real ca, prin impunerea forțată a unei idei împotriva dorinței majorității cetățenilor europeni, adică federalizarea, să ne apropiem de acel scenariu.

Cetățenii nu pot fi tratați precum o turmă fără voință, fără spirit critic, fără decizie (agency). Presați, vor reacționa și se vor opune, iar statele își vor apăra suveranitatea, inclusiv prin dreptul de veto. Cine are nevoie de o asemenea confruntare care nu știm unde poate duce?

În această luptă, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi de partea libertății de voință, de conștiință și de acțiune politică. Vă puteți baza pe noi, așa cum și noi ne bază, sută la sută, pe Dumneavoastră!”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „UE și-a pierdut deja încrederea în Peter Magyar. Și vrea federalizare!” appeared first on AUR.

„Cetățenii care urmăresc această dezbatere trebuie să știe că, legal, indiferent dacă ne place sau nu, Parlamentul European nu poate să declanșeze articolul 7 aliniatul 2 din tratatul UE și 2, chiar dacă ar putea, temeiul nu ar putea include situația comunității LGBTIQ+ din Ungaria și niciun alt subiect care intră în sfera competențelor naționale, cum ar fi sănătatea sau educația.

Acest raport nu doar că depășește competențele Parlamentului European în special și ale Uniunii în general, ci depășește până și imaginația celor mai duri critici ai guvernului de la Budapesta, condamnând până și Consiliul de aceleași încălcări grave ale valorilor UE, doar pentru că nu a luat măsuri împotriva Ungariei.

Din păcate, această dezbatere și raportul aferent nu mai au legătură cu valorile fundamentale ale Uniunii. Ele au devenit o armă politică la adresa unui guvern care deranjează. Adevărata miză? Retragerea dreptului de vot unui stat membru al UE.

În calitate de raportor din partea ICR, susțin cauza și suveranitatea Ungariei. Orice ar păți astăzi Ungaria pentru pozițiile sale conservatoare, mâine poate păți orice altă țară, inclusiv România sau țările dumneavoastră”, a declarat europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR): „Orice ar păți astăzi Ungaria pentru pozițiile sale conservatoare, mâine poate păți orice altă țară, inclusiv România” appeared first on AUR.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a bătut palma cu președintele american Donald Trump pentru scutirea țării sale de sancțiunile petroliere americane – un acord de durată, care îi garantează Ungariei stabilitate energetică și un parteneriat real cu Statele Unite.

În același timp, România, condusă de oameni care confundă diplomația cu discursul „corect politic” și cu loialitatea oarbă față de Bruxelles, este pusă în situația de a închide rafinăria de la Ploiești, o lovitură directă dată industriei energetice românești și economiei naționale.

Aceasta este diferența dintre o guvernare cu viziune și una care trăiește din semnături de complezență.
Viktor Orbán își apără poporul și resursele.

Guvernul României și funcționarii săi, de la Nicușor Dan până la oamenii instalați de Oana Țoiu și restul rețelei USR, se ocupă cu tăieri de bugete, cu propagandă și cu închiderea oricărei inițiative economice românești.

În timp ce Ungaria negociază direct la cel mai înalt nivel cu Statele Unite, România e redusă la tăcere.

Avem o politică externă subordonată și incoerentă, un președinte absent, un guvern captiv intereselor străine și lideri locali care au reușit performanța să transforme Bucureștiul într-un simbol al haosului administrativ.

Este rușinos că, la câteva sute de kilometri distanță, Ungaria are o politică de stat coerentă, bazată pe interesul național, iar România pare o găină fără cap, fără niciun plan de viitor și fără curajul de a-și afirma poziția.

AUR cere actualei puteri o schimbare de direcție totală în politica externă și energetică a României.

Este inadmisibil ca, într-un moment în care toată Europa se repoziționează, noi să rămânem simpli executanți, fără voce, fără curaj, fără identitate.

România are resurse, are poziție strategică, are potențial.

Dar îi lipsesc oamenii care să le folosească în interesul național.

AUR va continua să militeze pentru o politică externă suverană, bazată pe parteneriate reale, nu pe obediență, și pentru o industrie energetică națională care să servească românii, nu corporațiile străine.

