„Din nou un festival, un veritabil festival al ipocriziei, cu actori care mai de care mai săltând în bănci, de la PSD, de la PNL, de la USR, de la UDMR, cum ne vorbesc și ne spun că vor să protejeze puterea de cumpărare a românilor.

Pentru că sunteți incapabili să rezolvați problema. Problema este deficitul balanței de mărfuri a României. România este net importator de mâncare. În România asta a pro-europenilor, a pro-occidentalilor, noi nu reușim să producem suficientă mâncare cât să dăm de mâncare poporului român și apelăm la importuri.

Tocmai de aceea prețul la ulei a explodat, prețul la făină a explodat, prețul la zahăr a explodat, prețul la pâine a explodat și veniți cu tot felul de artificii, evident, să mimați interesul, să le spuneți românilor: „Nu, uite, avem grijă de voi, ne pasă de voi”.
Prețul la lapte a explodat pentru că asta este. Stați și vă uitați cum piața românească este inundată de importuri, de foarte multe ori de importuri de foarte proastă calitate din Ucraina. Prețul la grâu a ajuns la 80 de bani pe kilogram.

Anul trecut, zeci de mii de firme din zona agriculturii s-au închis. Peste 2,5 milioane de hectare nu mai sunt înregistrate la APIA, deci nu se produce nimic. Asta pentru că grija voastră este Ucraina. Au trecut cinci zile de când cel mai mare port al României era să sară în aer și Kievul n-are nimic de spus. Așteptăm de la Kiev scuze, așteptăm din partea domnului Nicușor Dan să reacționeze.

Băgați miliarde în Ucraina, iar președintele Nicușor Dan mai avea puțin și îi cerea el scuze că n-a sărit în aer drona aia la Constanța.

Așadar, terminați cu miliardele date în Ucraina, băgați-le în agricultura românească și nu o să mai trebuiască să dați nicio ordonanță de urgență prin care să mimați că protejați puterea de cumpărare a românilor”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „Terminați cu miliardele date în Ucraina, băgați-le în agricultura românească și nu o să mai trebuiască să dați nicio ordonanță de urgență prin care să mimați că protejați puterea de cumpărare a românilor” appeared first on AUR.

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.
2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.
3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.
4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În legătură cu campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români, AUR informează cu privire la următoarele aspecte:

• Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin trei canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. Instituțiile responsabile de aplicarea sancțiunilor își îndeplinesc misiunea și nu există nicio procedură sau acuzație oficială la adresa României. Dezinformarea lansată de agenții de influență ucraineni este de natură să aducă grave prejudicii țării noastre.
• Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk, însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești.
• Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. În cazul existenței unor suspiciuni privind încălcarea sancțiunilor de către o navă, aceasta poate fi interceptată și inspectată, iar marfa și documentele pot fi verificate. Războiul cu Rusia nu poate fi folosit de Ucraina ca pretext pentru încălcarea regulilor dreptului internațional, după cum nu poate fi folosit ca pretext nici pentru desfășurarea de acțiuni militare în apele teritoriale românești sau în apropierea acestora, de natură să afecteze grav securitatea națională a României.
• Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. După reacția slabă și nedemnă față de incidentul grav din 5 iunie, soldat cu o explozie în Portul Constanța, pasivitatea inexplicabilă a instituțiilor statului român în fața agresivei campanii de dezinformare desfășurate de Ucraina împotriva României dă impresia paraliziei și disoluției statului român, fapt care poate atrage escaladarea acțiunilor ce pun în pericol securitatea națională a României.

AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului din Portul Constanța. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile.

AUR solicită instituțiilor de reglementare în domeniul audiovizualului și al internetului să ia măsuri împotriva website-urilor, paginilor de Facebook și oricăror alte mijloace utilizate pentru desfășurarea campaniei de dezinformare împotriva României.

De asemenea, cerem organelor competente să se sesizeze cu privire la posibila existență a unor infracțiuni, precum răspândirea de informații false și trădarea. Instituțiile de la Cotroceni menite să identifice „narațiunile false” par să acționeze într-o singură direcție: împotriva opoziției democratice din România, nu împotriva celor care, direct sau indirect, atentează la securitatea națională a României.

The post Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat appeared first on AUR.

Acesta avertizează că România riscă să se poziționeze într-o zonă de tensiune în interiorul lumii occidentale, fără o strategie clară privind propriul interes național într-o ordine internațională aflată în plină schimbare.

„Și totuși, ce relevanță are #B9?

