Inițiativa legislativă instituie obligativitatea ca organizațiile non-profit să evidențieze toate sumele de bani pe care le încasează, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor datelor de identificare ale persoanelor fizice și juridice. Proiectul prevede însă o mențiune importantă care trebuie subliniată: datele persoanelor fizice care donează sume mai mici de 5.000 de lei nu vor fi publice. Este respectat dreptul acestor cetățeni la anonimat.

Ce au înțeles USR, ONG-urile care blochează proiectele strategice ale României și sfertodocții din presa care se pretinde liberă? Că AUR își dorește supravegherea în masă a cetățenilor, intimidarea donatorilor și politica pumnului în gură. Nimic mai fals.

Frica este instrumentalizată pentru a manipula opinia publică. Adevărul este că niciun cetățean care va dona sume de 1 euro, 5 euro sau 100 euro nu va avea datele publice. Niciun cetățean care va direcționa 3,5% din impozitul pe venit nu va fi expus public. Sau doar în cazuri excepționale în care venitul anual al acestuia atinge o sumă imensă încât să depășească suma de 5.000 de lei.

Motivele pentru care există acest proiect de lege sunt de a afla cine sunt marii finanțatori ai ONG-urilor care blochează în instanțe hidrocentralele țării, punând în pericol securitatea energetică a României, ai ONG-urilor care au scopul să influențeze deciziile politice și care derulează campanii în spațiul public pe diverse teme.

Din această perspectivă, legea nu are nicidecum surse de inspirație din țări din Est, așa cum mint lupii moraliști de 24 de ore, ci din Tax Reform Act din 1969 din Statele Unite, adoptat sub semnătura fostului președinte Richard Nixon care a reglementat major activitățile de lobby și implicarea organizațiilor non-profit și a fundațiilor în politică.

Legea inițiată de AUR promovează libertatea de informare, clarifică activitatea ONG-urilor și încurajează asumarea. Nu există motive pentru ca politicienii corecți să fie împotriva acestei inițiative. Însă, există motive să fii împotrivă dacă vrei dinadins protejarea unor grupuri de interese care astăzi sunt nevăzute”, a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu.

The post Ionelia Priescu (deputat AUR): „Legea pentru transparența finanțării ONG-urilor a deranjat cuibul de viespi care luptă împotriva intereselor României!” appeared first on AUR.

Parlamentarul subliniază că aceste proiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea orașului, dar vorbește despre necesitatea unei planificări coerente, despre respectarea priorităților și a utilizării responsabile a banilor publici.
„Primăria Cluj-Napoca a scos la licitație contracte de peste 420 de milioane de euro pentru infrastructură, într-o grabă cel puțin suspectă. Ca senator AUR de Cluj, susțin aceste investiții pentru că orașul are o nevoie disperată de ele, deși ele vin puțin cam târziu.

Dar trebuie să spunem lucrurilor pe nume:

În primul rând, cine fuge după trei iepuri, de obicei nu prinde niciunul. Administrația locală, în opinia mea, a greșit grav prioritățile. Dacă Clujul ar fi rezolvat până acum aceste două mari proiecte de infrastructură, Centura și Trenul Metropolitan, astăzi nu mai era necesar să se „arunce” bani publici pe proiecte aproape „SF”, cum este metroul clujean. Metroul este un proiect complet nerealist în acest moment. S-au blocat bani enormi în această direcție, în loc să fie rezolvate mai întâi urgențele reale. Ordinea firească ar fi fost: mai întâi decongestionarea traficului cât mai eficient și rapid, iar apoi demararea unor proiecte de amploare, dacă acestea se justifică.

În același timp, salut decizia de a împărți proiectul Centurii (Drumul TransRegio Feleac) în mai multe loturi, o măsură care poate facilita participarea constructorilor români la aceste licitații. Avem companii românești capabile să realizeze astfel de lucrări, iar accesul lor la proiecte de anvergură este esențial pentru dezvoltarea sectorului național de construcții.

