Anunțul este surprinzător, pentru că vine în siajul unor mesaje encomiastice ale Bruxelles-ului, inclusiv ale șefei Comisiei, apropo de alegerile din țara vecină. A fost un succes al Europei, Europa a câștigat, libertatea a triumfat. Acestea au fost mesajele celor care au preamărit victoria partidului Tisza la alegerile parlamentare din Ungaria.

De ce se teme astăzi doamna von der Leyen? Dacă domnul Péter Magyar a triumfat și, împreună cu domnia sa, a triumfat, nu-i așa, bătrâna Europă în statul Ungaria? Doamna von der Leyen se teme și transmite aceste mesaje aparent contradictorii pentru că știe foarte bine că narațiunea după care alegerile din Ungaria au fost câștigate de Europa este falsă. Și știe că este falsă pentru că doamna von der Leyen este una dintre cele care au contribuit la construirea acestei narațiuni false!

Știe că este falsă pentru că doamna von der Leyen a văzut foarte bine că niciun steag european nu a fost fluturat în timpul campaniei domnului Péter Magyar, în sprijinul candidaturii politice a partidului.

Partidul Tisza nu s-a prezentat ca un partid pro-Bruxelles și nu s-a înfășurat în faldurile drapelului de la Bruxelles.

Și nu a făcut asta pentru ca să nu sperie „vânatul”, adică alegătorii.

Doamna von der Leyen știe foarte bine că niciun politician european de la Comisie sau de la Parlament nu s-a deplasat la Budapesta sau în alt oraș din Ungaria pentru a-i face campanie domnului Péter Magyar.

Și știe foarte bine asta pentru că, dacă s-ar fi dus acolo, s-ar fi pierdut voturi.

Concluzia este clară pentru cei de la Bruxelles: votul în Ungaria nu a fost câștigat de „Europa”.

Votul în Ungaria a fost, cum am spus în intervențiile anterioare, câștigat de un naționalist care se vrea și eficient, al domnului Péter Magyar, în fața unui naționalist vetust și ineficient, mai ales economic, al domnului Viktor Orbán.

Doamna von der Leyen știe asta și noi știm asta. Ce va face domnul Péter Magyar și cum va reacționa este interesant de văzut. Pentru că pactul aproape mefistotelic dintre Bruxelles și Péter Magyar urmează acum să-și afle încercarea.

Va ceda domnul Péter Magyar și se va expune nu doar cetățenilor ungari, dar și atacurilor furibunde, probabil, ale lui Viktor Orbán și ale partidului Fidesz în Parlamentul maghiar? O să vedem. Nu este treaba noastră, este treaba domnului Péter Magyar și a politicii din Ungaria, în care, evident, noi nu ne băgăm.

Știm însă altceva: că orice cedare de suveranitate, în condițiile actuale, ar fi un alt act de sinucidere politică și o sinucidere a Europei din punctul de vedere al ideii de Europa, care a fost cândva asumată de multă lume. Ideea de libertate, ideea de prosperitate, ideea de ne-control, ideea de luptă pentru libertatea conștiințelor, pentru exprimarea publică liberă.

Asta însă ar însemna, în acest moment, cedarea de suveranitate.

Pentru că cedarea de suveranitate duce automat la ideea mult dragă Bruxelles-ului, care n-a fost niciodată rostită în sprijinul domnului Péter Magyar la Budapesta, adică ideea de federalizare.

Cedarea de suveranitate de astăzi, cedarea dreptului de veto astăzi înseamnă și cedare de suveranitate, dar înseamnă asumarea federalizării de mâine.

Și asta nu se poate, iar cu asta Alianța pentru Unirea Românilor – AUR nu va fi de acord niciodată, indiferent de decizia noului partid ales la Budapesta.

Cedarea dreptului de veto și federalizarea, în condițiile unei Europe care este intoxicată, la Bruxelles, de proiecte de tip DSA, adică reglementări ale pieței media online, de viziuni totalitare, supranaționale și antidemocratice, de oameni care vor să fie la putere fără să fie aleși, de instituții care n-au legitimitate democratică, de oameni care nu dau două parale pe ceea ce se numește accountability, adică posibilitatea lor de a da seama despre ceea ce spun și fac în fața propriului electorat – ar fi un dezastru moral și național.

