Decizia luată de cuplul Ciolacu – Grindeanu este de noaptea minții. Sorin Grindeanu a avut tupeul să iasă public să spună că nu există o altă soluție, că aceste lucrări nu pot fi făcute sub trafic. Dacă discuta cu specialiștii în domeniu, atunci ar fi descoperit că exista o soluție foarte simplă care se aplică peste tot în lume, dar chiar și în România: să se lucreze pe timpul nopții, nu ziua! Într-o primă fază vorbim despre niște lucrări pregătitoare pentru șantierul autostrăzii, lucrări care presupun defrișarea pădurii și care se pot realiza și pe timp de noapte, fără a fi nevoie ca pe timpul zilei să fie închisă circulația. Se întâmplă asta în alte țări, există și la noi șantiere pe care se lucrează non-stop. Doar că, cei de la conducerea Ministerului Transporturilor și a Guvernului nu au vrut să ia în calcul o asemenea variantă. Ei au ales să îi lase să sufere pe românii care traversează Valea Oltului. Nu s-au consultat cu nimeni, nu au vrut să discute cu nimeni!

Însă, lucrurile nu se opresc aici. Ceea ce nu spun Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu este că după această lună de blocaj pe Valea Oltului va mai urma încă o perioadă în care vor închide circulația pe DN 7 Valea Oltului. De ce? Pentru că atunci vor veni și ne vor spune că urmează lucrările efective la autostradă. Șansele sunt uriașe să închidă încă o dată Valea Oltului, pentru că, așa cum au făcut și acum, vor invoca siguranța participanților la trafic. De ce se întâmplă asta? Pentru că, în momentul în care au aprobat proiectul autostrăzii, nu au luat în calcul și măsuri de siguranță, măsuri prin care să se asigure că lucrările la autostradă nu vor pune în pericol traficul de pe DN 7.

AUR solicită ministrului Sorin Grindeanu să renunțe la aroganța care îl caracterizează și să discute cu specialiștii în domeniu, astfel încât românii să nu aibă de suferit.

The post În loc să găsească soluții, Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu aleg să închidă România! appeared first on AUR.

Doar că planurile din 2019 nu s-au concretizat. Adina Vălean a urmărit mai degrabă interesele Ursulei von der Leyen și ale prietenilor ei din PPE.

Cu ce rămânem la finalul mandatului de comisar european al Adinei Vălean? Cu multe probleme, în mare parte aceleași. În raportul său recent, Curtea Europeană de Conturi (CEC) examinează cauzele numărului crescut al deceselor în urma accidentelor în traficul rutier în UE. În acest document, UE arată cu degetul spre țara noastră ca fiind fruntașă la rata mortalității în transportul rutier, cu 86 decese la 1 milion de locuitori, în 2022.

Motivele sunt cunoscute de toți: infrastructura la pământ, lipsa investițiilor în transportul feroviar, rutier sau naval.

Există numeroase exemple legate de cum ar fi putut doamna Vălean să își ajute țara. Vă dau un exemplu: Canalul Rin-Main-Dunăre care este un coridor vital pentru transportul de mărfuri în Europa și ar fi avut nevoie de o consolidare a rețelei transeuropene pentru a îmbunătăți inter modalitatea și conectivitatea cu alte regiuni, precum Marea Neagră. Acest canal putea să fie modernizat și declarat operabil, cu ajutorul doamnei Vălean, ceea ce ar fi adus multiple beneficii României. Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ar fi putut stimula dezvoltarea economică în regiunile din apropierea Dunării și Mării Negre, generând locuri de muncă și creștere economică în zonele rurale și urbane deopotrivă.

De asemenea, modernizarea și funcționarea canalului ar fi dus la îmbunătățirea infrastructurii de transport maritim și fluvial, ceea ce ar facilita accesul la piețele europene și internaționale pentru produsele românești. Nu mai spunem că transportul fluvial ar fi ajutat la decarbonizarea Europei ceea ce ar fi dus la aprecierea doamnei Vălean în grupul ei de prieteni „ecologiști” de la Bruxelles. Însă, tot transportul românesc, inclusiv canalul cu pricina, a fost lăsat în paragină și dat uitării pentru că doamna Vălean are treburi mai importante – se ocupă de extinderea rețelei TEN-T către Ucraina și Moldova.

