Doar că această „soluție” este complet insuficientă. Românii trebuie să fie protejați de statul lor prin măsuri în teren, nu prin mesaje pe telefon. Dar pentru asta, este nevoie de implicarea clasei politice, singura care poate rezolva hibele din legislație.

Am depus săptămâna trecută un proiect de lege tocmai pentru a eficientiza procedurile de intervenție rapidă în cazul urșilor periculoși care dau astăzi târcoale prin Snagov și așa cum terorizează de săptămâni de zile locuitorii din Bistrița-Năsăud, Sibiu, Sfântul Gheorghe și alte localități din țară.

În prezent, pentru ca echipele din teren să poată acționa, au nevoie inclusiv de un aviz din partea Academiei Române. Este o hârtie inutilă, care îngreunează major declanșarea oricărei operațiuni salvatoare.

Am cerut în repetate rânduri să se facă pași înainte pentru a se stabili niște cote clare de prevenție bazate pe realitatea din teren, a numărului de urși brun. De fiecare dată, inexplicabil, ori de câte ori am solicitat acest lucru, s-au găsit voci în Parlament care să taie din fașă discuția.

Nu putem tărăgăna la nesfârșit o decizie. Nu putem sta cu mâinile în sân când victime nevinovate, copii, adulți, bătrâni se găsesc în mare pericol când urșii își părăsesc pădurile. Trebuie să luăm atitudine și cer tuturor parlamentarilor, fără să ținem cont de coloratura politică, să adoptăm inițiative care să apere românii”, a declarat Tiberiu Boșutar, deputat AUR.

The post Tiberiu Boșutar (deputat AUR): „Urșii mai au doi pași și ajung în București, iar autoritățile statului se blochează în hârțogăraie” appeared first on AUR.

În prezent, înainte ca autoritățile să poată aproba o derogare pentru intervenția asupra urșilor, este necesar și avizul Academiei Române. Deși acest aviz nu ia decizia finală, obținerea lui poate întârzia intervențiile. AUR propune eliminarea acestei etape, astfel încât autoritățile să poată acționa mai rapid atunci când este nevoie.

Deputatul AUR Tiberiu Boșutar, inițiatorul proiectului de lege, propune modificarea legislației pentru ca autoritățile să poată interveni mai rapid în cazul urșilor care pun în pericol viața oamenilor, prin eliminarea blocajelor birocratice care întârzie luarea deciziilor.

„În ultimii ani, atacurile urșilor din România au provocat moartea a zeci de persoane, au rănit sau au desfigurat alte sute, au pătruns în gospodării și au omorât mii de animale domestice. În tot acest timp, autoritățile române se încurcă în avize și aruncă vina de la unele la altele. Chiar dacă populația de urs brun din România a depășit cu peste 300% efectivul optim, din păcate, acest animal sălbatic încă este inclus în lista speciilor strict protejate, motiv pentru care nu avem cotă de vânătoare, ci doar cotă de prevenție și intervenție.

Conform legislației în vigoare, cotele de intervenție pot fi obținute după ce se întrunește Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și își dă acordul. Ori, ursul care ucide oameni și animale nu mai poate fi considerat monument al naturii, ci doar un pericol ce trebuie înlăturat urgent.

În acest context, am venit cu un proiect de lege ce are ca obiect modificarea articolului 38, alineatul 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, în sensul stabilirii faptului că derogările pentru extragerea unui urs periculos se aprobă doar prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, fără să mai fie nevoie de aprobarea Academiei Române, urmând ca în cel mai scurt timp să facem toate demersurile legale pentru a scoate ursul din lista animalelor strict protejate și pentru reducerea numărului acestora la efectivul optim stabilit de specialiști”, a declarat deputatul AUR, Tiberiu Boșutar.

Proiectul prevede însă că toate deciziile vor continua să fie luate pe baza studiilor de specialitate și cu respectarea regulilor privind protejarea speciei și a habitatului natural. Astfel, se elimină birocrația inutilă, dar se păstrează toate garanțiile științifice și de protecție a mediului.

The post AUR a depus un proiect de lege pentru protejarea românilor împotriva urșilor appeared first on AUR.

