Discuțiile au vizat relațiile foarte bune dintre România și Spania, cooperarea în cadrul Uniunii Europene, viitorul buget european, investițiile, tranziția verde și dezvoltarea unor proiecte comune în domenii importante pentru ambele țări, cum ar fi apărare, cooperare economică, educație.  

În cadrul întâlnirii, Elena Doboș a vorbit despre potențialul uriaș al Dobrogei și al județului Tulcea, atât în zona energiei verzi, cât și în turism. Județul Tulcea are resurse naturale importante și poate deveni un punct important pentru proiecte de energie eoliană și solară. 

„Tulcea are un potențial uriaș, atât în zona energiei verzi, cât și în turism. Avem un județ cu resurse naturale extraordinare, cu oportunități reale pentru dezvoltarea energiei eoliene și solare, dar și poarta către una dintre cele mai frumoase minuni naturale ale Europei: Delta Dunării. Zona Dobrogei și a Deltei Dunării sunt de importante pentru turismul sustenabil și pentru proiectele de energie verde, domenii în care experiența Spaniei poate fi un sprijin valoros pentru România și pentru județul Tulcea”, a declarat deputatul Elena Doboș. 

În discuții a fost punctată și importanța investițiilor spaniole în România. Spania este un partener economic important, iar colaborarea dintre cele două țări poate aduce noi oportunități pentru economie, locuri de muncă și dezvoltare locală. Spania este un partener important pentru România, cu investiții de peste 1,73 miliarde de euro, distribuite în peste 7.200 de companii cu participare de capital spaniol, potrivit datelor incluse în document.

Deputatul Elena Doboș a subliniat că Tulcea trebuie să fie mai prezentă pe agenda marilor proiecte europene, mai ales în domenii în care județul are deja avantaje clare: energia verde, turismul, protejarea patrimoniului natural și dezvoltarea sustenabilă.  

„Dobrogea și Delta Dunării trebuie promovate mai puternic la nivel european. Tulcea are resurse, are potențial și are nevoie de proiecte care să aducă dezvoltare reală pentru comunitățile locale”, a declarat deputatul AUR de Tulcea, Elena Doboș.

The post Elena Doboș (deputat AUR): „Dobrogea și Delta Dunării pot deveni repere pentru turism sustenabil și energie verde” appeared first on AUR.

Scenariul se poate evita doar dacă dă Dumnezeu să se termine războiul din Iran (așa gândesc progresiștii când dau de greu – se numește uișfulfinching în romgleză) sau dacă UE vrea din nou petrol și gaz ieftine de la … ruși.

Măsurile anunțate de UvdL (călătoriți mai puțin cu avionul și mașina, munciți online, achiziții comune, centralizate, de kerosen) sunt tot atât de “eficiente” ca și masca, distanțarea socială și vaccinul din pandemie.

Starea la zi a stocurilor europene de kerosen (jet fuel) este tensionată.

Conform raportului lunar IEA Oil Market Report din aprilie 2026 și declarațiilor oficiale recente (14-16 aprilie 2026) stocurile comerciale se epuizează rapid din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

Numai că problemele erau deja agravate de sancțiunile aplicate Rusiei de UE, de lupta contra climei și de pandemie.

La sfârșitul lui decembrie 2025 stocurile la nivel de UE acopereau doar 37 de zile de cerere (scădere cu 10 % față de anul anterior). Nivelul normal, care nu ridică temeri, este de 45 de zile.

Stocurile scad de obicei de la 37-38 zile la început de an la ~30 de zile la mijlocul anului. Din 2020 încoace, stocurile au coborât chiar și la sub 29 de zile de acoperire.
Pragul critic este de 23 de zile. După acest prag apar penurii fizice, anulări de zboruri și chiar închideri parțiale ale unor aeroporturi.

Stocurile de azi din hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) sunt la minimul intervalului ultimilor 5 ani. Directorul executiv IEA, Fatih Birol, a declarat că Europa are „aproximativ 6 săptămâni de kerosen rămas”.

Europa consumă ~1,6 milioane barili/zi kerosen/jet fuel, produce intern ~1,1 mb/d și importă net ~0,5 mb/d, din care 75 % proveneau din Orientul Mijlociu/Golf înainte de criză.

Comisia Europeană a confirmat criza iminentă, pe data de 14 aprilie 2026.