În concluzie, apreciez aceste proiecte pentru importanța lor în dezvoltarea Clujului, însă consider că este nevoie de mai multă rigoare în stabilirea priorităților și în implementarea lor. Vom urmări cu atenție modul în care se desfășoară aceste licitații, pentru ca fondurile publice să fie utilizate eficient, în beneficiul direct al cetățenilor”, a declarat Cristian Șipoș, senator AUR de Cluj.

The post Cristian Șipoș (senator AUR): „Investițiile în Cluj trebuie să fie cu priorități clare și transparente” appeared first on AUR.

În cadrul consultării publice privind Ghidul de finanțare nerambursabilă pentru anul 2026 au fost transmise observații clare pentru corectarea unei probleme majore: lipsa totală de transparență în evaluarea proiectelor. Solicitarea a fost una firească: publicarea criteriilor aplicate, a grilelor de punctaj și a justificărilor pentru fiecare proiect finanțat.

Răspunsul instituției a fost un refuz categoric. Motivul invocat: numărul mare de proiecte evaluate, care ar genera o sarcină administrativă disproporționată.

În prezent, Departamentul publică doar liste cu beneficiari și sume, fără a explica modul în care au fost acordate punctajele. Practic, banii publici sunt distribuiți fără ca deciziile să poată fi verificate în mod real.

„Ni se spune că transparența ar însemna prea multă muncă. Dar nu vorbim despre un efort administrativ, ci despre o obligație legală și morală față de români. Lipsa explicațiilor deschide ușa arbitrariului și ridică semne serioase de întrebare asupra corectitudinii procesului”, a declarat deputatul AUR Ramona Lovin.

În condițiile în care Departamentul recunoaște că finanțează sute de proiecte în fiecare sesiune, refuzul de a publica modul concret de evaluare face imposibilă verificarea modului în care sunt cheltuiți banii.

„Românii din diaspora trimit anual miliarde de euro în țară. Statul român le răspunde cu opacitate. Acești bani nu sunt ai statului, sunt ai românilor. Iar românii au dreptul să știe exact cum sunt cheltuiți”, a subliniat Ramona Lovin.

Ramona Lovin anunță că va continua demersurile parlamentare pentru introducerea unor reguli clare de transparență și responsabilitate în finanțarea proiectelor destinate românilor din afara granițelor.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Statul refuză transparența banilor diasporei: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ascunde modul de acordare a finanțărilor” appeared first on AUR.

Această modificare urmărește adaptarea procedurii la realitățile actuale și extinderea accesului la informație pentru toți cei interesați. Publicarea suplimentară într-un portal electronic asigură o vizibilitate mai mare a anunțurilor de vânzare și creează premisele unei valorificări mai eficiente a activelor.

“Prin această intervenție legislativă, se consolidează caracterul deschis al procedurii, se lărgește sfera potențialilor cumpărători și se stimulează concurența reală, cu efect direct în obținerea unui preț cat mai corect pentru bunurile valorificate. În acest mod, activele debitorului pot genera plus valoare, iar creditorii beneficiază de o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor.

În același timp, această modificare poate contribui și la o valorificare superioară din perspectivă fiscală, în condițiile în care, în numeroase proceduri de insolvență, există volume importante de TVA rămase nerecuperate. O valorificare mai eficientă a activelor, la prețuri mai apropiate de valoarea lor reală, susține în mod direct și creșterea sumelor care pot fi recuperate, inclusiv în ceea ce privește TVA-ul blocat în insolvențe.

Scopul proiectului este maximizarea transparenței, asigurarea unui acces efectiv la informație și valorizarea corectă a bunurilor, astfel încât procedura insolvenței să răspundă cât mai bine interesului creditorilor, dar și circuitului economic”, a declarat senatorul Nicolae Vlahu.

De asemenea, instituirea sancțiunii nulității absolute conferă forță juridică obligației de publicitate și garantează aplicarea efectivă a acestei cerințe de transparență, precum exista această chestiune și în vânzările efectuate de către executorii judecătorești.

