În alte state din regiune s-au luat deja măsuri clare. În Republica Moldova șacalul a fost declarat specie dăunătoare, iar în Ungaria și Serbia este tratat drept specie invazivă. În România, însă, fermierii tulceni sunt lăsați singuri în fața pagubelor, în timp ce autoritățile se pierd în proceduri birocratice”, a precizat deputatul Elena Doboș.

Declarațiile vin în contextul în care tot mai multe comunități din Delta Dunării și din județul Tulcea semnalează pagube provocate de șacali. Animale domestice ucise, pierderi economice pentru micii crescători și un sentiment tot mai accentuat de nesiguranță sunt doar câteva dintre consecințele fenomenului.

Deși localnicii au făcut demersuri repetate către primării, iar acestea au sesizat la rândul lor Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), răspunsul autorităților a rămas unul birocratic și ineficient. Programele de „recoltare controlată” au oferit doar soluții temporare, fără a rezolva problema de fond. În același timp, populația de șacali continuă să crească, favorizată de schimbările climatice și de condițiile de habitat din Delta Dunării.

În acest context, deputatul Elena Doboș a anunțat că va adresa întrebări oficiale și interpelări către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a clarifica de ce nu sunt aplicate instrumentele europene privind gestionarea speciilor invazive și cine răspunde pentru pierderile financiare suferite de fermierii tulceni.

Deputatul solicită, totodată, implementarea urgentă a unor măsuri concrete, printre care declararea șacalului auriu ca specie invazivă și eliminarea cotelor de recoltă, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. Această măsură ar permite intervenții mai eficiente, fără bariere administrative care ignoră realitatea din teren.

De asemenea, Elena Doboș propune crearea unui mecanism real de despăgubire pentru fermierii afectați, prin constituirea unui fond de urgență, inclusiv din fonduri europene, gestionat de Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii, după modelul despăgubirilor acordate în cazul pestei porcine.

The post Elena Doboș (deputat AUR): „De aproape patru ani, comunitățile din Delta Dunării și din restul județului Tulcea se confruntă cu o problemă care a scăpat de sub control: proliferarea șacalului auriu” appeared first on AUR.

Faptele arată însă altceva. Deciziile luate cot la cot cu PNL, USR și UDMR demonstrează contrariul: această coaliție a acționat împotriva intereselor românilor și ale României.

A nu te opune tăierilor din Sănătate, Educație și Siguranță Națională este un act cinic și o formă de complicitate la sărăcirea românilor. Dacă PSD și Sorin Grindeanu ar fi vrut cu adevărat să fie de partea cetățenilor, ar fi putut face un lucru simplu încă din vara anului trecut: să nu voteze măsurile de austeritate, vândute drept „reformă” de mașinăria de propagandă a Guvernului. Consecințele acestor măsuri au afectat mame, pensionari, categorii sociale vulnerabile și veterani.

Deficitul bugetar, inflația ridicată, lipsa investițiilor strategice, împrumuturile la dobânzi foarte mari de pe piețele externe, recesiunea și creșterea prețurilor la energie și gaze au dus la un dezechilibru economic major. Iar măsurile adoptate pentru a opri această cădere au lovit tocmai în domeniile care ar fi trebuit protejate, în special în educație.

Educația a fost grav afectată: 39.000 de angajați au fost concediați, bursele au fost reduse sau eliminate, facilitățile pentru transportul feroviar au fost tăiate, școli au fost comasate, iar normele profesorilor au fost majorate. Aceasta este realitatea.

Toate aceste măsuri au afectat și județul pe care îl reprezint. Deciziile coaliției din care face parte și domnul Grindeanu au avut consecințe și mai grave într-un județ cu un nivel de dezvoltare economică deja redus. Comasările de școli, reducerea burselor și majorarea normelor profesorilor au dus la reconfigurarea traseelor către școală, la incertitudine și la presiuni financiare suplimentare pentru elevi, părinți și cadre didactice. Școlile și liceele au fost împinse să angajeze personal la plata cu ora, inclusiv la discipline esențiale precum fizica, chimia și matematica.

Pentru părinți și elevi, aceste schimbări înseamnă drumuri mai lungi către școală, orare modificate și profesori noi la clasă. Pentru cadrele didactice, situația înseamnă mobilitate impusă și reîncadrări, într-un județ în care izolarea geografică și lipsa personalului calificat complică și mai mult lucrurile.