Perioada următoare este critică și se încadrează exact în fereastra de risc ridicat evidențiată de IEA. Stocurile continuă să scadă accelerat, iar cererea sezonieră (vară) crește.

Scenarii IEA de înlocuire a importurilor pierdute din Golf:

– Dacă se înlocuiesc 100 %, stocurile acoperă cererea pe 2026, dar rămân la limită.
– Dacă se înlocuiesc 75 %, stocul devine deja insuficient pentru cererea de vară, pragul critic urmând a fi atins în august.
– Dacă se înlocuiesc doar 50 %, se atinge pragul critic de 23 de zile deja în iunie (posibil chiar la sfârșitul lui mai la unele aeroporturi).

Scenariul este optimist în toate variantele. Alternativa importurilor din SUA este deja utilizată la maxim și nu e deloc ieftină.

Deja prețul kerosenului a crescut cu 95 – 150% din februarie încoace, de unde concluzia că se va scumpi substanțial costul călătoriilor.

Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată încă 3 săptămâni, scenariul roșu devine inevitabil.

Deci, brace for impact”, a declarat Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR):„Europa mai are la dispoziție timp de doar 6 săptămâni carburant pentru avion (kerosen). Impactul asupra circulației românilor și asupra turismului va fi crunt” appeared first on AUR.

Domnului Bogdan Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Necesitatea unei strategii coerente de promovare a turismului în județul Iași

Stimate domnule Ministru,

Am regăsit în ultimul breviar publicat de Institutul Național de Statistică faptul că la nivelul județului Iași, în luna ianuarie 2023, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică au înregistrat creșteri semnificative. Acest lucru demonstrează că județul Iași are un potențial turistic important, care trebuie valorificat și promovat mai eficient.

Iașiul este un important centru istoric și cultural al României, având numeroase monumente, muzee, biserici și clădiri de patrimoniu care pot atrage turiști din întreaga lume.

Este un pol al turismului religios, datorită mănăstirilor și catedralei care adăpostește moaștele Sfintei Parascheva, atrăgând anual sute de mii de pelerini.

Are un potențial de dezvoltare a turismului medical și educațional, datorită prezenței unor spitale de renume și a unor universități de prestigiu, care atrag studenți și pacienți din alte țări.

Ținând cont de aceste aspecte și de necesitatea unei strategii coerente de promovare a turismului în județul Iași, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este strategia Ministerului pentru promovarea județului Iași ca destinație turistică de interes național și internațional?

2. Ce plan de investiții are Ministerul pentru dezvoltarea infrastructurii turistice în județul Iași?

3. Care este cel mai important proiect turistic pe care Ministerul intenționează să îl implementeze în județul Iași în viitorul apropiat?

Solicit răspuns scris și oral în termenul prevăzut de lege.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Necesitatea unei strategii coerente de promovare a turismului în județul Iași appeared first on AUR.

Adresată: Domnlui Bogdan-Gruia IVAN,
Ministru al Economiei Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către domnul Senator Nicolae VLAHU
Circumscripția Electorala Nr. 14 Constanța

Obiectul interpelării: Informații referitoare la programul “Construct Plus”.

Domnule ministru,
În interpelarea pe care v-am adresat-o în data de 19.02.2025 am solicitat informații
concrete referitoare la programul Construct Plus. Vă informez că dețin informațiile generale
pe care mă sfătuiți să le preiau de pe site și nu acesta a fost motivul adresării interpelării. Doresc
clarificarea aspectelor tehnice legate de eficiența programului și a modului în care acesta își
îndeplinește scopul pentru care a fost creat. Astfel, am cerut și vă rog să îmi puneți la dispoziție
care au fost sumele alocate pentru fiecare an, câte firme au aplicat în fiecare an, câți bani au
fost plătiți către beneficiar, care este nivelul salariilor plătite către echipa de management, care
este motivul pentru care nu alocați întreaga sumă de aprox. 600 de milioane de euro întrun singur an, păstrând o mica parte pentru ultimii 3 ani în vederea monitorizării implementării
de către echipa de management.
Prin urmare, revin asupra interpelării inițiale și solicit să îmi răspundeți concret la
întrebările adresate referitoare la programul menționat mai sus.
Consider că este extrem de important pentru economia românească ca investitorii
români să aibă toate informațiile necesare și în același timp să beneficieze de un tratament
adecvat, iar modul de derulare a programului să aducă beneficiile pentru care a fost creat.