“Prin acest proiect venim cu o intervenție legislativă punctuală, dar cu efect practic, și anume: mai multă transparență, acces la informație, plus valoare pentru activele debitorului și un cadru mai eficient pentru recuperarea creanțelor. Măsura produce efecte benefice atât în privința patrimoniului debitorului, prin susținerea unei valorificări corecte și eficiente a bunurilor, cât și în privința creditorilor, prin crearea premiselor pentru o recuperarea sumelor de bani de la debitor. În același timp, această soluție susține și o valorificare mai bună a sumelor aferente TVA-ului, care rămân în prezent blocate în numeroase proceduri de insolvență”, a concluzionat senatorul AUR.

The post AUR: Transparență extinsă în insolvență prin publicarea obligatorie și online a vânzărilor de active appeared first on AUR.

Proiectul de lege instituie obligația pentru asociații, fundații și federații de a întocmi anual o listă care să „evidențieze toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice și juridice”, potrivit expunerii de motive a proiectului.

Un raport întocmit la nivel european subliniază faptul că lipsa transparenței cheltuielilor UE privind finanțarea ONG-urilor provoacă probleme reale în monitorizarea utilizării fondurilor alocate.

„O parte din granturile de funcționare acordate de UE ar putea, în lipsa unei transparențe și raportări corespunzătoare, finanța activități de reprezentare a unui interes față de factori de decizie în materie de politici. (…)

O altă vulnerabilitate ce reiese din această situație este reprezentată de lipsa unei verificări corespunzătoare a îndeplinirii obligațiilor de respectare a valorilor UE pentru toate activitățile desfășurate de destinatari”, explică inițiatorii.

Odată cu adoptarea și promulgarea proiectului de lege, se va „garanta respectarea principiului transparenței și libertății de informare prin implicarea activă și directă a societății”, potrivit inițiatorilor.

The post Proiect AUR depus în Parlament pentru transparentizarea surselor de finanțare a organizațiilor non-profit appeared first on AUR.

Acesta susține că legea obligă instituția să răspundă în termen de 10 zile și afirmă că va face publice rezultatele imediat ce le va primi.

Declarația sa vine în contextul unor informații „absolut îngrijorătoare” apărute într-un document oficial al Autorității Electorale Permanente, unde se menționează că suma de 912.000 de lei nu a fost rambursată deoarece nu au putut fi identificați finanțatorii, situație considerată ilegală chiar de către autoritate.

Mai grav, potrivit europarlamentarului AUR, în același document se afirmă că 7 milioane de lei ar fi circulat în afara sistemului bancar și în afara mecanismelor electorale de plată, fără trasabilitate.

Gheorghe Piperea atrage atenția că, deși legislația permite anonimizarea unor donații din motive de protecție a datelor personale, în acest caz este vorba despre un interes public major.

„Nu avem cum să știm dacă printre acești donatori anonimi există persoane care exercită o influență determinantă asupra actualului președinte sau, mai grav, agenți ai unor puteri străine ostile. Nu mai vorbim doar despre interes public, ci despre siguranță națională”, a declarat europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.

Europarlamentarul AUR cere clarificări urgente și transparență completă privind finanțarea campaniei prezidențiale, susținând că românii au dreptul să știe cine se află în spatele banilor care au susținut ascensiunea actualului șef al statului.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR) cere AEP transparență totală privind finanțarea campaniei prezidențiale: „Este o chestiune de siguranță națională” appeared first on AUR.

„Poate unii se întreabă ce este cu acest proiect de lege. Până acum, sute de funcții din rețeaua externă a României au fost ocupate netransparent, prin decizii luate în birouri, departe de ochii publicului. Românii nici nu știau că aceste posturi există, darămite să aibă o șansă reală să candideze.

Legea pe care am propus-o schimbă tocmai acest lucru: aduce lumină acolo unde a fost opacitate și pune capăt favoritismelor. România are nevoie de diplomați trimiși în străinătate pe criterii profesionale, nu pe bază de relații”, explică Ramona Lovin, deputat AUR Diaspora.

„Am intrat în ședință la CES pentru a-mi prezenta proiectul de lege și am constatat cu stupoare că președintele de ședință a ales să citească doar observațiile negative, încercând să influențeze ca votul să fie unul împotrivă. Mai mult, a adăugat argumente personale, susținând că deja există verificări suficiente și că sunt trimiși pe acele posturi doar cei mai buni oameni”, a declarat deputatul AUR.