1. În declarația finală a Summitului din mai 2026 se vorbește, dincolo de sprijin militar, despre susținerea „integrității teritoriale” a Ucrainei în granițele recunoscute, adică cele din… 1991. E o declarație care vine în opoziție totală cu declarațiile și angajamentele administrației americane ale lui Donald Trump față de Est.

2. În Declarația finală a ultimului Summit NATO din 2025, nici vorbă despre așa ceva: limbajul era complet altul, se vorbea doar despre „sprijin suveran voluntar” („Allies reaffirm their enduring sovereign commitments to provide support to Ukraine…” – adică cine și cum dorește!), fără nicio angajare comună euro-atlantică spre un obiectiv final.

3. Strategia de securitate națională a SUA din 2025 diluează și mai mult angajamentul Americii și al Occidentului pe Ucraina și vorbește explicit despre „eliminarea percepției și prevenirea realității unui NATO aflat într-o permanentă extindere” (ending the perception, and preventing the reality, of NATO as a perpetually expanding alliance). Mesajul e clar: fără extinderea NATO când se discută pacea în Ucraina.

B9 se întoarce la epoca Biden, a angajamentelor pure și dure față de Ucraina… A războiului până la capăt. Cine a decis în 2026 această schimbare majoră și această asumare oficială, la București, a unei tensiuni indiscutabile în cadrul lumii occidentale?

Dincolo de toate, este semnalul clar al unei lumi care încă nu s-a clarificat cu ea însăși. O ordine mondială a apus, dar una nouă nu s-a născut încă.

Problema majoră a guvernanților de la București este că nu pare că înțeleg asta și nu știu să găsească României un loc avantajos în ea”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „B9 readuce la București logica angajamentelor totale pentru Ucraina” appeared first on AUR.

Declarațiile vin într-un context economic extrem de dificil pentru România. Potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional, economia României este estimată să crească cu doar 0,7% în 2026, în timp ce Ucraina, o țară aflată în război ,ar urma să înregistreze o creștere economică de aproximativ 2%. Mai mult, Ucraina a depășit deja România și în 2025, cu o creștere de 1,8%, comparativ cu doar 0,7% în cazul țării noastre. 

În timp ce fermierii români au fost loviți de decizii care au favorizat importurile de cereale din Ucraina, în timp ce românii se confruntă cu facturi tot mai greu de plătit, iar economia încetinește vizibil, aflăm că prioritatea guvernului este, din nou, Ucraina. În acest context, declarația ministrului ridică semne serioase de întrebare. 

 Atunci când reprezinți România în fața unor instituții internaționale și mergi să negociezi proiecte și finanțări pentru țara ta, nu poți transmite, cu o asemenea ușurință, că prioritatea este reconstrucția unei alte țări. 

Nu mai este vorba doar despre nepăsare, este deja trădare. 

Când veți reconstrui și România, stimați guvernanți? Pentru că, în 35 de ani în care ați condus-o, nu ați făcut decât să o dărâmați. 

România poate fi un partener solidar la nivel internațional, dar această solidaritate nu poate veni în detrimentul propriilor cetățeni și al propriului viitor economic. 

 Avem nevoie de conducători pentru care prioritatea numărul unu să fie românii”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Pentru ministrul Dragoș Pîslaru, Ucraina este prioritate. România mai așteaptă” appeared first on AUR.

Nu vorbim despre solidaritate, pentru că nimeni nu contestă nevoia de sprijin în situații dificile. Problema este alta: cine decide, în numele cui și pe ce bază sunt luați bani din bugetul local și trimiși în afara comunității, fără explicații clare și fără consultare publică.

Timișorenii trăiesc astăzi într-o realitate economică apăsătoare. Puterea de cumpărare scade, taxele cresc, iar oamenii sunt din ce în ce mai îngrijorați de ziua de mâine. În același timp, guvernarea din care face parte și USR împinge tot mai multe poveri asupra cetățenilor: mame, veterani de război și alte categorii vulnerabile sunt puse să plătească contribuții suplimentare, în timp ce statul și administrațiile locale par tot mai departe de problemele reale ale oamenilor.

În acest context, ideea că există bani pentru a fi direcționați în afara orașului, dar nu există transparență și asumare față de cei care contribuie la buget, este greu de acceptat.

Fondul de rezervă al unei primării nu este un instrument pentru gesturi discreționare, ci o plasă de siguranță pentru situațiile urgente ale comunității locale. Orice utilizare a acestor bani trebuie să fie justificată clar, explicată public și făcută cu respect față de contribuabili.