Ungaria lui Viktor Orbán își apără viitorul.
România lui Bolojan, Nicușor Dan și Oana Țoiu își închide rafinăriile și își sacrifică economia.
Diferența nu e doar de ideologie. E de curaj, de viziune și de dragoste de țară”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „În timp ce Ungaria își negociază interesele strategice, România plutește în derivă” appeared first on AUR.

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 04 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Revenire la chestiunea necesității formulării unei atitudini oficiale a Ministerului Afacerilor Externe față de planul subversiv „Kós Károly” implementat abuziv de către Ungaria în România

Stimate domnule ministru,

V-am adus în atenție, prin întrebarea parlamentară nr. 147A/18.03.2025, chestiunea așa-zisului plan „Kós Károly”, cunoscut și sub denumirea de „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, derulat, începând din anul 2018, de către Ungaria în România, ca formă de imixtiune în treburile interne ale statului român și dovadă de rele practici europene.

Prin răspunsul dumneavoastră nr. B2-2/894 din 25.03.2025, ați arătat, între altele, că:

1. „nu a fost încheiat vreun acord bilateral care să reglementeze derularea în România a unor programe de natură economică cu finanțare de la bugetul de stat ungar”;

2. ”nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”;

3. „autoritatea având competențe în privința aspectelor invocate (…) este Consiliul Concurenței”.

Considerând răspunsul dumneavoastră la întrebarea noastră parlamentară nr. 147A/18.03.2025 ca fiind incomplet, revenim asupra chestiunii și vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual, fără abatere de la subiect:

1. Punctul de vedere oficial al Ministerului Afacerilor Externe privind așazisul „Plan Kós Károly” și derularea sa nestingherită în România, fără consimțământul prealabil al statului român.

2. Datele concrete la care Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare a planului. Vă rugăm să specificați care au fost răspunsurile părții maghiare și să prezentați copii ale acestor demersuri și răspunsuri.

3. Datele concrete la care Ministerul Afacerilor Externe a solicitat părții maghiare ca planul să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române, a standardelor Consiliului Europei și a regulilor UE. Vă rugăm să specificați care au fost răspunsurile părții maghiare și să prezentați copii ale acestor demersuri și răspunsuri. Vă rugăm să specificați de câte ori și când anume a fost convocat ambasadorul Republicii Ungare în România, pentru explicații, de către MAE.

4. Dacă Ministerul Afacerilor Externe va formula un dezacord oficial în legătură cu desfășurarea abuzivă a planului „Kós Károly” în România și, dacă da, când anume. În cazul în care anterior au fost formulate Note de protest ale părții române, vă rugăm să ne prezentați copiile acestora.

5. Dacă Ministerul Afacerilor Externe a fost sesizat oficial de către Serviciul Român de Informații privind cunoașterea, prevenirea și contracararea planului „Kós Károly”. În caz afirmativ, vă rugăm să precizați dacă acest subiect a fost adus în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a Președinției României și ce măsuri concrete au fost propuse pentru contracararea acestui plan.

6. Dacă România a sesizat sau nu oficial Consiliul Europei, în special Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), asupra derulării în țara noastră a planului „Kós Károly”, aprobat printr-o Hotărâre, vădit neeuroconformă, a guvernului Ungariei. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare vă rugăm să precizați data sesizării/sesizărilor oficiale și care au fost reacțiile Consiliului Europei și ale structurilor sale.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rog să atașați răspunsului dumneavoastră copii după orice act oficial sau înscris aferent chestiunii care face obiectul acestei întrebări parlamentare.

Solicit răspuns scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Revenire la chestiunea necesității formulării unei atitudini oficiale a Ministerului Afacerilor Externe față de planul subversiv „Kós Károly” implementat abuziv de către Ungaria în România appeared first on AUR.

Ultima ispravă într-un șir lung de decizii catastrofale este golirea nesăbuită a depozitelor de gaze în această iarnă și aducerea României în situația penibilă de a importa, în aceste zile, jumătate din cantitatea de gaz consumată.

Cum s-a ajuns la situația jenantă în care țara cu cea mai mare producție de gaz din UE să depindă de importuri din țări care nu au nicio moleculă de gaz? Simplu, prin incompetența miniștrilor Popescu și Burduja.