În timpul votului, deși majoritatea membrilor s-au pronunțat favorabil, cu observații, președintele de ședință a cerut reluarea votului, invocând chiar atunci o informație transmisă de Ministerul de Externe, potrivit căreia ar fi fost publicată o listă cu 270 de posturi care urmează să fie atribuite.

„În plin vot, ni s-a spus că există transparență și, deci, nu mai are sens să votăm favorabil. A fost o încercare evidentă de manipulare”, a subliniat Lovin.

Deputatul AUR consideră că această atitudine dovedește lipsa de imparțialitate a CES și o atitudine discriminatorie față de parlamentarii AUR:

„Mi s-a spus explicit că alți colegi de partid au primit avize nefavorabile. Cu alte cuvinte, dacă vii de la AUR, verdictul e deja scris”, a explicat Ramona Lovin.

Ramona Lovin atrage atenția că proiectul său este unul de corectitudine și respect față de români, pentru a asigura meritocrația în diplomație și pentru a pune capăt sinecurilor:

„Transparența nu costă nimic, dar aduce încredere. Românii au dreptul să știe cine îi reprezintă în ambasade și consulate și pe ce criterii au ajuns acolo.”

„Avizul acesta este doar primul pas. Urmează dezbaterea în Parlament. Dar e un semn clar că direcția este cea bună: transparență și merit, nu aranjamente ascunse.

Românii din diaspora merită să fie reprezentați cu demnitate și profesionalism și pentru asta voi lupta până la capăt”, a conchis Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Consiliul Economic și Social a încercat să pună o barieră în calea transparenței din MAE! Stop numirilor pe pile și prietenii în Ministerul de Externe!” appeared first on AUR.

Domnul Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 08.04.2025

Obiectul interpelării: Modul în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023 și pe anii 2024 și 2025

Stimate domnule prim-ministru,

Dumneavoastră exercitați funcția de prim-ministru al României începând cu data de 15 iunie 2023, când ați succedat pe domnul Nicolae-Ionel Ciucă, ca urmare a unei înțelegeri politice dintre PSD și PNL. În calitate de șef al Executivului, aveți responsabilitatea de a gestiona fondurile publice în mod transparent și eficient, respectând principiile legii și ale bunei guvernări.

În ultimii ani, guvernele României au fost criticate pentru planificarea deficitară, alocarea discretionară a fondurilor publice și lipsa unui control parlamentar adecvat. Fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziția Guvernului, a devenit un instrument folosit în mod repetat pentru a acoperi cheltuieli care nu îndeplinesc criteriile de urgență sau imprevizibilitate, prevăzute de Legea finanțelor publice nr. 500/2002. Acest fond a fost utilizat adesea pentru a finanța proiecte cu tentă politică, favorizând partidele aflate la guvernare și consolidând practici clientelare.

Contextul și problemele identificate

Fondul de rezervă bugetară reprezintă un instrument esențial în gestionarea finanțelor publice, dar utilizarea sa trebuie să respecte principiile legii și ale bunului guvernământ. Practicile actuale de alocare discretionară și lipsa transparenței afectează încrederea publică în instituțiile statului și duc la o gestionare ineficientă a resurselor publice.

Fondul de rezervă bugetară a fost, de-a lungul anilor, un instrument la îndemâna politicienilor, folosit pentru a asigura fidelitatea aleșilor și a
alegătorilor din teritoriu. Societatea civilă și Curtea de Conturi au semnalat în mod repetat nereguli în utilizarea acestui fond, inclusiv alocări discreționare, lipsa transparenței și absența unui control parlamentar eficient. Deși Legea nr. 500/2002 prevede că fondul trebuie utilizat pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, practica a demonstrat că aceste prevederi sunt adesea ignorate.

