2. Dronele nu vor înceta să vină în România și „accidentele” se vor intensifica. De fiecare dată ni se spune că armata română nu „are ce-i trebuie” și că nu poate face față adecvat unei asemenea situații. Problema este politică: de ce nu are și de ce miliarde de euro împrumutate se duc acolo unde nevoile armatei nu sunt stringente și nu acolo unde, de fiecare dată când apar asemenea incidente, se văd periculos găurile din sistem?

3. Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente. Noi putem invoca, politic, Articolul 5, dar NATO ne arată, militar, Articolul3, care zice așa: „Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului Tratat, părțile, acționând individual și împreună, prin eforturi proprii continue și eficiente și prin ajutor reciproc, își vor menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat.” De trei ani de zile, cel puțin, războiul din Ucraina este marcat decisiv de apariția dronelor. Ce a făcut decidentul politico-strategic din România până acum?

4. Criza de încredere din sistem nu contribuie în niciun fel la liniștirea publicului. Un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere. Încredere în instituții, încredere în armată, încredere în lideri.

5. Perpetuarea crizei politice curente și mediocritatea ardentă a actualilor conducători nu fac decât să slăbească statul român în fața unei confruntări militare care, indirect, ne va afecta și care nu se va ostoi curând la granițele României. În plus, situația post-conflict se desenează în culori sumbre pentru România.

Nu poți acoperi asta mediatic nici măcar cu piloți tineri, excelent pregătiți și capabili să doboare dronele rusești care ajung în spațiul nostru aerian!”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR):„Dronele ca hârtie de turnesol” appeared first on AUR.

Gheorghe Piperea contestă acest calcul și critică lipsa de transparență privind sumele reale cheltuite de România pentru sprijinul financiar, militar și logistic acordat Ucrainei.

„Mă uit pe social media și văd că circulă o MARE minciună sub formă de adevăr oficial.

Ministrul demis al Apărării, numitul Miruță, spune că banii pe care românii îi dau Ucrainei înseamnă „doar” doi euro de căciulă.

Domnul Miruță nu are cum să pronunțe un adevăr oficial în acest dosar. Precum știm, România este singura țară membră a UE care ține la secret banii pe care îi toarnă în fundul regimului mafiot kievean. De vreme ce e secret de stat, dezvăluirea acestui secret de stat e penală. Dar Miruță vrea cu disperare să își acopere vreo vină, deci dezvăluirea este, de fapt, o ticluire de probe pentru un viitor proces.

În al doilea rând, din rezoluția de susținere neabătută a Ucrainei, emisă de Parlamentul European la 17 iulie 2024, rezultă că statele membre ale UE, deci și România, contribuiau prea puțin la suportul pentru Ucraina: doar 0,25% din PIB. Parlamentul European solicita, atunci, ridicarea procentului. Așadar, România a contribuit la „suportul neabătut” cu minimum 900 de milioane de euro anual. Așadar, nu e vorba de 2 euro de căciulă, ci e vorba de minimum 4 euro.

În plus, ajutorul pentru refugiații ucraineni a fost de 5 miliarde de euro. Ar fi trebuit ca acest ajutor să fie compensat, cel puțin parțial, de UE, cel puțin așa ne asigura Iohannis. Nu a fost cazul.

În fine, nu știm cât ne-a costat ajutorul în arme (știm doar că sistemul Patriot, donat prin 2023, a costat cam 2 miliarde de dolari) și nici cât ne-a costat ajutorul logistic: porturi, aeroporturi, autostrăzi, sistem bancar și vamal utilizat la transportul unor tone de bani cash, săptămânal, către Ucraina.