România a avut în ultimii 10 ani comisari europeni pentru dezvoltare regională și transport. Cu ce ne-a ajutat deținerea acestor funcții? Cu nimic! Dimpotrivă, există un decalaj uriaș între regiuni din România și cele din statele vestice din Uniunea Europeană, iar la nivelul infrastructurii de transport suntem, probabil, singura țară europeană care nu are capitala conectată la celelalte capitale europene printr-o autostradă. Cam aceasta e realitatea cu care ne confruntăm!

Pe 9 iunie avem șansa de a avea europarlamentari patrioți, care să apere cu adevărat interesele românilor și, de ce nu, în sfârșit un comisar european care să se lupte pentru propria țară, nu pentru păpușarii pe care îi are în spate la Bruxelles!”, a declarat Georgiana Teodorescu, candidat AUR pentru Parlamentul European.

The post Georgiana Teodorescu (AUR): România a avut comisar european pentru transporturi timp de 5 ani. Rezultatele? Zero pe toate liniile! appeared first on AUR.

În lipsa oricărei reacții din partea Guvernului PSD-PNL, AUR propune un pachet de măsuri care vine în sprijinul fermierilor și transportatorilor și care răspunde revendicărilor acestora.

1. Dublarea subvențiilor la hectar pentru fermieri, corelarea sumelor cu noile realități inflaționiste și plata anticipată pentru lucrările din acest an. Trebuie avut în vedere faptul că inflația a redus valoarea reală a nivelului actual al subvențiilor.

2. Achiziția pentru rezerva de stat a produselor agricole în exces, la prețuri corecte, concomitent cu limitarea importului produselor din Ucraina.

3. Limitarea exportului de combustibil către Ucraina pentru stabilizarea prețurilor pe piața internă. În cei doi ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, din cauza exporturilor românești către statul vecin, prețurile carburanților au explodat, ajungând la valori greu de suportat de transportatorii și fermierii români.

4. Acordarea de credite bancare cu dobânzi scăzute de aproximativ 1-2% și garantate de stat pentru sectoarele cheie ale economiei, transporturi și agricultură, precum și suspendarea posibilității executării silite a fermierilor.

5. Blocarea inițiativelor europene prin utilizarea dreptului de veto până când nu vor fi ridicate restricțiile Schengen pentru transportul rutier. Transportatorii români suferă zilnic pierderi uriașe din cauza faptului că României îi este respins dreptul de a face parte din spațiul Schengen. Aderarea la Schengen cu spațiul aerian și maritim nu rezolvă în niciun fel problema transportatorilor.

6. Instituirea unui piețe reglementate pentru asigurările destinate transportatorilor cu scăderea valorilor polițelor RCA. Totodată, propunem desființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și trecerea controlului asupra pieței asigurărilor sub coordonarea Băncii Naționale a României.

7. Reducerea taxării muncii până la maxim 25% din veniturile salariale pentru angajații din domeniile transporturi și agricultură.

AUR propune măsuri concrete care vin să rezolve o parte din problemele cu care se confruntă astăzi fermierii și transportatorii. Solicităm Guvernului Ciolacu să analizeze aceste măsuri și să ia deciziile corecte în privința transportatorilor și fermierilor și să înceteze bătaia de joc.

The post Fermierii și transportatorii trebuie tratați cu respect, nu cu dispreț și nepăsare de către actuala guvernare! appeared first on AUR.

Alături de specialiști în domeniu, au fost discutate soluții pentru reconstrucția și dezvoltarea în mod armonios și eficient a tuturor modurilor de transport din țara noastră, precum și pentru crearea unei strategii naționale de lungă durată care să pună în valoare avantajul poziționării geo-strategice a României.

Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, a arătat că „România are astăzi o datorie de 120 de miliarde de euro. Vorbim de statul român, de datoria publică, nu de datoria privată, această datorie fiind către diverși actori interni sau externi. Dacă împărțim această sumă și luăm un preț mediu de 15 milioane lei per kilometru de autostradă, sunt prețurile din Franța, o să obținem o cifră amețitoare: 8000 de kilometri”.

„Or să ne spună alții că s-au făcut alte lucruri în această perioadă. Care lucruri? Că statul român trebuia să facă educație, școli s-au construit foarte puține, abia dacă au reușit să mai pună un polistiren cu fonduri europene pe cele existente. Sănătatea este la pământ, spitale nu s-au făcut. Și întrebarea este: ce anume s-a făcut? Cu o asemenea sumă ar fi putut România să construiască suficientă autostradă cât să ajungă până în China. Constructori avem, însă la licitații se pun condiții foarte dure care nu pot fi îndeplinite de firmele din România, din moment ce autostrăzi nu prea s-au făcut. Și atunci apar tot felul de companii din afara țării care vin cu un laptop, cu declarații în fals de la o așa zisă firmă mamă și care ajung în cele din urmă să nu mai finalizeze proiectele pentru că primesc avansul, se prefac că muncesc ceva, dau țeapă și la subcontractorilor lăsând firmele românești să ajungă în faliment și dau țeapă și statului român”, a mai spus acesta.