În plus, valoarea fondului este modificată substanțial pe parcursul anului bugetar, fără a trece printr-un filtru parlamentar. Aceste modificări sunt adesea justificate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului (OUG), care permit direcționarea fondurilor către plata arieratelor sau alte cheltuieli care nu îndeplinesc criteriile legale. Astfel, fondul de rezervă bugetară a devenit un termometru al iraționalității finanțelor publice din România.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să răspundeți la următoarele întrebări și solicitări:

1. Modul de utilizare al Fondului de rezervă bugetară

Cum a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru fiecare dintre anii 2023, 2024 și 2025? Care au fost principalele destinații ale acestor fonduri și în ce măsură acestea au respectat prevederile legale privind cheltuielile urgente sau neprevăzute?

2. Lista entităților beneficiare

Care este lista completă a entităților juridice beneficiare ale alocărilor din Fondul de rezervă bugetară, pe fiecare dintre anii 2023, 2024 și 2025? Vă rog să includeți sumele alocate fiecărei entități și procentul acestora raportat la mărimea totală a fondului prevăzut în legea bugetului pentru fiecare an.

3. Actele de alocare și motivația legală

Care sunt actele normative prin care au fost decise alocările din Fondul de rezervă bugetară? Vă rog să indicați, pentru fiecare caz în parte, motivația temeinică privind caracterul urgent sau neprevăzut al cheltuielilor, conform prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

4. Modificări ale fondului

Care sunt actele normative prin care a fost mărit sau micșorat Fondul de rezervă bugetară în perioada 2023-2025? Vă rog să includeți sumele cu care a fost ajustat fondul și motivele acestor modificări.

5. Transparență și control

Ce măsuri a luat Guvernul pentru a asigura transparența și controlul parlamentar asupra utilizării Fondului de rezervă bugetară? Cum răspundeți la criticile societății civile și ale Curții de Conturi privind alocările discreționare și lipsa de respectare a criteriilor legale?

Vă solicit, domnule prim-ministru, să oferiți răspunsuri clare și detaliate la întrebările de mai sus, atât în scris, cât și oral, în cadrul dezbaterii parlamentare. Consider că acest demers este esențial pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor publice.

Solicit răspuns în scris.

The post Robert Alecu – Interpelare – Modul în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023 și pe anii 2024 și 2025 appeared first on AUR.

Domnul Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă cu secetă și penurie. Cer desfacerea Acordului dezavantajos cu Ungaria pentru exportul de apă din râul Mureș, precum și a apei potabile din România către Ungaria.

Stimate domnule prim-ministru,

Prin prezenta, solicit urgent intervenția Guvernului României pentru analiza și revizuirea contractelor prin care România exportă apă din râul Mureș către Ungaria, în condițiile în care Acordul încheiat cu Ungaria este unul total dezavantajos și aduce mari prejudicii economice, ecologice și sociale României.

Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă an de an cu secetă și penurie.

Un șir de documente și informații publice dovedesc:

1. Prețul derizoriu al apei exportate

România vinde Ungariei apă pentru irigații la 0,0095 euro/litru (28,6 euro/mii m³), conform contractelor ANIF Arad. În comparație, prețul mediu al apei potabile în România este de 20–50 de ori mai mare.

În 2024, Ungaria a primit 3 milioane m³ de apă pentru doar 72.000 de euro, în timp ce fermierii români au pierdut 30% din recolta de grâu din cauza secetei.

2. Impactul asupra resurselor naturale și agriculturii românești

Seceta pedologică a afectat 70% din suprafața României în 2024 (declarația ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor), iar exportul de apă agravează criza.

Canalul Mureșel transportă anual până la 5,6 milioane m³ apă în țara vecină, în timp ce localitățile din vestul României suferă de restricții de apă potabilă.

Râurile din vestul României (Someș, Crișuri) sunt deja afectate de schimbările climatice și de utilizarea intensivă în agricultură. Exportul suplimentar de apă ar putea duce la:

– Scăderea nivelului pânzei freatice;

– Degradarea ecosistemelor acvatice (umezișuri, zone protejate);

– Sănătatea redusă a solurilor din cauza irigațiilor insuficiente.

3. Contracte opace și lipsa transparenței

Apele Române au refuzat să dezvăluie volumul total exportat în ultimele decenii.

ANIF Arad confirmă că exportul există dinainte de 1989, dar prețurile nu au fost actualizate corespunzător inflației sau cererii.