The post Nicoale Vlahu – Interpelare – Informații referitoare la programul “Construct Plus” appeared first on AUR.

„De unde aveam turiști din fostele țări comuniste și din Suedia și alte state vestice, am lăsat un întreg patrimoniu pradă mucegaiului. Vrem, prin planul Simion, ca România să fie țara turismului. Putem face acest lucru. 98% din firmele de turism au capital românesc. Cu toate acestea avem numai 2 milioane de turiști anual, turiști străini, pe când românii anul trecut au plecat 3,5 milioane în străinătate pentru turism, din care un milion numai în Turcia. Asta este imaginea actuală a sectorului românesc”, a declarat George Simion, în cadrul evenimentului de prezentare al Planului Simion pentru turism.

Președintele AUR susține că o componentă importantă pentru revitalizarea turismului românesc este infrastructura.

„Marea majoritate a turiștilor astăzi vin, cum am venit mai toți de aici, pe cale rutieră. De aceea, autostrada A2 trebuie legată urgent și trebuie urgentată legarea sudului litoralului de autostrada A2 și continuarea autostrăzii. De aceea, toate lucrările de infrastructură rutieră trebuie finalizate, pentru că altfel vorbim degeaba de turism dacă nu avem infrastructură. Ce trebuie făcut în plus? Pentru că nu o să avem, indiferent câte șosele vom avea, nu o să avem loc cu toții pe șosea. De aceea trebuie să găsim și alte căi de a ajunge la destinație. Aeroportul Tuzla trebuie dezvoltat”, a subliniat George Simion.

O altă măsură care se regăsește în Planul Simion este stimularea turiștilor prin acordarea de prime de incoming de 10 euro pentru cei care rămân într-o unitate hotelieră mai mult de trei zile.

„Românii preferă să nu stea în România, din cauza mai multor motive. Avem satul românesc, Marea Neagră, Delta și Munții Carpați, dar nu avem un plan de promovare. Fără un plan nu vom putea reuși să creștem. O altă problemă este urbanismul. Când românii se duc în Spania se duc cu un motiv. În stațiuni s-a construit haotic, fără să existe un plan în acest sens. Avem nevoie ca statul să intervină și să creeze mijloacele pentru a crea această infrastructură de turism”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, în cadrul evenimentului organizat la Olimp.

Despre problemele din turismul românesc a vorbit și Mohammad Murad, om de afaceri, propunerea AUR pentru portofoliul de Viceprim-ministru cu atribuții în Turism și Antreprenoriat.

„România are nevoie astăzi mai mult ca niciodată de un președinte dedicat, un președinte implicat, un președinte care are curaj să spună nu când e vorba de interesele României. Da, domnul președinte Simion este o persoană care poate să asume orice lucru. Este un tânăr atipic, ambițios. Sunt foarte atent, știu ce înseamnă turismul, sunt un medic care am venit și am făcut radiografia turismului românesc. Făcând această radiografie a turismului românesc în prezent am observat următoarele: 500 de mii de oameni lucrează, activează în turism și în anexele lui; venituri numai la nivel de PIB 5,5 miliarde.

Cel mai trist aspect: la noi vin 2 milioane de vizitatori, dar pleacă aproximativ 4 milioane de români. N-avem nici o cursă Tarom din Cluj, Oradea, Suceava, Iași, Sibiu. An de an m-am rugat de cei de la guvernare, am zis că plătesc eu jumătate din cheltuieli, aduceți români pe litoral. Dar eu am vorbit și ei, din păcate, niciodată n-au avut ureche să audă – PNL, PSD, PD, toți la rând. Vi se pare normal să avem două curse pe zi spre Antalya din Cluj și n-avem o cursă din Cluj spre Constanța pe săptămână? Ce e gândirea asta?
România are ce oferi. Avem foarte multe. Eu consider că România, întreaga Românie, trebuie să devină o stațiune turistică. Peste tot unde privim dăm de lucruri frumoase în România. Dar, din păcate, când e vorba de a face un lucru bun nu suntem în stare”, a declarat Mohammad Murad.

Președintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Dragoș Răducan, critică atitudinea statului față de antreprenori.