Aceasta este problema majoră a federaliștilor de astăzi. În actualele condiții și atmosfera de la Bruxelles, măcinată, obsedată de control, de supranațional, de antinațional, a accepta federalizarea înseamnă, cum spuneam, o sinucidere politică.

Singurul argument care, chipurile, s-ar mai putea aduce ar fi legat de securitate. Ni se va spune că federalizarea e necesară pentru că trebuie să ne apărăm, ca Europa, împotriva, astăzi, adversarilor — nu-i așa — Donald Trump sau Vladimir Putin sau mai știu ce alți adversari mai pot fi.

Această idee este falsă.

Cea mai puternică structură de apărare colectivă inventată vreodată este NATO. NATO s-a constituit nu ca o supra-entitate politică, ci ca o entitate care pune laolaltă statenaționale, care merg la luptă în uniforme naționale, cu drapeluri naționale.

Din punctul acesta de vedere, și-a dovedit forța și reziliența, rezistând, până acum, cel puțin, în fața provocărilor a două ordine internaționale, a două ordine globale.

Pentru europeni, NATO este cel mai bun instrument de apărare astăzi în fața provocărilor care stau să vină; chiar și un NATO european (idee veche de decenii), într-un moment în care America este probabil ocupată în alte părți.

Dar un NATO european, nu o armată așa-zis europeană, supranațională, cu soldați care se duc la luptă în uniforme europene, cu drapele europene. O asemenea construcție nu are nicio valoare, în condițiile în care fundamentele necesare, obligatorii pentru o asemenea construcție, nu există. Nu există determinarea morală care să te ducă la luptă sau la sacrificiu și responsabilitatea de a apăra ceea ce este cel mai important pentru tine. Căci astăzi, Europa Bruxelles-ului nu este, pentru foarte mulți cetățeni europeni, acel lucru fundamental pentru care să se sacrifice. Nu va exista niciodată voința eficientă de a lupta pentru o entitate impusă de sus în jos.

De aceea federalizare, prezentată ca soluție de securitate, este falsă. Ea nu ar duce la întărirea apărării, ci, dimpotrivă, la slăbirea ei, pentru că NU se bazează pe voința reală a cetățenilor. Nu avem nevoie de o construcție impusă de sus în jos, fără ca cetățenii europeni să fie implicați, fără să fie consultați, fără să fie chemați la dezbateri și la susținerea argumentelor.

O astfel de construcție ar putea deveni „un nou totalitarism”. Adică o veche obsesie a dușmanilor Europei, care vorbeau despre Europa ca despre „un nou URSS”. Această obsesie era evident falsă în anii ’90 și 2000, pentru că Europa (mai) era atunci o construcție a libertății și a cooperării. Dar astăzi există riscul real ca, prin impunerea forțată a unei idei împotriva dorinței majorității cetățenilor europeni, adică federalizarea, să ne apropiem de acel scenariu.

Cetățenii nu pot fi tratați precum o turmă fără voință, fără spirit critic, fără decizie (agency). Presați, vor reacționa și se vor opune, iar statele își vor apăra suveranitatea, inclusiv prin dreptul de veto. Cine are nevoie de o asemenea confruntare care nu știm unde poate duce?

În această luptă, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi de partea libertății de voință, de conștiință și de acțiune politică. Vă puteți baza pe noi, așa cum și noi ne bază, sută la sută, pe Dumneavoastră!”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „UE și-a pierdut deja încrederea în Peter Magyar. Și vrea federalizare!” appeared first on AUR.

Pentru fermierii români, acest acord înseamnă concurență neloială, prăbușirea prețurilor și faliment.