Banii încasați sunt folosiți doar pentru întreținerea canalului, fără investiții în infrastructura hidrică românească.

4. Riscuri geopolitice și dependență nesănătoasă

Ungaria construiește o conductă de 33 km (cost: 10 milioane euro) pentru a importa apă potabilă din județul Arad, ceea ce ar putea crea o dependență permanentă. Prin această conductă urmează a fi exportată apă potabilă în Ungaria, din 20 de puțuri situate în județul Arad. Primele discuții între cele două state au avut loc în 2004, iar beneficiarii vor fi 350.000 de oameni din 60 de localități ungare.

Orice încercare a României de a reduce exportul ar putea declanșa tensiuni diplomatice, pe fondul deja sensibil al relațiilor bilaterale.

Având în vedere situația descrisă mai sus, vă cer ca într-o primă fază, să acționați pentru:

1. Revizuirea imediată a tuturor contractelor de export de apă, cu suspendarea livrărilor până la o analiză independentă de impact economic și ecologic.

2. Reevaluarea prețului la nivelul pieței europene, cu compensații retroactive pentru subevaluarea trecută.

3. Organizarea unui Audit public al ANIF și Apelor Române pentru a descoperi eventuale încălcări legale sau conflicte de interese.

4. Prioritizarea necesităților interne: folosirea apei pentru irigații în România și stocarea ei în lacurile strategice (care au fost doar în proporție de 68% umplute în 2024).

5. Organizarea de consultări cu experți independenți și organizații de mediu pentru a evalua riscurile pe termen lung ale exportului de resurse hidrice.

De asemenea, vă solicit să acționați rapid pentru a proteja interesul românesc și să răspundeți la următoarele întrebări:

De ce nu a fost actualizat prețul apei de irigații în ultimii 30 de ani în concordanță cu prețurile la apă pentru consumatorii români?

Cum justificați exportul de resurse vitale în timpul unei crize climatice?

Ce măsuri va lua Guvernul pentru a asigura apa pentru irigații fermierilor români?

Când va fi desfăcut Acordul cu Ungaria privind exportul de apă pentru irigații, precum și Acordul privind exportul de apă potabilă, prin conductă, către Ungaria? Vă rog să-mi prezentați copii ale acestor Acorduri.

Aștept răspuns detaliat, în formă scrisă, în maximum 15 zile, conform procedurilor parlamentare în vigoare. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă cu secetă și penurie. Cer desfacerea Acordului dezavantajos cu Ungaria pentru exportul de apă din râul Mureș, precum și a apei potabile din România către Ungaria appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministru, Ministerul Educației și Cercetării

De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.03.2025

Întrebare parlamentară: Încălcarea regulilor de transparență în consultările publice organizate de Ministerul Educației

Stimate domnule Ministru,

Ministerul Educației și Cercetării omite, în mod sistematic, de mulți ani, să prezinte documentele prevăzute de lege atunci când pune în consultare ordine de ministru. Iar dacă, în cazul proiectelor de Hotărâri de Guvern, sunt publicate, împreună cu proiectele propriu-zise, și notele de fundamentare, în cazul proiectelor de ordin de ministru – inclusiv în cazul celor ce pun în aplicare noilor Legi ale învățământului preuniversitar / universitar – astfel de acte lipsesc complet pe pagina dedicată transparenței instituționale, de pe site-ul Ministerului pe care îl conduceți.

Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică prevede, printre altele, ca:

• „Art. 7 (2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ. (…)

• (5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menționându-se data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea. (…)

• (10) Dezbaterile publice se vor desfășura după următoarele reguli:(…) d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ.”

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. În ceea ce privește proiectele de acte normative, pentru perioada 2020- 2024, în cazul câtor anunțuri aduse la cunoștința publicului nu s-au respectat următoarele – existența unei note de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate?

2. În ceea ce privește dezbaterile publice, pentru perioada 2020-2024, în câte cazuri nu s-a respectat termenul de 10 zile calendaristice pentru accesul public, pe site-ul și la sediul Ministerului, pentru următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ?

Solicit răspuns scris. 

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Încălcarea regulilor de transparență în consultările publice organizate de Ministerul Educației appeared first on AUR.