Pentru că nu avem acces la informații oficiale clare, putem doar să facem conjecturi. De exemplu, că ajutoarele indirecte pentru Ucraina ne-au costat nu 2, nici 4, ci 8 euro de căciulă. Adică 2 la puterea a treia…

P.S. Răspunsul pe care Consiliul Fiscal mi l-a dat anul trecut, în doi peri, a fost publicat de mine pe această pagină. Preluând o estimare a unui institut din Kiel, Consiliul Fiscal a spus că se crede că suma suportată de România ar putea fi de 1,5 miliarde de euro. Deși era o estimare, iar nu o cifră exactă, presa proguvernamentală a luat-o de bună: România ar fi dat Ucrainei „doar” 1,5 miliarde de euro. Deci, era de bine… Totuși, Ciolacu, fost premier, vorbea de 3,5% din PIB pe an, ceea ce ar fi putut însemna cam 12 miliarde de euro pe an… Adică undeva la 50 de euro de căciulă…”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „Miruță minimalizează costurile sprijinului pentru Ucraina. Românii au dreptul să știe cât au plătit în realitate” appeared first on AUR.

„Aflat la un Summit la Kiev, Președintele ilegitim al României a anunțat faptul că țara noastră a primit o solicitare oficială de la Zelenski privind donarea unui nou sistem de rachete interceptoare Patriot către Ucraina. Pentru asta Nicușor Dan, va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării în următoarele săptămâni, acesta dând de înțeles că va susține această soluție.

Evident că AUR se opune acestei soluții care riscă să lase România fără protecție.

Două lucruri sunt absolut relevante în această situație.

• În primul rând, aceste rachete sunt necesare pentru operaționalizarea Scutului de la Deveselu. Acesta a fost gândit, în primul rând, pentru a ne proteja de atacuri din zona Orientului Mijlociu, îndeosebi Iran. Să renunți la un nou sistem Patriot pare să fie o invitație câtă vreme țara noastră a pus la dispoziție bazele proprii și pentru operațiuni care au legătură cu ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu.
• În al doilea rând, e și o chestiune de bani. Noi le-am mai dat ucrainenilor un sistem Patriot în septembrie 2024 pe vremea lui Klaus Iohannis. Atunci ni s-a promis că acesta ne va fi rambursat rapid din producția americană, lucru care nu s-a întâmplat nici până acum.

Ca să vă faceți o idee, costul unei baterii Patriot este de aproximativ un miliard de dolari: 400 de milioane pentru sistem și 690 de milioane pentru rachete. În condițiile în care România este într-o gaură financiară colosală, să faci o astfel de donație înseamnă să-ți bați joc de fiecare cetățean român în parte.

E important de știut că deciziile CSAT sunt luate cu unanimitate. Nicușor Dan nu poate lua o astfel de hotărâre de capul său. Sunt reprezentați acolo și PNL, și USR prin miniștrii Apărării, de Interne, de Externe și de Justiție. PeSeDiștii nu mai sunt, dar donația aceea se poate face doar prin lege în Parlament. Acum, vom vedea dacă partidele vechi, pe lângă faptul că sunt corupțe și incompetente, își asumă să fie și trădătoare.”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „Nicușor Dan pune în pericol siguranța națională prin susținerea donării unui nou sistem Patriot către Ucraina” appeared first on AUR.

„Nicușor Dan își arogă singur un drept pe care Constituția nu i-l oferă: acela de a secretiza o parte din cheltuielile publice.

Practic, omulețul de la Cotroceni ne spune două lucruri inacceptabile:

1. Că refuză să ne spună cât este valoarea ajutorului financiar acordat Ucrainei.

2. Justificarea acestei secretizări este aceea ca astfel ar afla inamicul (Rusia, adică) ce armament am cedat și (pe cale de consecință) ce armament mai avem.

Nicușor Dan sfidează, astfel, orice normă de democrație și de bun simț politic. Căci el ar fi putut să indice doar suma totală a ajutorului acordat, fără a specifica și ce armament este în interiorul acelei sume.

Pe de altă parte, este un cinism absolut condamnabil să le spui românilor că statul căruia îi plătesc taxe nu le mai poate asigura securitatea, pentru că și-a cedat armamentul prin vecini.

Este, evident, un nou mod de a-și întări regimul autocratic faptul că, încercând să il copieze pe odiosul Carol al II-lea, Dan a decis, fără a avea o lege care să îi permită acest lucru, să ascundă o parte din cheltuielile publice de ochii contribuabililor.