Este inacceptabil ca președintele României să vorbească despre „depășirea rezervelor” României după simple discuții, în timp ce agricultorii nu au primit nicio garanție concretă. Produsele provenite din statele din America dr Sud vor intra pe piața europeană fără a respecta aceleași standarde stricte de mediu, siguranță alimentară și costuri de producție pe care le suportă fermierii români. Asta nu este comerț liber, este sacrificarea agriculturii românești.

Nicușor Dan vorbește despre „o piață mare în America de Sud”, dar evită întrebarea esențială: ce câștigă concret România? Cu ce infrastructură exportăm? Cu ce sprijin pentru producătorii români? Cu ce protecție pentru piața internă? Răspunsul este simplu: cu nimic. În schimb, România își deschide piața pentru produse mai ieftine, obținute în condiții care fermierilor români li se interzic.

AUR avertizează că agricultura și securitatea alimentară nu sunt monedă de schimb în negocierile de la Bruxelles. România nu poate accepta acorduri care avantajează marile corporații și piețele externe, în timp ce producătorii locali sunt sufocați de taxe, birocrație și lipsă de sprijin.

Poziția AUR este clară și fermă: România trebuie să respingă acordul UE–Mercosur în forma actuală. Interesul fermierilor români trebuie să fie prioritar, nu imaginea președintelui la Bruxelles și nu aplauzele din cercurile birocratice europene.

Un președinte care nu își apără fermierii nu își apără țara. AUR va continua să fie vocea celor care muncesc pământul României și care sunt, din nou, puși pe plan secund de o conducere ruptă de realitate”, a declarat Bogdan Velcescu, deputat AUR.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Un președinte care nu își apără fermierii, nu își apără țara” appeared first on AUR.

„Avem deja peste 500.000 de pagini de legi ale UE. Încotro ne îndreptăm? Trecerea treptată, dar vizibilă, a competențelor de la nivel național la nivel european și activismul judiciar al Curții Europene de Justiție sunt celelalte două probleme majore în legislația europeană. Nu e de mirare că cetățenii noștri își pierd încrederea în UE”, spune Gheorghe Piperea.

Vicepreședintele Grupului ECR a mai insistat asupra nevoii urgente de a reforma abordarea de reglementare a UE, subliniind trei aspecte cheie:

1. Subsidiaritatea și proporționalitatea, principii de bază ale dreptului UE, care trebuie să fie mai bine implementate și supravegheate.

2. Suprasolicitarea de reglementare și prolixitatea juridică ce sufocă atât întreprinderile, cât și cetățenii.

3. Activismul judiciar al CEJ care riscă să împingă UE către un model centralizat excesiv.

Potrivit eurodeputatului român, „trecerea treptată, dar vizibilă, a competențelor de la nivel național la nivelul UE și activismul judiciar al CEJ se numără printre principalele probleme care subminează încrederea cetățenilor în Uniune”.

În încheierea dezbaterii, vorbitorii au convenit că succesul UE depinde de reformarea sa din interior, revenind la scopul său inițial de comunitate de state suverane care cooperează pentru prosperitate comună și creștere economică.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR): „Cel mai mare dușman al UE este în interiorul său. Încercarea de a combate supraîncărcarea normativă cu și mai multă birocrație este o absurditate totală” appeared first on AUR.

Potrivit acestuia, noile reguli aduc schimbări majore, menite să simplifice procedurile, să încurajeze tinerii și să asigure mai multă siguranță rutieră.

„Ca reprezentant al Comisiei de Transport, vin cu vești mai bune decât colegii din alte domenii. Uniunea Europeană a ajuns la un acord final între Parlament, Comisie și Consiliu privind noile norme pentru permisele de conducere. Printre principalele măsuri se numără introducerea versiunii digitale a permisului de conducere, care va deveni obligatorie până în anul 2030. Bineînțeles, va exista în continuare și opțiunea pentru permisul fizic”, a explicat Axinia.

Una dintre schimbările importante vizează tinerii care doresc să obțină permisul auto:

„De acum, șoferii pot obține permisul de conducere de la vârsta de 17 ani, urmând să conducă sub supraveghere până la împlinirea majoratului. În plus, perioada de începător se extinde la doi ani, cu sancțiuni mai dure pentru abateri grave, consum de alcool, droguri, nepurtarea centurii sau nerespectarea regulilor rutiere.”