În județul Bistrița-Năsăud, ca în multe alte județe ale țării, tot mai mulți medici tineri aleg să plece către marile centre universitare sau către sistemele medicale din străinătate. Nu pentru că nu și-ar dori să își exercite profesia aproape de comunitățile din care provin, ci pentru că statul român nu le oferă suficiente motive să rămână.

Ani la rând am auzit promisiuni despre reforme, despre modernizarea sistemului și despre atragerea specialiștilor în zonele deficitare. Rezultatul îl vedem astăzi: spitale care se confruntă cu deficit de personal, concursuri la care nu se prezintă candidați și pacienți care sunt nevoiți să parcurgă zeci sau chiar sute de kilometri pentru un consult de specialitate.

Guvernul vorbește despre statistici. Oamenii vorbesc despre realitate.

Realitatea este că multe comunități din România se întreabă cine le va trata peste cinci sau zece ani. Cine va fi medicul de gardă? Cine va asigura continuitatea unor specialități vitale? Cine va răspunde nevoilor unei populații tot mai îmbătrânite?

Din păcate, răspunsurile întârzie să apară.

Nu putem accepta existența unei Românii cu două viteze în sănătate: una a marilor centre universitare și alta a județelor care pierd constant resursă umană calificată.

Ministerul Sănătății trebuie să prezinte urgent o strategie națională de retenție a personalului medical. Avem nevoie de stimulente reale pentru medicii care aleg să profeseze în spitalele județene, de programe de locuințe de serviciu, de sprijin pentru dezvoltarea profesională și de investiții care să ofere condiții moderne de muncă.

În ultimii ani, autoritățile locale și conducerea spitalelor din județ au făcut eforturi importante pentru modernizarea infrastructurii medicale și pentru atragerea specialiștilor. Cu toate acestea, competiția cu marile centre universitare este una inegală. Un medic tânăr alege adesea Cluj-Napoca sau Târgu Mureș pentru oportunitățile profesionale, academice și de cercetare pe care acestea le oferă, iar spitalele din județele mai mici rămân în continuare în dificultate.

Fără medici nu există reformă. Fără medici nu există acces la sănătate. Fără medici, promisiunile guvernamentale rămân simple exerciții de imagine.

Pacienții din Bistrița-Năsăud și din întreaga Românie merită mai mult decât promisiuni. Merită șansa de a beneficia de servicii medicale de calitate, aproape de casă.

Iar această responsabilitate aparține în primul rând celor care guvernează.

Dacă nu acționăm acum, peste câțiva ani nu vom mai discuta despre modernizarea sistemului sanitar, ci despre incapacitatea acestuia de a asigura personalul necesar pentru funcționare. Întrebarea la care Guvernul trebuie să răspundă este simplă: cine va trata pacienții din Bistrița-Năsăud peste zece ani?

The post Tiberiu Boșutar – Declarație politică – Exodul medicilor lasă Bistrița-Năsăud fără specialiști appeared first on AUR.

România traversează o perioadă în care tot mai multe comunități rurale trăiesc sub presiunea unor incidente grave provocate de prezența urșilor în apropierea localităților. Oameni răniți, gospodării afectate și, din păcate, vieți pierdute au devenit realități pe care statul nu le mai poate ascunde în spatele statisticilor și al rapoartelor administrative.

În acest context, am fost sancționat contravențional pentru faptul că am sesizat prin apel la numărul unic de urgență 112 prezența unui urs în localitatea Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud.

Nu discut astăzi despre mine.

Discut despre mesajul pe care statul român îl transmite cetățenilor.

Ce trebuie să înțeleagă omul care vede un urs lângă casă? Ce trebuie să înțeleagă părintele care își vede copiii mergând spre școală printr-o zonă în care au fost semnalate animale sălbatice? Ce trebuie să înțeleagă bătrânul care aude noaptea zgomote în curte?

Să sune la 112 sau să tacă?

Pentru că, iată, în România anului 2026, cetățeanul care avertizează poate deveni contravenient.

Aceasta este problema reală.