Ceea ce vedem acum este exact opusul: o decizie luată în spatele ușilor închise, fără o dezbatere reală, fără o informare corectă și fără o minimă grijă față de percepția legitimă a oamenilor care își plătesc taxele la zi.

Este foarte ușor să fii generos atunci când nu dai din buzunarul tău. La fel, este foarte ușor să vorbești despre solidaritate, în timp ce oamenii din orașul tău se luptă cu facturi, taxe și un viitor tot mai incert. Dar ce nu înțelege Fritz este că timișorenii nu sunt o resursă de exploatat și nici un buget din care se pot face gesturi de imagine, pe persoană fizică, pentru domnul primar. Sunt oameni care au dreptul la respect, la transparență și la decizii luate în interesul lor direct.

Când această relație de încredere este ruptă, nu mai vorbim despre administrație, ci despre o formă de dispreț față de propria comunitate.

Dominic Fritz are datoria să explice public ce s-a întâmplat, în ce condiții au fost luate aceste decizii și de ce timișorenii nu au fost informați sau consultați. Pentru că, în final, nu este vorba despre imaginea acestuia, ci despre responsabilitatea pe care o are ca primar.

Iar responsabilitatea începe de acasă, nu din gesturi făcute pe banii altora, în afara comunității care te-a ales”, a declarat deputatul AUR, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „Timișoara nu este portofelul personal al lui Fritz. Viețile ucrainenilor contează mai mult decât cele ale timișorenilor?” appeared first on AUR.

Potrivit senatorului AUR, deși conducerea comisiei a dat asigurări că observațiile privind respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina vor fi prevăzute în conținutul procesului verbal, în sinteza ședinței postată pe 2 martie 2026 pe site-ul Senatului nu sunt stipulate observațiile ridicate de reprezentații AUR.

„În ședința Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie 2026 noi, partidul AUR, am ridicat în ședință problema drepturilor lingvistice și religioase ale românilor din Ucraina și am depus o serie de observații scrise vizând cerința respectării acestor drepturi de către partea ucraineană pe parcursul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.

Considerăm că în prezent Ucraina nu îndeplinește cele 4 criterii politice de la Copenhaga, în special privind minoritatea română. Pentru a adera la UE orice stat candidat trebuie să aibă instituții care să garanteze mecanismele democratice, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților naționale.

Aceste criterii stabilite în 1993 sunt fundamentale, asigurând alinierea la valorile europene privind demnitatea umană, libertatea, egalitatea și drepturile minorităților încă din perioada de preaderare.

Ne-am bucurat când am fost asigurați public că Procesul Verbal al ședinței Comisiei de Politică Externă va lua act și va menționa observațiile noastre. Președintele Comisiei, cu acordul celorlalți colegi senatori, ne-a asigurat de acest lucru.

De aceea am fost uimiți când am văzut că sinteza scrisă a ședinței Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie, postată pe 2 martie 2026 pe site-ul Senatului, nu a făcut referire la discuțiile pe tema drepturilor lingvistice și religioase ale românilor din Ucraina din acea ședință și la observațiile noastre, cu excepția unui citat din Propunerea de Regulament al Parlamentului European și Consiliului de instituire a unui împrumut de 90 miliarde Euro pentru Ucraina, dar căruia nu i s-au atașat pentru context nici una dintre observațiile noastre din ședință.

Observațiile noastre se axau pe faptul că ni se cere să fim de acord cu un împrumut de 90 mld. euro din banii noștri ai tuturor pentru Ucraina, în timp ce chiar prima condiție stipulată chiar de Propunerea de Regulament, la Articolul 5, punctul 1, din Capitolul I, afirmă: „O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței în cadrul împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei este ca Ucraina să continue să promoveze și să respecte mecanismele democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Promovarea și respectarea statului de drept trebuie să includă și lupta împotriva corupției.”

Considerăm că Ucraina nu respectă azi aceste condiții, în condițiile în care 95% dintre românii din Ucraina, conform ultimului sondaj publicat în 2025 ar vrea ca biserica din localitatea lor să adere la Biserica Ortodoxă Română, dar nu sunt lăsați de statul ucrainean.

Asistăm practic la o interzicere a dreptului la liberă asociere religioasă pentru propriii cetățeni ai Ucrainei, în condițiile în care am asistat la tentative de intimidare din partea unor reprezentanți ai Kievului și amenințări cu trimitere pe front în linia întâi dacă românii din Ucraina mai cer biserică românească, în condițiile în care am asistat la umilințe suferite la frontieră de parlamentari din România care au ajutat Ucraina continuu.