Pentru a combate criza acută de șoferi profesioniști la nivel european și național, UE a decis reducerea vârstei minime pentru obținerea certificatelor profesionale:

„Vârsta minimă pentru șoferii de camioane scade de la 21 la 18 ani, iar pentru autobuze, de la 24 la 21 de ani, cu condiția obținerii certificatului de competență profesională. Este o măsură care sprijină direct tinerii și piața muncii din transporturi.”

De asemenea, permisele pentru autoturisme și motociclete vor avea o valabilitate de 15 ani, iar șoferii care comit abateri grave în orice stat membru al Uniunii Europene vor fi sancționați și în țara de origine, fiind incluși într-o bază de date comună europeană, pentru a preveni ca aceștia să conducă în alte țări.

„Este o măsură corectă, care asigură responsabilitate și protecție egală pentru toți cetățenii europeni”, a subliniat europarlamentarul AUR.

Noile norme vor intra în vigoare în 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor avea patru ani pentru a transpune directiva în legislația națională.

În încheiere, Adrian Axinia a transmis un apel către autoritățile de la București:

„Vedem o simplificare clară a procesului și o deschidere reală pentru digitalizare. Sper ca autoritățile române să nu întârzie preluarea acestei directive, pentru ca românii să poată beneficia cât mai rapid de aceste schimbări moderne și eficiente.”

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „Uniunea Europeană a ajuns la un acord final privind noile norme pentru permisele de conducere” appeared first on AUR.

„Ministerul Finanțelor a împrumutat luni, 15 septembrie, peste un miliard de lei. Nu suma șochează, ci dobânda uriașă, 7,5% anual. Adică statul român este mai puțin credibil în ochii băncilor decât un cetățean privat care merge la bancă să-și ia o casă sau o mașină. Avem, practic, cele mai mari dobânzi la credite din Uniunea Europeană. Semn că nu există încredere în măsurile brutale de austeritate ale premierului Bolojan.

De altfel, toți oamenii care înțeleg o urmă de economie știu două lucruri:
1. România urmează să intre în recesiune la sfârșitul acestui an. Deja avem în cădere grabnică trei dintre principalele sectoare economice: construcții, IT și producție industrială.
2. Statul român este foarte vulnerabil, ceea ce a convins băncile că pot împrumuta cu dobânzi împovărătoare, pentru că Ministerul Finanțelor este obligat să finanțeze cumva deficitul bugetar.

Evident, Ilie Bolojan le dă apă la moară exact ca în povestea cu Petrică și lupul. Urlă întruna că intrăm în incapacitate de plată și asta încurajează rechinii. Nu degeaba au venit și cei de la FMI să miroasă ce se întâmplă aici.

Din păcate, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Publice, nu are deloc personalitate. El ar avea datoria să-i atragă atenția lui Bolojan că face mai mult rău. Din slugărnicie față de șeful său, repetă papagalicește ce spune premierul și alimentează astfel această spirală a dobânzilor colosale.

În același context, merită punctat că Ministerul Finanțelor și-a planificat pentru septembrie emisii de obligațiuni în valoare de șapte miliarde de lei, pentru finanțarea deficitului bugetar. Asta ca să vă faceți o idee cât de mare este groapa pe care PSD, PNL, USR și UDMR o sapă cu sârg în fiecare lună”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „România, penalizată cu cele mai mari dobânzi din UE sub guvernarea Bolojan” appeared first on AUR.

„Vă propun să vedem un indicator important al pro-europenismului. Pe partea economică. La nivelul Uniunii, regula este excedentul de cont curent, 19 state membre fiind în această situație. 8 state membre au, însă, deficit de cont curent, adică din țară ies mai mulți bani decât intră.

Ei bine, cel mai mare deficit de cont curent din Uniune îl are cea mai pro-europeană țară, cu cel mai pro-european guvern, adică România: 30 de miliarde de euro anul trecut și 7,7 miliarde de euro în primul trimestru din acest an!