Nu putem pretinde oamenilor să fie vigilenți, iar apoi să îi pedepsim pentru că au ales să acționeze cu responsabilitate.

Nu putem cere implicare civică și, în același timp, să transformăm sesizarea unui pericol într-un motiv de sancționare.

Nu putem construi siguranță publică prin intimidarea celor care semnalează riscuri.

Mai grav este că această situație se produce într-un moment în care comunitățile locale se confruntă cu o creștere evidentă a conflictelor dintre om și fauna sălbatică. Înaintea aplicării acestei sancțiuni au existat incidente grave, inclusiv atacuri soldate cu victime. Cu toate acestea, în loc să asistăm la o analiză serioasă a cauzelor și la identificarea unor soluții eficiente, vedem cum atenția instituțiilor se îndreaptă spre cel care a tras semnalul de alarmă.

Această inversare a priorităților este profund greșită.

Statul nu există pentru a-și proteja propriul confort birocratic. Statul există pentru a proteja cetățeanul.

Atunci când oamenii încep să se teamă de consecințele unei sesizări mai mult decât de pericolul pe care îl sesizează, avem o problemă gravă de funcționare instituțională.

De aceea, solicit autorităților competente să reanalizeze modul în care sunt gestionate sesizările privind prezența urșilor în apropierea comunităților umane și să ofere garanții clare că persoanele care acționează cu bună-credință nu vor deveni ținta unor măsuri administrative disproporționate.

În egală măsură, solicit Guvernului să trateze cu maximă seriozitate problema atacurilor urșilor asupra populației și să înceteze politica reacțiilor întârziate și a măsurilor insuficiente.

Viața oamenilor trebuie să fie mai importantă decât orice justificare birocratică.

Siguranța cetățenilor trebuie să fie mai importantă decât orgoliul instituțional.

Iar statul român trebuie să înțeleagă un lucru simplu: nu poate pedepsi avertismentul și pretinde, în același timp, că luptă împotriva pericolului.

Oamenii din Bistrița-Năsăud merită mai mult decât indiferență.

The post Boșutar Tiberiu Nicolae – Declarație Politică – STATUL CARE AMENDEAZĂ AVERTISMENTUL SI IGNORĂ PERICOLUL appeared first on AUR.

Aproape 60% dintre locuitorii săi trăiesc în mediul rural, iar agricultura continuă să reprezinte una dintre principalele activități economice și surse de venit pentru mii de familii.

Cu toate acestea, realitatea din teren ne arată că satul bistrițean se confruntă cu provocări tot mai mari. Procesul de îmbătrânire demografică se accentuează de la an la an, iar depopularea comunităților rurale afectează dezvoltarea economică și socială a județului.

Datele statistice disponibile la începutul anului 2026 indică faptul că aproximativ 59,6% din populația județului locuiește în mediul rural. În același timp, numărul exploatațiilor agricole de mici dimensiuni este în continuă scădere. Tot mai multe ferme familiale dispar sau sunt absorbite de exploatații mai mari, iar suprafața cultivată și efectivele de animale au înregistrat diminuări semnificative în ultimele decenii.

Din dialogul pe care l-am avut cu agricultorii și reprezentanții fermierilor din Bistrița-Năsăud, am înțeles că una dintre cele mai mari probleme este accesul dificil la finanțările destinate dezvoltării fermelor mici. Deși există programe europene și naționale dedicate acestui sector, mulți fermieri nu reușesc să beneficieze de ele din cauza birocrației excesive, a documentației complexe și a costurilor ridicate pentru consultanță.

Mai mult decât atât, obligația de a asigura cofinanțarea reprezintă o piedică majoră. În cadrul intervenției DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, contribuția beneficiarului ajunge la 7.500 de euro, o sumă dificil de suportat pentru numeroși agricultori care se confruntă deja cu costuri ridicate de producție, lipsa forței de muncă și dificultăți în valorificarea produselor la prețuri corecte.

Aceste evoluții trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru orice guvern responsabil. Dacă nu intervenim la timp, riscăm să asistăm la dispariția unei părți importante a agriculturii familiale românești și la accentuarea dezechilibrelor dintre mediul urban și cel rural.