Mai grav, în regiunea Cernăuți, din 34 licee cu predare în limba română vor rămâne doar 4, în regiunea Odesa nu va mai fi niciunul, iar în Transcarpatia se vor reduce de la 6 la 3. Aceste reduceri îngrijorează, pentru că pot echivala cu o strategie coerentă din partea statului ucrainean de asimilare etnico-lingvistică a minorității românești din Ucraina și nu respectă prima condiție prealabilă menționată chiar de Propunerea de Regulament European.

De aceste lucruri am dorit ca Senatul României să ia act în formă scrisă, nu să dea doar un citat dintr-o propunere de Regulament European, fără contextul nostru și fără interpretare.

Din aceste motive, cărora li se adaugă și altele care nu și-au mai găsit locul aici, am fi dorit ca Senatul României să își exprime cel puțin unele rezerve întemeiate că Ucraina ar îndeplini în acest moment un criteriu de bază de respectare a mecanismelor democratice și statului de drept și că ar garanta respectarea drepturilor omului și ale minorităților, așa cum cere chiar Propunerea de Regulament European privind acordarea unui împrumut de 90 mld. euro Ucrainei, pe care ni se cere să îl votăm.

Atașăm observațiile noastre scrise așa cum au fost transmise Comisiei de Politică Externă a Senatului României, precum și Sinteza lucrărilor Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie, ca să se vadă explicit diferența între ce am propus noi și ce s-a consemnat în final”, a declarat senatorul AUR, Andrei Dîrlău.

The post Andrei Dîrlău (senator AUR): „Observațiile AUR privind drepturile românilor din Ucraina au fost complet ignorate de Comisia de Politică Externă a Senatului României!” appeared first on AUR.

„Vreau să vă spun celor care credeți că vă pasă, că în Ucraina avem între 500 și 600 de mii de etnici români. Nu știu dacă știți că acești concetățeni de-ai noștri vor să revină la Biserica Ortodoxă Română, lucru cerut inclusiv de Preafericitul Părinte Patriarh și de întreaga conducere a Sfântului Sinod. Însă acest drept nu doar că a fost refuzat, dar s-a ajuns pur și simplu la abuzuri de neimaginat.

Cred că și dumneavoastră vă doriți ca toți etnicii români, indiferent unde s-ar afla în lume, vorbim oficial de peste 6 milioane, iar neoficial de 8 sau chiar 10 milioane, să fie protejați. Trebuie să discutăm aceste aspecte foarte clar”, a precizat senatorul AUR.

Ciprian-Titi Stoica atrage atenția în fața lipsei de reacție a autorităților de la București în fața umilințelor la care sunt supuși reprezentanții statului român și etnicii români din Ucraina.

„Vă informez că un coleg de-al meu, domnul deputat Negrea, a fost umilit acum două săptămâni în momentul în care încerca să treacă granița în Ucraina pentru o vizită oficială la frații noștri români. Înțelegem să votăm proiectele benefice, însă nu în orice condiții.

Atâta timp cât guvernarea incompetentă nu este în stare să apere drepturile românilor noștri aflați în Ucraina, nu ne puneți în postura de a vota acest proiect. Ne abținem, pentru că nu putem vota împotriva intereselor a peste jumătate de milion de români care trăiesc pe teritoriul Ucrainei fără a avea drepturile garantate”, a declarat senatorul AUR, Ciprian-Titi Stoica.

The post Ciprian-Titi Stoica (senator AUR): „Guvernul este incapabil să protejeze drepturile celor peste 500.000 de etnici români și libertatea lor religioasă” appeared first on AUR.

Această realitate privește direct și Republica Moldova, care este legată de Ucraina în același „pachet” al extinderii.  Declarațiile cancelarului german ar trebui să pună capăt iluziilor întreținute artificial în spațiul public din Republica Moldova, conform cărora până în 2028 Republica Moldova ar putea încheia procesul de aderare. Dacă pentru Ucraina, aflată în război și cu sprijin politic masiv, aderarea rapidă este „exclusă”, atunci este profund iresponsabil să li se spună moldovenilor că UE este „mâine”, când negocierile nici nu au început.