„Patronatele românești nu mai există, pentru că legislatia este foarte veche, iar când s-a modificat au fost desființate patronatele românești. Capitalul autohton nu mai are niciun cuvânt de spus, confederația reprezintă intereselor străine”, a spus acesta.

Dragoș Răducan a subliniat că nu se poate conduce o afacere când nu știi ce se întâmplă în două luni. Acesta a amintit faptul că se vehiculează mărirea TVA, creșterea impozitării și în turism. Mai mult, liderul federației a spus că trebuie să aducem turiști străini în țară și e ușor, trebuie doar să se vrea.

Teo Puflene, antreprenor în sectorul turismului, a declarat că el consideră că noi, românii, nu suntem deloc promovați pe plan internațional, de aceea străinii nu ne vizitează. Potrivit acestuia, locația pe care o deține primește anual 30.000 de turiști, străini fiind doar 3 – 4%.

The post George Simion a prezentat Planul pentru Turism: „Vrem, prin planul Simion, ca România să fie țara turismului” appeared first on AUR.

Turismul, Transporturile (de persoane și de mărfuri) și industria ospitalității (hoteluri, restaurante) sunt cele mai afectate de noul context social provocat de epidemia de coronavirus. Având în vedere măsurile de distanțare socială, schimbarea comportamentului consumatorilor și probabilitatea ridicată ca acestea să dureze luni de zile, este important ca aceste industrii să fie ajutate de către statul român. Aceste industrii însumează sute de mii de locuri de muncă și numeroase familii depind de aceste locuri de muncă pentru a supraviețui economic.

O mare parte din companiile din aceste industrii se confruntă deja cu o lipsă acută de lichidități, dat fiind specificul lor (încasări imediate și efectuarea de plăți către furnizori la câteva zile) și datorită anulării vacanțelor și evenimentelor programate anterior.

Intrarea în incapacitate de plată, inclusiv neplata salariilor, începând cu luna aprilie devine foarte probabilă.

Propunem autorităților un set de măsuri pe termen scurt pentru a ajuta aceste industrii și, implicit, persoanele care depind de acestea:

1. Măsuri fiscale urgente

Plata datoriilor statului către companii. Plata urgentă a tuturor facturilor pe care instituțiile publice le au de achitat către operatorii economici din domeniu.

Pentru salariile aferente lunii februarie 2020 care nu au fost încă plătite, scutire de impozit pe salarii și contribuții sociale (termen de plata și raportare 25 martie). Astfel, salariile lunii februarie vor putea fi plătite integral.

Pentru lunile martie și aprilie 2020 – menținerea scutirii impozitului pe salarii și contribuțiilor salariale. Acolo unde situația financiară a companiei impune „reducerea și/sau întreruperea temporară a activității” (șomaj tehnic), cu următoarele modificări:

• Eliminarea plafonului pentru indemnizația minimă de 75% din salariul de baza, de plătit din fondul de salarii, având în vedere că pentru aceste luni personalul s-ar putea sa nu lucreze nici o zi. Introducerea unui plafon minim pentru aceasta indemnizație la nivelul „coșului minim garantat pentru alimente” sau la nivelul salariului minim net pe economie (1.346 lei).
• Dacă angajatul este solicitat periodic (nu zilnic) în acest interval de timp, pentru zilele respective salariatul este remunerat proporțional în baza salariului de bază conform CIM. Pentru aceste zile indemnizația se diminuează proporțional cu numărul de zile de activitate.

Amânarea termenului de plată și raportare a impozitului pe profit, respectiv impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I 2020, cu termen la 25 Aprilie, până la o data ce va fi comunicată ulterior.

Amânarea termenului de plata și raportare a TVA aferent lunilor februarie și martie 2020, cu termen la 25 Martie, respectiv 25 Aprilie, până la o data ce va fi comunicată ulterior.

2. Măsuri financiare de negociat prin intermediul Ministerului de Finanțe

Acordarea de credite guvernamentale și/sau garantate de către stat cu dobândă redusă;

Amânarea și reeșalonarea ratelor la creditele bancare (rate de leasing) pentru o perioadă de câteva luni cel puțin.

***

În paralel se impune elaborarea unui plan național de măsuri pe termen mediu și lung pe baza dialogului tripartit: autorități, patronate și sindicate.

The post MĂSURILE AUR PENTRU TURISM, TRANSPORT ȘI HORECA appeared first on AUR.