Aceștia tratează cu indiferență criminală lipsa unor capacități de depozitare a gazului pe măsura unui producător important. România are o capacitate de depozitare a gazelor de două ori mai mică decât cea a Ungariei, un stat mai mic decât jumătate din țara noastră. A doua problemă majoră ignorată de tandemul Popescu-Burduja este insuficienta capacitate de extracție a gazelor din depozite.

La aceste două probleme care afectează țara de ani buni s-a adăugat inconștiența actualului ministru care a permis extracții masive din depozite în vederea exportului, ceea ce a condus la golirea accelerată a depozitelor și la decizia rușinoasă din 6 februarie de a limita cantitățile extrase tocmai în zilele friguroase de după 15 februarie.

Și, astfel, România a fost pusă în situația aberantă de a depinde de gazele importate din Ungaria (probabil gaze cumpărate toamna ieftin din România) și din Bulgaria (gaze rusești).

Iată cum se dovedește încă o dată că incompetența actualului guvern îi costă cât se poate de scump pe români, căci prețul gazului la noi este acum cu 20-25% mai mare decât în Ungaria sau Austria, state lipsite de zăcăminte.

Este încă un motiv pentru care guvernul vinovat de această nesăbuință trebuie demis și trimis acasă!”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu, senator AUR: “Incompetența actualului guvern îi costă scump pe români! Prețul gazului este cu 20-25% mai mare decât în Ungaria sau Austria, state lipsite de zăcăminte!” appeared first on AUR.

“România se află pe marginea unei noi trădări naționale, cu complicitatea guvernanților. E.ON, una dintre cele mai importante companii din sectorul energetic, urmează să fie vândută firmei maghiare MVM, după ce cele două părți au ajuns la o înțelegere. În loc să protejeze interesele strategice ale țării, PSD și PNL deschid larg ușile pentru cedarea controlului asupra unui sector vital către străini.

Această tranzacție nu este doar o vânzare comercială, ci o amenințare directă la securitatea națională. Furnizarea de energie este un pilon esențial pentru stabilitatea României, iar transferul acestei puteri către o companie străină afectează mult mai mult decât economia. Într-o lume în care energia este folosită ca instrument de influență politică și geopolitică, decizia de a permite acest transfer este de o gravitate imensă.

Practic, statul maghiar va deține o mare parte din sistemul energetic al României, o situație de o gravitate extrem de mare. Se știe că Viktor Orban folosește instrumente economice împotriva vecinilor săi și că pretențiile sale teritoriale asupra Ardealului nu sunt un secret. Mai mult, Viktor Orban este prietenul lui Vladimir Putin, iar Rusia are un istoric clar de destabilizare economică a României, inclusiv prin închiderea industriei metalurgice după ce a cumpărat și falimentat companiile. Tranzacția actuală este la fel de gravă ca vânzarea pe nimic a companiei Petrom către austrieci, o altă companie unde statul este actorul principal. România e cedată la bucată, fără vreo opoziție.

În timp ce PSD și PNL, două partide corupte, continuă să trădeze interesele naționale pentru beneficii personale, instituțiile care ar trebui să vegheze asupra siguranței României par să tacă. Unde sunt serviciile? Unde sunt cei care ar trebui să apere țara de astfel de tranzacții ilegale și periculoase? Această vânzare nu ar trebui să primească aprobarea, iar cei implicați trebuie trași la răspundere pentru trădarea intereselor naționale”, a spus Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea (AUR): ”Ungaria cumpără o importantă companie românească din energie. Am ajuns bătaia de joc a trădătorilor de la PSD și PNL!” appeared first on AUR.

Statul român nu a știut nici măcar să-și sărbătorească cum trebuie Centenarul. Ce va face atunci la anul, când va fi atacat din toate părțile de Ungaria și de iredentiștii UDMR din România, care vor comemora 100 de ani de la Trianon?

Acțiunile acestora vor fi concertate și concentrate împotriva României – lobby, presă mondială, declarații ale oficialilor, negocieri politice, proiecte în Transilvania, susținerea neoficiala a organizațiilor ilegale, fonduri imense alocate.

 Un ziar de casă al guvernului de la Budapesta, pestiscracok.hu, vorbește în aceste zile despre Ziua Națională a României, adresând titlul românilor-„Mesaj către anexatorii teroriști ai Transilvaniei: metoda Alba Iulia este reversibilă”.