Să vă explic mai clar cum arată pro-europenismul: în primele 3 luni din 2025 am importat bunuri și servicii cu 6 miliarde de euro mai mult decât am exportat, firmele străine au repatriat profituri cu 1,5 miliarde de euro în plus față de cât au repatriat românii (salarii plus dividende), iar companiile străine au rambursat către firmele-mamă credite cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât au adus aici. Cică așa arată pro-europenismul!”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (AUR): „România, campioană la deficit în UE!” appeared first on AUR.

„Strategia UE pentru pregătirea populaţiei în situaţii de criză este un demers util. Mai ales că trăim într-o lume tot mai nesigură în care aşa-zisele „lebede negre” apar cu regularitate. Totuşi, anumite direcţii de acţiune propuse trebuie fie reformulate, fie regândite. Spre exemplu, felul în care s-a comunicat obligativitatea acelui kit de provizii de 72 de ore a generat panică. S-a creat impresia că se intră sigur în război şi că acesta este motivul pentru care există această Strategie”, a declarat vicepreşedintele AUR Adrian Axinia.

În cadrul dezbaterii privind „EU Preparedness Union Strategy”, reprezentatul ECR a apreciat că anumite măsuri pot crea cadrul unor restrângeri ale drepturilor cetăţenilor europeni şi că se pune prea mult accentul pe militarizarea instituţiilor statelor membre UE. Mai mult, Axinia a criticat şi dorinţa Comisiei Europene, conduse de Ursula von der Leyen, de a prelua achiziţia şi stocarea bunurilor de primă necesitate pentru situaţii de urgenţă.

„Având în vedere că există tot mai multe probleme cu funcţionarea democraţiilor unor state membre, pare că UE încurajează o militarizare instituţională. Or, ne aducem aminte că, în pandemie, a existat o derivă autoritaristă, cu multe excese şi abuzuri. În plus, aşa cum am văzut şi în scandalul Pfizergate, câtă vreme nu există transparenţă din partea Comisiei Europene, propunerea ca Bruxelles-ul să gestioneze integrat stocarea resurselor pentru situaţii de urgenţă nu este cea mai bună idee. În final, consider că este tragicomic faptul că reacţia UE pe orice subiect este să înfiinţeze noi instituţii şi structuri birocratice nealese, implicit, lipsite de legitimitate”, a concluzionat europarlamentarul Axinia.

Reamintim faptul că, în strategia prezentată de Comisia Europeană, se prevede existenţa unui kit de supraviețuire, care să conțină provizii pentru cel puțin trei zile. Printre elementele esențiale recomandate se numără apă, alimente neperisabile, batoane energizante, o lanternă și un radio cu baterii.

Această prevedere a generat intense discuţii la nivelul statelor membre, existând o decriptare dominantă privind faptul că Uniunea Europeană ar pregăti astfel cetăţenii europeni pentru o confruntare armată directă cu Federaţia Rusă.

The post Adrian Axinia (AUR): “Strategia UE pentru situaţii de criză generează inutil panică”   appeared first on AUR.

“Viitorul apărării europene poate fi garantat doar în cadrul cooperării și dialogului cu partenerii strategici ai Uniunii Europene, precum Statele Unite, și nu prin acțiuni care enclavizează Europa și o îndepărtează din prim-planul mondial”, declară șeful delegației AUR în cadrul grupului ECR din Parlamentul European, Adrian-George Axinia.