Dar transparența totală a cheltuielilor publice face parte din contractul social: contribuabilii plătesc taxe și primesc în schimb anumite servicii din partea statului. Pentru că toți contribuabilii să își plătească în mod voluntar taxele, ei trebuie sa aibă încredere că statul cheltuiește în mod responsabil banii colectați.

Dar dacă, sub acoperirea acestui secret se ascund și alte cheltuieli? De exemplu, acțiuni de lobby în străinătate sau chiar petreceri pe bani publici în țară sau străinătate? De unde știm că Dan nu a organizat, sub pretextul discuțiilor secrete despre Ucraina, sesiuni de lucru cu miniștrii Țoiu și Miruță pe un iaht la Monaco? Sau deplasări secrete cu avionul privat împreună cu prietenul Matei Păun pe unde știe acesta locurile mai bine?

Ultima dată când am avut un astfel de comportament al unui șef de stat, România a plătit scump deciziile secretizate ale regimului Carol al doilea”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Nicușor Dan își arogă singur un drept pe care Constituția nu i-l oferă: acela de a secretiza o parte din cheltuielile publice” appeared first on AUR.

„Din nou un festival, un veritabil festival al ipocriziei, cu actori care mai de care mai săltând în bănci, de la PSD, de la PNL, de la USR, de la UDMR, cum ne vorbesc și ne spun că vor să protejeze puterea de cumpărare a românilor.

Pentru că sunteți incapabili să rezolvați problema. Problema este deficitul balanței de mărfuri a României. România este net importator de mâncare. În România asta a pro-europenilor, a pro-occidentalilor, noi nu reușim să producem suficientă mâncare cât să dăm de mâncare poporului român și apelăm la importuri.

Tocmai de aceea prețul la ulei a explodat, prețul la făină a explodat, prețul la zahăr a explodat, prețul la pâine a explodat și veniți cu tot felul de artificii, evident, să mimați interesul, să le spuneți românilor: „Nu, uite, avem grijă de voi, ne pasă de voi”.
Prețul la lapte a explodat pentru că asta este. Stați și vă uitați cum piața românească este inundată de importuri, de foarte multe ori de importuri de foarte proastă calitate din Ucraina. Prețul la grâu a ajuns la 80 de bani pe kilogram.

Anul trecut, zeci de mii de firme din zona agriculturii s-au închis. Peste 2,5 milioane de hectare nu mai sunt înregistrate la APIA, deci nu se produce nimic. Asta pentru că grija voastră este Ucraina. Au trecut cinci zile de când cel mai mare port al României era să sară în aer și Kievul n-are nimic de spus. Așteptăm de la Kiev scuze, așteptăm din partea domnului Nicușor Dan să reacționeze.

Băgați miliarde în Ucraina, iar președintele Nicușor Dan mai avea puțin și îi cerea el scuze că n-a sărit în aer drona aia la Constanța.

Așadar, terminați cu miliardele date în Ucraina, băgați-le în agricultura românească și nu o să mai trebuiască să dați nicio ordonanță de urgență prin care să mimați că protejați puterea de cumpărare a românilor”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „Terminați cu miliardele date în Ucraina, băgați-le în agricultura românească și nu o să mai trebuiască să dați nicio ordonanță de urgență prin care să mimați că protejați puterea de cumpărare a românilor” appeared first on AUR.

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.
2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.
3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.
4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În legătură cu campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români, AUR informează cu privire la următoarele aspecte:

• Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin trei canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. Instituțiile responsabile de aplicarea sancțiunilor își îndeplinesc misiunea și nu există nicio procedură sau acuzație oficială la adresa României. Dezinformarea lansată de agenții de influență ucraineni este de natură să aducă grave prejudicii țării noastre.
• Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk, însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești.
• Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. În cazul existenței unor suspiciuni privind încălcarea sancțiunilor de către o navă, aceasta poate fi interceptată și inspectată, iar marfa și documentele pot fi verificate. Războiul cu Rusia nu poate fi folosit de Ucraina ca pretext pentru încălcarea regulilor dreptului internațional, după cum nu poate fi folosit ca pretext nici pentru desfășurarea de acțiuni militare în apele teritoriale românești sau în apropierea acestora, de natură să afecteze grav securitatea națională a României.
• Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. După reacția slabă și nedemnă față de incidentul grav din 5 iunie, soldat cu o explozie în Portul Constanța, pasivitatea inexplicabilă a instituțiilor statului român în fața agresivei campanii de dezinformare desfășurate de Ucraina împotriva României dă impresia paraliziei și disoluției statului român, fapt care poate atrage escaladarea acțiunilor ce pun în pericol securitatea națională a României.

AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului din Portul Constanța. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile.

AUR solicită instituțiilor de reglementare în domeniul audiovizualului și al internetului să ia măsuri împotriva website-urilor, paginilor de Facebook și oricăror alte mijloace utilizate pentru desfășurarea campaniei de dezinformare împotriva României.

De asemenea, cerem organelor competente să se sesizeze cu privire la posibila existență a unor infracțiuni, precum răspândirea de informații false și trădarea. Instituțiile de la Cotroceni menite să identifice „narațiunile false” par să acționeze într-o singură direcție: împotriva opoziției democratice din România, nu împotriva celor care, direct sau indirect, atentează la securitatea națională a României.

The post Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat appeared first on AUR.

Acesta avertizează că România riscă să se poziționeze într-o zonă de tensiune în interiorul lumii occidentale, fără o strategie clară privind propriul interes național într-o ordine internațională aflată în plină schimbare.

„Și totuși, ce relevanță are #B9?

1. În declarația finală a Summitului din mai 2026 se vorbește, dincolo de sprijin militar, despre susținerea „integrității teritoriale” a Ucrainei în granițele recunoscute, adică cele din… 1991. E o declarație care vine în opoziție totală cu declarațiile și angajamentele administrației americane ale lui Donald Trump față de Est.

2. În Declarația finală a ultimului Summit NATO din 2025, nici vorbă despre așa ceva: limbajul era complet altul, se vorbea doar despre „sprijin suveran voluntar” („Allies reaffirm their enduring sovereign commitments to provide support to Ukraine…” – adică cine și cum dorește!), fără nicio angajare comună euro-atlantică spre un obiectiv final.

3. Strategia de securitate națională a SUA din 2025 diluează și mai mult angajamentul Americii și al Occidentului pe Ucraina și vorbește explicit despre „eliminarea percepției și prevenirea realității unui NATO aflat într-o permanentă extindere” (ending the perception, and preventing the reality, of NATO as a perpetually expanding alliance). Mesajul e clar: fără extinderea NATO când se discută pacea în Ucraina.

B9 se întoarce la epoca Biden, a angajamentelor pure și dure față de Ucraina… A războiului până la capăt. Cine a decis în 2026 această schimbare majoră și această asumare oficială, la București, a unei tensiuni indiscutabile în cadrul lumii occidentale?

Dincolo de toate, este semnalul clar al unei lumi care încă nu s-a clarificat cu ea însăși. O ordine mondială a apus, dar una nouă nu s-a născut încă.

Problema majoră a guvernanților de la București este că nu pare că înțeleg asta și nu știu să găsească României un loc avantajos în ea”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „B9 readuce la București logica angajamentelor totale pentru Ucraina” appeared first on AUR.

Declarațiile vin într-un context economic extrem de dificil pentru România. Potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional, economia României este estimată să crească cu doar 0,7% în 2026, în timp ce Ucraina, o țară aflată în război ,ar urma să înregistreze o creștere economică de aproximativ 2%. Mai mult, Ucraina a depășit deja România și în 2025, cu o creștere de 1,8%, comparativ cu doar 0,7% în cazul țării noastre. 

În timp ce fermierii români au fost loviți de decizii care au favorizat importurile de cereale din Ucraina, în timp ce românii se confruntă cu facturi tot mai greu de plătit, iar economia încetinește vizibil, aflăm că prioritatea guvernului este, din nou, Ucraina. În acest context, declarația ministrului ridică semne serioase de întrebare. 

 Atunci când reprezinți România în fața unor instituții internaționale și mergi să negociezi proiecte și finanțări pentru țara ta, nu poți transmite, cu o asemenea ușurință, că prioritatea este reconstrucția unei alte țări. 