“1 Decembrie nu este sărbătoarea României, ci a intrușilor ilegali. A acelora care se stabilesc în grădina îngrijită și în casa ocrotită cu sânge a vecinului lor, acolo se îngrașă din bunăvointa și naivitatea nemărginită a gazdei lor, se înmulțesc și într-o zi anuntă că începând de acum casa e a lor și o anexează la teritoriul lor neîngrijit și dărăpănat.

Transilvania e un teritoriu primit pe tavă de la Occident la Trianon, un cadou pentru trădarea, uneltirea și atacarea pe la spate a aliaților în timpul Primului Război Mondial.

În 1918 românii găzduiți în Transilvania se plângeau că nu au primit drepturi colective de la statul ungar. O minciună evidentă: aveau mai multe drepturi decât minoritatea maghiară de astăzi din Transilvania. La Alba Iulia au promis autonomie pentru toate minoritățile naționale. Au trecut 100 de ani și o tot dau.

 Separatismul este o cale cu dublu sens. Chiar dacă politica ungară (încă) nu și-a fixat ca obiectiv, noi, maghiarii non-politici o putem face: nu ne vom abandona niciodată frații și valorile familiale milenare.
Putem să o spunem fără reținere: Transilvania a ajuns în mâini nedemne. Noua gazdă temporară timp de 101 ani n-a știut ce să facă cu ea, mai mult fiindcă mentalitatea ei balcanică o împiedică să înțeleagă lumea central-europeană, ce este și a fost acolo.

La momentul potrivit, când se vor alinia planetele și poziția marilor puteri, metoda Alba-Iulia va putea fi inversată. Și va funcționa, vă garantez. Așa cum ai câștigat ceva ce nu ți se cuvine, așa o să și îl pierzi. Dacă nu generația noastră, dar generația copiilor și nepoților noștri va fi martoră la acest eveniment. De ce să acceptăm situația actuală? Nu, nu, niciodată”.

 Dacă acestea sunt VALORILE MILENARE cu care se mândresc ei, le răspundem și noi cu o valoare milenară românească, în cuvintele lui Eminescu – “Dacă lumea ar trebui să piară și eu aș putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară.”

The post PENTRU UNGARIA, CENTENARUL TRIANON A ÎNCEPUT DEJA appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 28/04/2021

Obiectul întrebării: Colaborarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale cu instituții și autorități din Republica Ungară și asistarea de către acest stat vecin a minorității sale înrudite din România

Stimate domnule președinte,

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) a fost înfiinţat prin Ordonanţa Guvernului 121/2000, aprobată prin Legea 396/2001, funcţionează conform prevederilor Hotărârii Guvernului 893/2007, își are sediul în municipiul Cluj-Napoca și, ca instituţie publică distinctă, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Obiectivele ISPMN sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România.

Totodată, printre atribuţiile principale ale ISPMN sunt:

• elaborarea, coordonarea, efectuarea şi contractarea de studii, analize şi cercetări interdisciplinare şi pluridisciplinare, fundamentale, respectiv aplicate, privind diferitele aspecte ale păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase în rândul minorităţilor naţionale şi a altor comunităţi etnice constituite în urma unor procese migraţionale recente;
• organizarea şi realizarea de programe în parteneriat cu instituţii şi organisme internaţionale;
• elaborarea, tipărirea şi difuzarea în ţară şi în străinătate de publicaţii, rapoarte de informare, precum şi alte materiale cu caracter ştiinţific;
• organizarea de vizite de documentare şi schimburi de experienţă cu persoane din ţară şi din străinătate în scopul cunoaşterii experienţei altor sisteme de protecţie a drepturilor cetăţeneşti ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Unul dintre domeniile de cercetare ale ISPMN vizează modelele legislative de protecție a minorităților din Europa Centrală și de Sud-Est.

Este de notorietate că sistemul maghiar de protecție a drepturilor cetățenești ale persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite de peste hotare este unul funcțional și eficient, prezentând, ca experiență și bună practică în domeniu, un interes deosebit pentru țara noastră, în vederea preluării unora dintre aceste bune practici.