El insistă pe nevoia de echilibru și moderație în abordarea relațiilor transatlantice și le atrage atenția liderilor europeni că derapează spre un discurs care izolează Uniunea Europeană:

„Rezultatul excelent al negocierilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită cu perspectiva imediată a încetării focului și o nouă întâlnire între președinții american Donald Trump și ucrainean Volodimir Zelenski arată clar că pacea durabilă se obține prin dialog constant și compromis diplomatic, nu prin izolare și obiective nerealiste în afara zonelor de influență geopolitică. Uniunea Europeană trebuie să rămână un partener strategic puternic al Statelor Unite, or prin votarea unei rezoluții care invită Washingtonul să părăsească NATO, Parlamentul European deschide un drum periculos pentru ambițiile liderilor europeni care va arunca Europa în incertitudine. Trebuie să rămânem echilibrați la nivel european, să ne recunoaștem vulnerabilitățile fără a ne alimenta ambiții și miraje care nu fac decât să ne slăbească și mai mult zona de influență la nivel global. Preocuparea primordială trebuie să se îndrepte spre cetățenii noștri care sunt deja fragilizați de crizele succesive din ultimii ani. Cetățenii europeni nu vor război în Europa. Iar distanța dintre dorințele lor și ambițiile politice de la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene este mare. Ne adâncim și mai mult în derivă folosind un ton imperativ la adresa partenerilor noștri transatlantici.”

În contextul planurilor privind reînarmarea europeană, Adrian-George Axinia subliniază că România trebuie să profite din plin de facilitățile și mecanismele propuse pentru a-și repune pe picioare industria de apărare.

„Este momentul să trecem la fapte! Avem 25 de companii în industria românească de apărare care acoperă varii sectoare de la aviație și șantiere navale până la producerea de armament. Să ne concentrăm pe rentabilizarea lor în actualul context european. Cele mai multe sunt dotate cu tehnologie vetustă cu care nu pot face față standardelor actuale ale NATO. Cu toate acestea, exportăm armament și tehnică militară în valoare de aproximativ 1 miliard de euro anual. Guvernul actual trebuie să vină cu răspunsuri clare despre cum vrea să modernizeze industria românească de apărare. Sunt angajamente luate în Strategia Națională 2024-2030 pentru creșterea investițiilor în apărare. Dar dacă premierul Marcel Ciolacu rămâne în continuare în antecamerele de la Bruxelles, ne trezim ca de fiecare dată la coada listei. Iar companiile românești nu se vor bucura de aceste planuri generoase, uneori utopice ale decidenților UE de a reînarma nucleul european. Este momentul săcreăm noi locuri de muncă și să ne formăm propriii specialiști care să ne garanteze într-un viitor cât mai apropiat că armata română se poate dota cu echipamente militare moderne și fiabile fabricate în România. Să luăm drept exemplu Județul Prahova. Potențialul este uriaș. La Plopeni avem singura unitate din România care este specializată în producția de muniție de calibru mare. Acolo se lucrează la standarde NATO. Dar alte două companii se zbat să supraviețuiască MFA SA Mizil și Electromecanica Ploiești. Cu fonduri bine structurate, Județul Prahova poate să își consolideze piața forței de muncă și producția pe industria de apărare.”

Eurodeputata AUR, Maria Georgiana Teodorescu afirmă, din nou, că România nu trebuie să trimită militari în Ucraina, iar fondurile suplimentare pentru industria de apărare puse la dispoziție de UE trebuie “să revigoreze industria românească, nu pe a altor state europene sau terțe”.

„Ne împotrivim din răsputeri acestor planuri care aruncă Europa în război. Militarii noștri trebuie să apere România, nu să plece în Ucraina. Pacea se obține la masa negocierilor, nu pe front. Europa trebuie să înțeleagă că folosește abordarea greșită în privința acestui conflict și că soluția vine doar dintr-un parteneriat puternic cu SUA. În privința planurilor de înarmare, în orice poziționare pe harta facilităților și mecanismelor propuse de la Bruxelles, România trebuie să profite pentru a aduce cât mai multe fonduri acasă să-și finanțeze industria de apărare. Fie că vorbim de alocările bugetare suplimentare, de programele din politica de coeziune a UE, România trebuie să se asigure că aduce banii în țară și îi menține aici. Să ne dotăm armata și să ne dezvoltăm industria militară proprie! Iar în ceea ce privește achizițiile de tehnică militară din alte țări, e nevoie să negociem un off-set cât mai mare, după modelul Poloniei, pentru ca o parte din banii cheltuiți pe înarmare să revină ca investiții directe în industria de apărare românească.”