Pentru Tulcea, rămâne de clarificat dacă aceste măsuri aduc progres sau adâncesc regresul?

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o realitate îngrijorătoare: județul Tulcea a pierdut, din anii ’90 până astăzi, peste jumătate dintre elevi. Peste această situație s-au adăugat creșterea impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport. Încă o povară pusă pe umerii tulcenilor, greu de suportat mai ales în zonele izolate.

Întrebarea este cât vor mai putea suporta? Câți copii vor abandona școala? Câți tineri vor migra către alte județe sau în străinătate pentru un trai mai bun?

PSD avea responsabilitatea de a preveni măsurile de austeritate ale guvernului din care face parte. În schimb, a susținut creșteri de taxe și impozite care au afectat direct populația”, a declarat Elena Doboș, deputat AUR de Tulcea.

The post Elena Doboș (deputat AUR): „A nu te opune tăierilor din Sănătate, Educație și Siguranță Națională este un act cinic și o formă de complicitate la sărăcirea românilor” appeared first on AUR.

La ferma de la Baia s-au făcut două seturi de analize, care au descoperit prezența pasteurelozei și a pestei micilor rumegătoare. Fermierii, prin vocea lui Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Ciobanilor Profesioniști din România, se întreabă de ce nu s-a făcut și un al treilea test pentru confirmare. Ei consideră că decizia de a sacrifica 49.000 de miei a fost luată prea repede și fără suficiente dovezi, sugerând că ar putea exista alte motive ascunse.

Crescătorii de ovine sunt hotărâți să ceară explicații autorităților și planifică să meargă la București pentru a se întâlni cu reprezentanți ai ANSVSA și pentru a solicita o investigație amănunțită a modului în care boala a ajuns în România. Ei doresc să vadă buletinele de analiză ale animalelor importate și să fie despăgubiți corect pentru pierderile suferite. Înainte de a recurge la măsuri extreme precum sacrificarea, trebuie explorate toate alternativele posibile.

Fermierii avertizează că blocarea exporturilor de ovine din Tulcea are un impact economic devastator asupra fermierilor, în special asupra celor cu ferme mici. Este crucial ca autoritățile să ofere despăgubiri corecte și să sprijine fermierii afectați pentru a evita prăbușirea economică a acestora.. Exporturile de animale vii sunt o sursă importantă de venituri pentru România, iar pierderea acestora ar fi dezastruoasă.

Întrebări adresate Ministerului Agriculturii:

1. Care sunt măsurile imediate pe care Ministerul Agriculturii le va lua pentru a sprijini fermierii afectați și a compensa pierderile economice suferite de aceștia?
2. Ce planuri are Ministerul Agriculturii pentru a preveni reapariția unor astfel de focare în viitor și pentru a proteja sectorul agricol de astfel de crize?
3. În ce mod va colabora Ministerul Agriculturii cu alte instituții naționale și internaționale pentru a îmbunătăți sistemele de monitorizare și control al bolilor la animale?

Întrebări adresate ANSVSA:

1. Au fost respectate toate procedurile de testare și diagnostic înainte de a se decide sacrificarea efectivelor de ovine? Pot fi furnizate rapoartele detaliate ale acestor teste?
2. De ce nu s-a optat pentru măsuri alternative precum carantina și monitorizarea periodică a efectivelor de ovine înainte de a lua decizia drastică de sacrificare?
3. Ce măsuri suplimentare va implementa ANSVSA pentru a îmbunătăți transparența și comunicarea cu fermierii în astfel de situații critice?

Întrebări adresate Centrului Local de Combatere a Bolilor Tulcea:

1. Ce criterii specifice au stat la baza deciziei de a sacrifica întregul efectiv de ovine de la ferma din Baia și de ce nu au fost considerate alternative mai puțin drastice?
2. Cum s-a desfășurat procesul de comunicare și informare a fermierilor și a comunității locale cu privire la focar și măsurile luate?
3. Ce planuri are Centrul Local de Combatere a Bolilor Tulcea pentru a îmbunătăți procedurile de răspuns la focare viitoare și pentru a minimiza impactul economic asupra fermierilor?

The post Senatorul Valentin Rică Cioromelea chestionează Ministerul Agriculturii despre focarul de pestă a micilor rumegătoare din județul Tulcea appeared first on AUR.