Consider că statul român trebuie să adopte măsuri concrete pentru sprijinirea fermelor mici. Printre acestea se numără introducerea unor scheme simplificate de finanțare pentru investiții standardizate, precum achiziția de tractoare, realizarea de solarii sau înființarea unor mici ferme zootehnice. De asemenea, este necesară finanțarea integrală a serviciilor de consultanță pentru proiectele destinate fermelor mici, astfel încât accesul la fondurile europene să nu mai fie condiționat de posibilitățile financiare ale beneficiarilor.

Județul Bistrița-Năsăud are oameni harnici, tradiție agricolă și un potențial economic considerabil. Ceea ce lipsește este o strategie coerentă și eficientă de dezvoltare rurală, capabilă să transforme fondurile europene în oportunități reale pentru fermieri și comunitățile locale.

Susținerea fermelor mici nu este doar o investiție în agricultură, ci o investiție în viitorul satului românesc, în păstrarea identității noastre rurale și în dezvoltarea echilibrată a României.

The post Tiberiu Boșutar – Declarație politică – Județul Bistrța-Năsăud nu poate fi sacrificat prin nepăsare. appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud 

Obiectul întrebării: Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale.

Stimată doamnă Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) din legislația silvică, activitatea de administrare și control a fondului forestier trebuie să beneficieze de personal de specialitate suficient, inclusiv prin asigurarea unui raport corespunzător între numărul inginerilor silvici și suprafața de fond forestier administrată.

Cu toate acestea, în practică există numeroase semnale privind deficitul de personal din cadrul Gărzilor Forestiere, în condițiile în care gradul de infracționalitate silvică rămâne ridicat, iar volumul sesizărilor și al activităților de control este în continuă creștere, potrivit informațiilor din spațiul public.

Se ridică astfel întrebarea dacă actuala structură de personal este suficientă pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor de control, prevenție și monitorizare a activităților din domeniul silviculturii si din domeniul cinegetic.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Cați angajați are în prezent Garda Forestieră, defalcat pe structuri,  centrală și teritoriale? 

2.  Câți ingineri silvici sunt angajați în prezent în cadrul Gărzilor Forestiere, defalcat pe structuri, centrală și teritoriale?  
3. Consideră ministerul că actuala organigramă de personal al Gărzilor Forestiere  este suficientă pentru desfăsurarea activitaților ce intră in atribuțiile sale? Dacă la nivelul instituției se inregistrează deficit de personal, vă rog să-mi comunicați care este deficitul, în ce departamente este acesta cel mai accentuat și care este motivul pentru care aceste posturi nu au fost scose la concurs pentru ca activitatea instituției să se desfăsoare in parametri normali?

4. Vă rog să-mi comunicați modul de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul Gărzii Forestiere Naționale și Gărzilor Forestiere teritoriale, perioada pentru care se exercită mandatul acestora, precum și dacă există posibilitatea reînnoirii sau prelungirii acestuia și în ce condiții? 

5. Consideră ministerul oportună acordarea unor competențe suplimentare personalului silvic pentru constatarea și sesizarea situațiilor de muncă nedeclarată identificate în cadrul activitaților specifice domeniului silvic si cinegetic?

Având în vedere importanța protejării fondului forestier național și necesitatea consolidării capacității instituționale a structurilor de control, consider că un eventual deficit de personal de specialitate în cadrul Garzilor Forestiere pot afecta grav atât combaterea infracționalității silvice, cât și siguranța lucrătorilor din domeniu.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Nsăud 

Obiectul întrebării:. Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii.

Doamnei  Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

În contextul aplicării legislației silvice și al rolului esențial pe care îl are autoritatea publică centrală pentru silvicultură în implementarea, reglementarea, coordonarea și controlul sectorului forestier, consider necesară o clarificare detaliată a modului în care această autoritate este organizată și funcționează în practică.

Noțiunea de „autoritate” în domeniul silvic nu poate rămâne una strict abstractă, fiind important să existe transparență deplină cu privire la structura instituțională, resursele umane, responsabilitățile și mecanismele efective de control exercitate la nivel național.