Ciprian Dediu, coordonatorul Comisiei Naționale pentru Transporturi, Infrastructură, Comunicații din cadrul AUR, a afirmat că „transporturile reprezintă un indicator al stării economiei unei țări. Atâta timp cât a căzut masiv producția de produse de masă, transportul oamenilor de masă, implicit toate acestea s-au regăsit în formula aceasta de transport”. Acesta a punctat că „situația căilor ferate este cruntă. Noi avem în jur de 14.000 de cale ferată. Am reușit „perfomanța” să modernizăm numai 300 și vreo 20 de kilometri în cei 32 de ani. Dacă ne aud înaintașii noștri se cutremură de această nenorocire. Sunt multe linii care ar trebui modernizate, reconstruite”.

Deputatul AUR Antonio Andrușceac a precizat că „ideea pe care partidul nostru a avut-o atunci când a creat aceste comisii de specialiști este ca dumneavoastră să livrați oamenilor care vor face parte din viitorul guvern niște soluții. Discuțiile sunt bune, dar avem un obiectiv pe care trebuie să îl atingem. Și vreau să știu cum și care sunt propunerile pe care le fac specialiștii și pe ce teme”.

„Când vorbim de transporturi, majoritatea ne gândim la transportul rutier. Doar că, în momentul în care vorbim de soluții trebuie să ne gândim către alte zone. Și aici aș vrea să lansez o provocare celor din comisii: dacă vrem să refacem infrastructura rutieră trebuie să descongestionăm tot ceea ce înseamnă traseu rutier mutându-l pe feroviar sau pe maritim. Cred că prima dată o guvernare AUR ar trebui să refacă transportul feroviar, care nu necesită decât modernizare. Dar trebuie să avem o gândire strategică și trebuie să pornim de undeva”, a adăugat acesta.

Totodată, Adrian Cătană, senator AUR, a arătat că „din cauza guvernărilor PSD – PNL ratăm șanse de a transforma căile noastre feroviare într-un mijloc de unificare a regiunilor noastre despărțite de munți. Asemenea proiecte sunt cu atât mai mult necesare, cu cât cunoaștem tendințele transilvănene alimentate financiar de statul maghiar”.

„România este și a fost condusă vreme de mai bine de 33 de ani de o clasă politică ce nu a vrut să continue proiectele bune realizate în perioada anterioară. Pentru noi, AUR, dezvoltarea infrastructurii de orice fel depășește motivația economică. Pe noi ne preocupă întărirea legăturilor românilor din toate colțurile țării, nu doar de gestionarea fluxurilor financiare. Dacă vom ajunge la guvernare ne vom preocupa de aceste proiecte de infrastructură cu adevărat importante”, a subliniat acesta. 

Analistul economic Petrișor Peiu a spus că „principala problemă a României de astăzi este faptul că a avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană în ultimii 16 ani și nu a reușit să transfere această creștere economică spre populație și economia noastră. Toată această creștere, pe hârtie, este impresionantă, de altfel e reală. Numai că tot ce s-a produs prin această creștere, toată suplimentarea de bogăție și de dezvoltare s-a dus către Guvern, un sac fără fund, și către actionarii străini ai companiilor multinaționale care reprezintă grosul celor 2000 de companii mari din România.

Toată dezvoltarea României din ultimii 16 – 17 ani s-a dus în aceste două direcții. Nimic sau aproape nimic către economie, populație, antreprenori. De aici avem o frustrare la nivelul societății extrem de mare. Situația transporturilor ilustrează foarte bine această lipsa de transfer. Toată lumea vorbește de faptul că avem cam 1000 de kilometri de autostradă, dar principalul lucru care face să avem situația asta proastă din domeniul transporturilor este ideea că la noi, spre deosebire de toate celelalte state europene, mai puțin Bulgaria și România, nu există o abordare unitară. Nimeni nu vorbește în programe de guvernare, planuri, discursuri de sistemul de transport. Nu vorbim de un sistem integrat de transport”.

The post România – placă turnantă a transporturilor europene appeared first on AUR.