Realismul politic ne obligă să spunem adevărul: drumul aderării la UE va fi lung, condiționat și nesigur, între timp, oamenii pleacă, satele se golesc, iar statul Republica Moldova rămâne și mai vulnerabilă. Pentru spațiul dintre Prut și Nistru există însă o soluție sigură, imediată și definitivă: Reunirea cu România, ceea ce înseamnă: comuniune națională firească, în cadrul României, securitate imediată, prin apartenența la NATO și bunăstare reală, prin integrarea automată în Uniunea Europeană. Orice altă variantă înseamnă așteptare fără termen, insecuritate și depopulare accelerată.

Salut realismul politic al doamnei președinte Maia Sandu care a declarat că Reunirea cu România este o alternativă în vederea apartenenței Republicii Moldova la lumea liberă, pentru asigurarea prosperității și securității cetățenilor.

Apreciez declarațiile premierului Alexandru Munteanu care a spus că în cazul unui referendum pentru Unirea cu România domnia sa ar vota “Da” și ale președintele Parlamentului Igor Grosu, care ar vota tot “Da” la un referendum pentru Unirea cu România.

Apreciez și declarațiile ministrului de Externe Mihai Popșoi care a spus că „asemenea decizii se iau în momente complicate când ajunge să ne fie amenințată în mod direct existența, suveranitatea, integritatea teritorială și viața cetățenilor”.

Indiferent de opțiuni politice diferite voi colabora pe deplin cu puterea de la Chișinău pentru a asigura prosperitatea și securitatea cetățenilor Republicii Moldova. Suntem cu toții frați și nimic important cu adevărat nu ne desparte.

Adevărul este simplu și dur: fără Reunire, riscăm să pierdem încă o generație”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat,  președintele Comisiei comune (Senat și Camera Deputaților) pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul R. Moldova.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Cancelarul Germaniei spulberă iluziile: aderarea rapidă la UE nu este posibilă pentru Ucraina și Republica Moldova” appeared first on AUR.

Această excludere nu este o întâmplare, ci rezultatul direct al incompetenței, pasivității și indiferenței Președintelui României, Nicușor Dan, și al Ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care nu au mișcat un deget pentru românii din Ucraina și i-au lăsat, din nou, în voia sorții. Românii de acolo rămân fără garanții juridice clare, fără protecție diplomatică reală și fără drepturi egale cu cele acordate altor minorități europene, în timp ce alte state membre ale Uniunii Europene au fost acceptate fără rezerve.

În același timp, aceiași guvernanți iau de la gura copiilor români prin austeritate, tăieri și subfinanțarea cronică a educației, dar găsesc resurse nelimitate pentru a finanța războiul din Ucraina și pentru a susține necondiționat administrația Zelenski, fără a cere nimic concret în schimb pentru cetățenii români sau pentru comunitățile românești istorice. Este o politică externă lipsită de coloană vertebrală, o diplomație a plecăciunii și a tăcerii, o încălcare gravă a responsabilității constituționale față de românii de pretutindeni.

Românii din Ucraina nu sunt o temă secundară, nu sunt o monedă de schimb geopolitică și nu sunt un inconvenient diplomatic. Ei sunt români, iar statul român are obligația să îi apere. Solicit public explicații oficiale din partea Ministrului Afacerilor Externe pentru lipsa României de pe lista statelor aprobate de Ucraina pentru dubla cetățenie, asumarea răspunderii politice pentru această situație și inițierea de urgență a unor demersuri diplomatice ferme pentru includerea României pe această listă.

Cer public Președintelui României, Nicușor Dan, și Ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, să explice de ce România nu figurează pe lista statelor acceptate de Ucraina pentru dubla cetățenie, ce demersuri concrete au făcut pentru românii din Ucraina și de ce sprijinul financiar acordat Kievului nu a fost condiționat de respectarea drepturilor acestora. Cer asumarea răspunderii politice pentru acest eșec și inițierea de urgență a unor demersuri diplomatice ferme pentru includerea României pe această listă”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Românii din Ucraina, abandonați de Președintele României și de Ministrul de Externe” appeared first on AUR.

“Astăzi, în timp ce mă deplasam în Ucraina, la invitația unui profesor al Universității Naționale din Cernăuți, mi-a fost interzisă intrarea pe teritoriul ucrainean direct în punctul de trecere a frontierei, după ce am trecut controlul pe partea românească.

Autoritățile de frontieră ucrainene au manifestat o atitudine ostilă, informându-mă verbal că sunt considerat „dușman al poporului ucrainean” și solicitându-mi să părăsesc imediat zona de frontieră.