De asemenea, potrivit informațiilor postate pe pagina de internet a Institutului, acesta dezvoltă de mai mulți ani parteneriate cu instituții și autorități din Republica Ungară, fără a se specifica despre ce instituții și autorități anume este vorba.

Având în vedere cele menționate, vă rugăm respectuos să ne transmiteți, punctual, următoarele:

1. Care sunt instituțiile și autoritățile din Republica Ungară cu care ISPMN dezvoltă parteneriate. Vă rugăm să ne prezentați în copie documentele (acorduri, convenții, protocoale, memorandumuri etc.) în baza cărora ISPMN dezvoltă aceste colaborări și parteneriate.

• Câte vizite de documentare şi schimburi de experienţă cu persoane și instituții din Republica Ungară au avut, din 2007 până în prezent, reprezentanții ISPMN în scopul cunoaşterii experienţei sistemelor de protecţie drepturilor cetăţeneşti a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale și care au fost, în fiecare caz aparte, rezultatele concrete ale acestor vizite.

• Care este cadrul legislativ și normativ al Republicii Ungare în materie de asistare a minorităților sale înrudite de peste hotare și cum este aplicat acesta minorității etnice maghiare din România? Am fi recunoscători dacă ne-ați pune la dispoziție, în traducere în limba română, actele legislative și normative respective.

• Care a fost, defalcat pe fiecare dintre anii 1990-2020 și pe fiecare program sau domeniu,  cuantumul fondurilor bugetare alocate de Republica Ungară minorității sale înrudite din România. Ce studii, publicații, rapoarte de informare, materiale cu caracter științific au fost elaborate de către ISPMN în acest domeniu?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – Colaborarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale cu instituții și autorități din Republica Ungară și asistarea de către acest stat vecin a minorității sale înrudite din România appeared first on AUR.

De către senator: Ionuț Neagu

Data: 17/02/2021

Obiectul interpelării: Așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România.

Stimate domnule prim-ministru,

În anul 2017, guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”^[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania “trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează” decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României^[2].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice ale României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”^[3].

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe față de așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat cu finanțarea Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României.

• Care au fost pe plan național, bilateral, regional (european) și internațional, din 2017 până în prezent, reacțiile și acțiunile oficiale ale statului român în ansamblul său și ale autorităților și/sau instituțiilor având competențe în domeniul politicii externe și al siguranței naționale în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly”.
• Dacă punctul de vedere exprimat public de oficialul român Csaba Ferenc Asztalos în legătură cu intervenția economică a Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României și preluarea indirectă de către Ungaria a atribuțiilor statului român exprimă sau nu poziția țării noastre în acest subiect și care au fost reacțiile autorităților și instituțiilor competente ale statului român în legătură cu aceste poziții publice ale președintelui CNCD.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris.

^[1] documentul are un total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

^[2] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

^[3] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

The post Ionuț Neagu – interpelare parlamentară către Guvernul României – Așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România. appeared first on AUR.

                  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                  Domnului Gabriel VLASE, director al Serviciului de Informații Externe

                  Domnului Eduard Helvig, director al Serviciului Român de Informații

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 04/02/2021

Obiectul întrebării: Așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule director,

Stimate domnule director,

În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”^[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania “trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează” decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României^[2].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice ale României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”^[3].

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe față de așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat cu finanțarea Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României.

• Care au fost pe plan național, bilateral, regional (european) și internațional, din 2017 până în prezent, reacțiile și acțiunile oficiale ale statului român în ansamblul său și ale autorităților și/sau instituțiilor având competențe în domeniul politicii externe și al siguranței naționale în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly”.
• Dacă punctul de vedere exprimat public de oficialul român Csaba Ferenc Asztalos în legătură cu intervenția economică a Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României și preluarea indirectă de către Ungaria a atribuțiilor statului român exprimă sau nu poziția țării noastre în acest subiect și care au fost reacțiile autorităților și instituțiilor competente ale statului român în legătură cu aceste poziții publice ale președintelui CNCD.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

În atenţia: Senator Ionuț NEAGU, Secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități. Senator Adrian COSTEA, membru al Comisiei pentru politică externă.

^[1] documentul areun total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

^[2] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

^[3] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – Așa-zisul ”Plan Kós Károly”, aplicat de Ungaria în 16 județe din România appeared first on AUR.