În acest sens, este necesar să fie clarificată componența concretă a acestei autorități, numărul de persoane implicate în exercitarea atribuțiilor, funcțiile deținute, precum și modul în care sunt distribuite responsabilitățile de control și coordonare. Totodată, este important să existe transparență cu privire la resursele bugetare alocate și modul de utilizare a acestora în exercitarea atribuțiilor legale.

De asemenea, considerăm necesară clarificarea responsabilităților individuale și instituționale în ceea ce privește actele de control, decizie și monitorizare, astfel încât să existe o trasabilitate clară a deciziilor administrative și a răspunderii instituționale.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1.  Care este structura completă a autorității publice centrale pentru silvicultură și care este organigrama actuală a acesteia? 

2.  Care este numărul total de posturi aprobate, ocupate și vacante din cadrul autorității publice centrale pentru silviculturii, defalcat pe direcții, servicii și compartimente? 

3.  Care sunt funcțiile de conducere și funcțiile de execuție existente în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

4.  Care este procedura legală și administrativă prin care sunt numite, angajate sau delegate persoanele care ocupă funcții în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură?

5.  Ce condiții de studii, specializare, experiență profesională și vechime trebuiesc îndeplinite pentru ocuparea funcțiilor din cadrul autorității publice pentru silvicultură? 

6.  Care sunt atribuțiile și responsabilitățile aferente fiecărei funcții din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? De asemenea, se solicită transmiterea fișelor de post aferente funcțiilor de conducere. 

7.  Există o evidență nominală a persoanelor cu atribuții de control în domeniul silvic la nivelul autorității centrale? Dacă da, vă rog să precizați dacă aceasta poate fi făcută publică în condițiile legii. 

8.  Care sunt instituțiile sau structurile competente să verifice activitatea persoanelor din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură și prin ce mecanisme se realizează controlul, auditul sau evaluarea activității acestora? 

9.  Care este bugetul anual alocat autorității publice centrale pentru silvicultură și cum este acesta distribuit pe principalele activități (control, monitorizare, digitalizare, reglementare)? 

10.  Care sunt salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, primele, beneficiile și celelalte drepturi salariale acordate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcate pe funcții? 

11.  Ce bunuri, mijloace logistice, autoturisme de serviciu, echipamente sau alte forme de suport material sunt alocate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

12.  Care este cheltuiala anuală totală aferentă funcționării autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcată pe cheltuieli de personal, cheltuieli administrative și alte categorii bugetare? 

Având în vedere rolul central al autorității publice în administrarea și controlul fondului forestier național, consider că transparența privind structura, resursele și responsabilitățile acesteia este esențială pentru asigurarea bunei guvernări și a eficienței instituționale.

Clarificarea acestor aspecte contribuie la consolidarea încrederii publice și la întărirea mecanismelor de răspundere în domeniul silvic.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii appeared first on AUR.

The post Tiberiu Boșutar – Declarație politică – Necesitatea intervenției rapide în cazul atacurilor ursului brun asupra populației și bunurilor appeared first on AUR.

În județul Bistrița-Năsăud, zootehnia este o activitate economică  esențială pentru păstrarea identității locale și a supraviețuirii multor familii.

Datele statistice recente arată clar că sectorul zootehnic din România are potențial și continuă să crească.

În județul Bistrița-Năsăud, numărul bovinelor a ajuns în anul 2024 la peste 35 de capete la 100 de hectare teren. Efectivele de ovine și caprine au crescut constant. Producția de lapte de vacă a revenit pe un trend ascendent, depășind 1,8 milioane hectolitri.

Aceste cifre demonstrează că fermierii muncesc, investesc și rezistă, în ciuda dificultăților economice și a concurenței neloiale din import.

Cu toate acestea, crescătorii de animale din Bistrița-Năsăud și din țară se confruntă cu o problemă gravă: blocarea activității piețelor și târgurilor de animale. Pentru micii fermieri, aceste târguri reprezentau principalul canal de comercializare. Acolo își vindeau animalele până nu demult, acolo stabileau contacte comerciale și acolo își asigurau veniturile necesare traiului de zi cu zi.