Nu mai este vorba doar despre nepăsare, este deja trădare. 

Când veți reconstrui și România, stimați guvernanți? Pentru că, în 35 de ani în care ați condus-o, nu ați făcut decât să o dărâmați. 

România poate fi un partener solidar la nivel internațional, dar această solidaritate nu poate veni în detrimentul propriilor cetățeni și al propriului viitor economic. 

 Avem nevoie de conducători pentru care prioritatea numărul unu să fie românii”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Pentru ministrul Dragoș Pîslaru, Ucraina este prioritate. România mai așteaptă” appeared first on AUR.

Nu vorbim despre solidaritate, pentru că nimeni nu contestă nevoia de sprijin în situații dificile. Problema este alta: cine decide, în numele cui și pe ce bază sunt luați bani din bugetul local și trimiși în afara comunității, fără explicații clare și fără consultare publică.

Timișorenii trăiesc astăzi într-o realitate economică apăsătoare. Puterea de cumpărare scade, taxele cresc, iar oamenii sunt din ce în ce mai îngrijorați de ziua de mâine. În același timp, guvernarea din care face parte și USR împinge tot mai multe poveri asupra cetățenilor: mame, veterani de război și alte categorii vulnerabile sunt puse să plătească contribuții suplimentare, în timp ce statul și administrațiile locale par tot mai departe de problemele reale ale oamenilor.

În acest context, ideea că există bani pentru a fi direcționați în afara orașului, dar nu există transparență și asumare față de cei care contribuie la buget, este greu de acceptat.

Fondul de rezervă al unei primării nu este un instrument pentru gesturi discreționare, ci o plasă de siguranță pentru situațiile urgente ale comunității locale. Orice utilizare a acestor bani trebuie să fie justificată clar, explicată public și făcută cu respect față de contribuabili.

Ceea ce vedem acum este exact opusul: o decizie luată în spatele ușilor închise, fără o dezbatere reală, fără o informare corectă și fără o minimă grijă față de percepția legitimă a oamenilor care își plătesc taxele la zi.

Este foarte ușor să fii generos atunci când nu dai din buzunarul tău. La fel, este foarte ușor să vorbești despre solidaritate, în timp ce oamenii din orașul tău se luptă cu facturi, taxe și un viitor tot mai incert. Dar ce nu înțelege Fritz este că timișorenii nu sunt o resursă de exploatat și nici un buget din care se pot face gesturi de imagine, pe persoană fizică, pentru domnul primar. Sunt oameni care au dreptul la respect, la transparență și la decizii luate în interesul lor direct.

Când această relație de încredere este ruptă, nu mai vorbim despre administrație, ci despre o formă de dispreț față de propria comunitate.

Dominic Fritz are datoria să explice public ce s-a întâmplat, în ce condiții au fost luate aceste decizii și de ce timișorenii nu au fost informați sau consultați. Pentru că, în final, nu este vorba despre imaginea acestuia, ci despre responsabilitatea pe care o are ca primar.

Iar responsabilitatea începe de acasă, nu din gesturi făcute pe banii altora, în afara comunității care te-a ales”, a declarat deputatul AUR, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „Timișoara nu este portofelul personal al lui Fritz. Viețile ucrainenilor contează mai mult decât cele ale timișorenilor?” appeared first on AUR.

Potrivit senatorului AUR, deși conducerea comisiei a dat asigurări că observațiile privind respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina vor fi prevăzute în conținutul procesului verbal, în sinteza ședinței postată pe 2 martie 2026 pe site-ul Senatului nu sunt stipulate observațiile ridicate de reprezentații AUR.

„În ședința Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie 2026 noi, partidul AUR, am ridicat în ședință problema drepturilor lingvistice și religioase ale românilor din Ucraina și am depus o serie de observații scrise vizând cerința respectării acestor drepturi de către partea ucraineană pe parcursul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.

Considerăm că în prezent Ucraina nu îndeplinește cele 4 criterii politice de la Copenhaga, în special privind minoritatea română. Pentru a adera la UE orice stat candidat trebuie să aibă instituții care să garanteze mecanismele democratice, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților naționale.