The post Enclavizarea Uniunii Europene prin îndepărtarea de partenerii săi strategici cum sunt Statele Unite este calea sigură spre izolare, nu spre securitate și apărare appeared first on AUR.

Fermierii europeni se confruntă cu o presiune dublă: pe de o parte, adoptarea unor practici mai ecologice, conform Politicii Agricole Comune și a obiectivelor Green Deal, implică costuri suplimentare semnificative. Pe de altă parte, importurile ieftine din țările Mercosur intră pe piața europeană fără a respecta aceleași standarde stricte de mediu, siguranță și bunăstare animală.

Această situație creează un dezavantaj competitiv major pentru fermierii europeni, deja afectați de restricțiile privind utilizarea pesticidelor și de reducerea suprafețelor agricole.

Politicile Green Deal au impus fermierilor europeni standarde înalte și costisitoare, fără a cere aceleași reguli și de la partenerii comerciali din afara Uniunii Europene. Acest lucru distorsionează piața și pune producătorii europeni în imposibilitatea de a concura în mod echitabil.

Produsele agricole din America de Sud sunt mai ieftine în principal pentru că utilizează pesticide și tehnologii interzise în Uniunea Europeană, beneficiază de standarde de mediu mai permisive și controale mai puțin stricte asupra calității și siguranței alimentare. Pentru a restabili echilibrul, Uniunea trebuie să impună aceleași cerințe tuturor produselor care intră pe piața internă. În caz contrar, fermierii europeni vor continua să lupte cu marje de profit reduse și cu imposibilitatea de a acoperi costurile investițiilor verzi.

Delegația AUR din Parlamentul European susține necesitatea unor subvenții și a unui sprijin financiar consistent pentru tranziția ecologică a fermierilor, precum și revizuirea acordurilor comerciale pentru a preveni favorizarea unor sectoare în detrimentul agriculturii europene. În plus, este esențială introducerea unor mecanisme riguroase de control și trasabilitate pentru produsele importate, precum și revizuirea tarifelor și a clauzelor de siguranță care să protejeze piața internă în cazul perturbărilor severe.

Delegația AUR susține fermierii europeni în demersul lor de a cere o concurență loială și de a asigura securitatea alimentară și sustenabilitatea agriculturii Uniunii Europene pe termen lung.

The post AUR susține fermierii afectați de acordul UE – Mercosur appeared first on AUR.

AUR a propus încă de anul trecut „Pactul pentru Viitorul Educației”, cerând o reformă reală, începând cu alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, dar PSD și PNL ignoră constant această prioritate națională.

În loc să investească în educația copiilor și în viitorul țării, guvernele PSD și PNL ne condamnă la sărăcie și stagnare. România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației, cu un rușinos 3,1%, comparativ cu media europeană de 5%. În timp ce alte țări investesc în viitor, PSD și PNL ne-au adus aici după 35 de ani de guvernare incompetente și pline de promisiuni goale.

După ani în care sistemul educațional a fost subfinanțat și neglijat, nu mai putem aștepta. Profesorii merită condiții de muncă adecvate, iar elevii un mediu de învățare modern, nu ruinele pe care le vedem astăzi.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au refuzat să-și asume acest angajament pentru educație. Au ales să continue direcția care ne-a adus la coada clasamentului în Europa, fără să țină cont de milioanele de români afectați de un sistem educațional în prăbușire.

PSD și PNL vor să perpetueze stagnarea, în timp ce noi luptăm pentru viitorul acestei țări.
Este timpul ca educația să devină prioritate națională și nu un subiect de campanie uitat în spatele altor interese politice.

România merită mai mult decât lipsa de viziune a liderilor actuali, iar Planul Simion pentru Educație vine atât în sprijinul elevilor, cât și al profesorilor cu măsuri concrete.

The post Consecințele Guvernării PSD-PNL: sistemul educațional românesc e în colaps! Suntem ultimii din UE la procentul din PIB alocat educației appeared first on AUR.