Consider necesar să aduc la cunoștința opiniei publice modul concret în care s-a desfășurat această interdicție, întrucât tratamentul la care am fost supus depășește orice standard minim de conduită instituțională și respect al demnității umane.

După oprirea mea la frontieră, autoritățile ucrainene au refuzat inițial să comunice cu mine în limba română sau în limba engleză, deși m-am adresat calm și respectuos. Am fost condus într-un container metalic neîncălzit, în condițiile în care temperatura exterioară era de aproximativ –12 / –13 grade Celsius.

În acest spațiu, am fost obligat să mă dezbrac complet pentru un așa-zis control corporal, fără vreo justificare legală. Într-un punct de frontieră dotat cu aparatură modernă de control, o asemenea solicitare nu poate fi explicată decât ca o formă deliberată de umilire. Ulterior, am fost dus într-un birou în care se aflau mai multe persoane, unde, de această dată, mi s-a vorbit în limba română.

Menționez că, în această încăpere, dialogul a fost civilizat, eu adresându-mă în permanență respectuos și cooperant. Aici mi s-a comunicat explicit că sunt considerat „dușman al poporului ucrainean” și că mi se aplică interdicția de intrare în Ucraina.

La finalul procedurii, o persoană din cadrul autorităților de frontieră m-a preluat și m-a împins efectiv pe jos până la linia de frontieră cu România, în zona Punctului de Trecere a Frontierei Siret, gest cu caracter degradant și nejustificat.

Această decizie survine în contextul în care, în ultimul an, am avut poziții publice constante, asumate și documentate în apărarea drepturilor comunităților românești din Ucraina, în special a dreptului acestora la identitate națională, limbă, credință și educație.

Este esențial să precizez un fapt care contrazice orice tentativă de manipulare: la începutul războiului din Ucraina, în calitate de antreprenor în domeniul turismului, am sprijinit personal refugiați ucraineni, oferindu-le cazare gratuită, hrană, sprijin logistic și moral. Am primit sute de cetățeni ucraineni în hotelurile mele, din solidaritate umană și creștină, fără expunere mediatică.

Această realitate demonstrează clar că demersurile mele nu au fost îndreptate împotriva poporului ucrainean, pe care îl respect, ci exclusiv în apărarea drepturilor legitime ale românilor din Ucraina.

În ultimul an am semnalat public: agresiunile și tentativele de preluare forțată a bisericilor românești, inclusiv cazul grav al Catedralei „Sfântul Duh” din Cernăuți, unde preoți și credincioși români au fost agresați; reducerea drastică a numărului de școli și licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, ca urmare a reformelor educaționale aplicate de statul ucrainean; presiunile sistematice exercitate asupra comunității românești prin limitarea folosirii limbii române și marginalizarea identității naționale; obligația Ucrainei de a respecta standardele europene privind drepturile minorităților naționale, mai ales în contextul parcursului său european.

Pentru aceste poziții publice, exprimate transparent în Parlament și în concordanță cu dreptul internațional și valorile europene, sunt etichetat drept „dușman”. Consider această situație absurdă, imorală și incompatibilă cu orice discurs despre democrație și stat de drept.

Totodată, constat o dublă măsură gravă: în timp ce România alocă fonduri consistente pentru sprijinirea Ucrainei, românii din Ucraina sunt abandonați, iar apelurile adresate Guvernului României și Președinției pentru o intervenție fermă au rămas fără răspuns.

Interdicția aplicată se adaugă unui șir de decizii îngrijorătoare: presiuni asupra bisericilor românești, limitarea educației în limba română, stigmatizarea celor care semnalează aceste abuzuri și refuzul de a permite dubla cetățenie pentru români. Toate acestea conturează un proces de uniformizare forțată, prin care românii din Ucraina sunt împinși să renunțe la identitatea lor națională, la limbă, credință și tradiții.

Românii din Ucraina sunt cetățeni loiali statului în care trăiesc, însă loialitatea nu presupune renunțarea la identitate. A cere respectarea acestor drepturi este un demers legitim.

Voi continua să apăr public drepturile românilor din Ucraina și să sesizez instituțiile naționale și europene competente. Interdicțiile, intimidările și tratamentele degradante nu pot șterge adevărul și nu pot anula drepturile unei comunități istorice”, a declarat deputatul AUR, Petru-Gabriel Negrea

The post Interdicție de intrare în Ucraina și tratament umilitor aplicat unui deputat AUR, susținător al drepturilor românilor din Bucovina de Nord appeared first on AUR.