Aceste criterii stabilite în 1993 sunt fundamentale, asigurând alinierea la valorile europene privind demnitatea umană, libertatea, egalitatea și drepturile minorităților încă din perioada de preaderare.

Ne-am bucurat când am fost asigurați public că Procesul Verbal al ședinței Comisiei de Politică Externă va lua act și va menționa observațiile noastre. Președintele Comisiei, cu acordul celorlalți colegi senatori, ne-a asigurat de acest lucru.

De aceea am fost uimiți când am văzut că sinteza scrisă a ședinței Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie, postată pe 2 martie 2026 pe site-ul Senatului, nu a făcut referire la discuțiile pe tema drepturilor lingvistice și religioase ale românilor din Ucraina din acea ședință și la observațiile noastre, cu excepția unui citat din Propunerea de Regulament al Parlamentului European și Consiliului de instituire a unui împrumut de 90 miliarde Euro pentru Ucraina, dar căruia nu i s-au atașat pentru context nici una dintre observațiile noastre din ședință.

Observațiile noastre se axau pe faptul că ni se cere să fim de acord cu un împrumut de 90 mld. euro din banii noștri ai tuturor pentru Ucraina, în timp ce chiar prima condiție stipulată chiar de Propunerea de Regulament, la Articolul 5, punctul 1, din Capitolul I, afirmă: „O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței în cadrul împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei este ca Ucraina să continue să promoveze și să respecte mecanismele democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Promovarea și respectarea statului de drept trebuie să includă și lupta împotriva corupției.”

Considerăm că Ucraina nu respectă azi aceste condiții, în condițiile în care 95% dintre românii din Ucraina, conform ultimului sondaj publicat în 2025 ar vrea ca biserica din localitatea lor să adere la Biserica Ortodoxă Română, dar nu sunt lăsați de statul ucrainean.

Asistăm practic la o interzicere a dreptului la liberă asociere religioasă pentru propriii cetățeni ai Ucrainei, în condițiile în care am asistat la tentative de intimidare din partea unor reprezentanți ai Kievului și amenințări cu trimitere pe front în linia întâi dacă românii din Ucraina mai cer biserică românească, în condițiile în care am asistat la umilințe suferite la frontieră de parlamentari din România care au ajutat Ucraina continuu.

Mai grav, în regiunea Cernăuți, din 34 licee cu predare în limba română vor rămâne doar 4, în regiunea Odesa nu va mai fi niciunul, iar în Transcarpatia se vor reduce de la 6 la 3. Aceste reduceri îngrijorează, pentru că pot echivala cu o strategie coerentă din partea statului ucrainean de asimilare etnico-lingvistică a minorității românești din Ucraina și nu respectă prima condiție prealabilă menționată chiar de Propunerea de Regulament European.

De aceste lucruri am dorit ca Senatul României să ia act în formă scrisă, nu să dea doar un citat dintr-o propunere de Regulament European, fără contextul nostru și fără interpretare.

Din aceste motive, cărora li se adaugă și altele care nu și-au mai găsit locul aici, am fi dorit ca Senatul României să își exprime cel puțin unele rezerve întemeiate că Ucraina ar îndeplini în acest moment un criteriu de bază de respectare a mecanismelor democratice și statului de drept și că ar garanta respectarea drepturilor omului și ale minorităților, așa cum cere chiar Propunerea de Regulament European privind acordarea unui împrumut de 90 mld. euro Ucrainei, pe care ni se cere să îl votăm.

Atașăm observațiile noastre scrise așa cum au fost transmise Comisiei de Politică Externă a Senatului României, precum și Sinteza lucrărilor Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie, ca să se vadă explicit diferența între ce am propus noi și ce s-a consemnat în final”, a declarat senatorul AUR, Andrei Dîrlău.

The post Andrei Dîrlău (senator AUR): „Observațiile AUR privind drepturile românilor din Ucraina au fost complet ignorate de Comisia de Politică Externă a Senatului României!” appeared first on AUR.