Închiderea acestor piețe a lovit direct în gospodăriile țărănești și a favorizat marile lanțuri comerciale și intermediarii, care cumpără ieftin de la producători și vând scump românilor. Nu putem accepta ca statul român să pună piedici crescătorilor de animale din gospodăria tradițională, în timp ce piața este invadată de produse din import.

Alianța pentru Unirea Românilor solicită ferm:

• redeschiderea urgentă a piețelor și târgurilor de animale;
• stabilirea unor reguli sanitare clare și aplicabile, fără abuzuri birocratice;
• sprijinirea crescătorilor locali prin facilități fiscale și programe de susținere;
• promovarea produselor românești și protejarea fermierului autohton.

Țăranul român nu cere privilegii. Cere doar dreptul de a munci și de a-și valorifica cinstit producția.

Dacă vrem sate vii, economie locală puternică și hrană românească pe mesele oamenilor, atunci trebuie să susținem producătorii autohtoni și să redăm viață târgurilor tradiționale.

AUR va rămâne alături de fermierii români, de gospodarii din Bistrița-Năsăud și de toți cei care cred în România care produce, muncește și își păstrează tradițiile.

The post Tiberiu Boșutar – Declarație politică – Necesitatea redeschiderii piețelor si târgurilor de animale din județul Bistrița Năsăud appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae , Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud 

Obiectul întrebării: Risc de pierdere a fondurilor aferente schemei DR-07 „Silvo-mediu și climă” și a compensațiilor prevăzute prin HG nr. 167/2024, ca urmare a revizuirii amenajamentelor silvice

                     Doamnă  Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

În contextul implementării intervenției DR-07 „Silvo-mediu și climă” din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, au fost semnalate disfuncționalități care pot conduce la pierderea unor sume importante de către proprietarii de fond forestier.

Astfel, în situația în care, pe perioada de eligibilitate, are loc revizuirea amenajamentului silvic, iar acesta depășește anul 11 fără a avea finalizate procedurile legale (evaluare adecvată, raport de mediu, aviz CTAS și ordin de ministru), apar blocaje în accesarea fondurilor. Totodată, în urma revizuirii, modificările aduse parcelarului și subparcelarului determină schimbări ale suprafețelor eligibile și ale cuantumului sumelor, ceea ce face imposibilă accesarea măsurii de către administratori, în lipsa unui amenajament actualizat.

Situații similare se regăsesc și în aplicarea HG nr. 167/2024, în special pentru suprafețele încadrate în tipurile funcționale T1 și T2, unde restricțiile de exploatare generează dreptul la compensații, însă acestea pot fi pierdute în aceleași condiții administrative.

În acest context, pentru o mai bună înțelegere a poziției autorităților și a direcțiilor de acțiune avute în vedere, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru a preveni pierderea fondurilor aferente intervenției DR-07 în cazul revizuirii amenajamentelor silvice aflate în curs de avizare? 

2. Există posibilitatea instituirii unor mecanisme tranzitorii care să permită accesarea fondurilor pe baza vechilor amenajamente, până la aprobarea celor revizuite? 

3. Cum intenționează ministerul să coreleze modificările de suprafață rezultate în urma revizuirii amenajamentelor cu eligibilitatea și cuantumul sprijinului financiar? 

4. Ce soluții sunt avute în vedere pentru evitarea pierderii compensațiilor prevăzute prin HG nr. 167/2024 în cazul pădurilor încadrate în tipurile funcționale T1 și T2, afectate de aceleași blocaje administrative? 

5. Se are în vedere simplificarea sau accelerarea procedurilor de avizare (evaluare adecvată, raport de mediu, aviz CTAS, ordin de ministru) pentru a evita astfel de situații?

Având în vedere impactul economic semnificativ asupra proprietarilor de fond forestier și riscul real de neutilizare a fondurilor disponibile, vă rog să dispuneți măsurile necesare pentru clarificarea și remedierea acestor situații.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Risc de pierdere a fondurilor aferente schemei DR-07 „Silvo-mediu și climă” și a compensațiilor prevăzute prin HG nr. 167/2024, ca urmare a revizuirii amenajamentelor silvice appeared first on AUR.