„Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale.

Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri.

Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană.

Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre.

În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb.

Despăgubirea de 5,7 milioane de euro, oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt. Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român.

Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele.

Se impune:
• pedepsirea exemplară a celor vinovați;
• întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte;
• educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu.

Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR – Ministerul Educației și Cercetării.

The post Mihai Neamțu (deputat AUR): „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale” appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministrul Culturii

De către: Deputat Răzvan-Daniel BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2025

Obiectul interpelării: Tezaurul Dacic

Stimată doamnă ministru,

Pământul Daciei a fost bogat în minereuri din timpuri străvechi. Meşteşugarii geto-daci lucrau fierul, arama, argintul şi aurul, cunoşteau şi tehnica suflării cu aur, a încrustării cu pietre preţioase şi a filigranării.

Expoziția ”Dacia! Regatul aurului si argintului”, organizată în colaborare cu MNIR, a fost afectată de o explozie și mai multe exponate au fost furate. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Coiful de la Coțofeneşti, realizat din aur aproape pur şi datând din secolul al Vlea î.Hr., are o profundă semnificaţie culturală în România.

Ca deputat AUR, vă solicit răspunsuri clare și concrete la următoarele întrebări:

1. Cine a aprobat trimiterea tezaurului dacic în Olanda și pe ce criterii?

2. Cine a verificat măsurile de securitate și de ce s-au dovedit că acestea au fost ineficiente?

3. Ce măsuri concrete s-au luat pentru recuperarea artefactelor și pedepsirea celor responsabili?

Solicit răspuns în scris.

The post Răzvan Biro – Interpelare – Tezaurul Dacic appeared first on AUR.

De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni

Data: 28/04/2021

Obiectul interpelării: Negocierile privind restituirea Tezaurului României la Moscova (peste 93 de tone de aur) și alte bunuri românești depuse la Moscova

Stimate domnule ministru,

Începând cu luna decembrie 1916, Tezaurul Băncii Naționale a României (BNR) a fost evacuat la Moscova, conform înțelegerilor dintre guvernele român și rus. De asemenea, au fost evacuate la Moscova și alte valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive etc. Doar monedele istorice și lingourile metalice au constituit 93,4 tone de aur. Tezaurul României și celelalte valori au fost depozitate în Sala Armelor de la Kremlin, în compartimentul rezervat Sucursalei moscovite a Băncii de Stat a Rusiei. Rusia sovietică a confiscat Tezaurul României, fapt care a marcat negativ relației României cu URSS.

Statul român și Banca Națională a României nu au renunțat niciodată la Tezaurul BNR și au întreprins constant demersuri pentru recuperarea acestuia. În anii 1935 și 1956 URSS a restituit un număr de bunuri românești confiscate, altele decât aurul Băncii Naționale a României depozitat la Moscova. De asemenea, Federația Rusă, în calitate de stat succesor de drept al Imperiului Rus și al URSS, a restituit în 2008 o foarte mică parte a bunurilor românești confiscate (mai concret: 12 monede istorice de aur).                 

Chestiunea Tezaurului BNR la Moscova a fost readusă oficial pe agenda româno-rusă cu ocazia semnării, la 4 iulie 2003, a Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, făcând obiectul Declarației comune a miniștrilor Afacerilor Externe ai României și Federației Ruse care au agreat înființarea unei Comisii comune pentru studierea problemelor izvorâte din istoria complicată a relațiilor bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului BNR depus la Moscova și confiscat de către URSS, al cărei succesor de drept este Federația Rusă.

Potrivit informațiilor de care dispunem, Comisia comună româno-rusă a avut patru sesiuni între anii 2003 și 2016, reprezentanții statului român prezentând documentele originale care atestă predarea Tezaurului BNR și a celorlalte bunuri către reprezentanții statului rus, fapt acceptat de componența rusă a Comisiei comune.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1. O informație la zi privind stadiul negocierilor româno-ruse în chestiunea restituirii de către Federația Rusă a Tezaurului Băncii Naționale a României depus la Moscova.
2. Ce demersuri concrete a întreprins Ministerul Afacerilor Externe după luna martie 2016 în vederea organizării unor noi sesiuni ale Comisiei comune româno-ruse în chestiunea Tezaurului României la Moscova și care au fost de fiecare dată reacțiile părții ruse?

Vă rugăm să răspundeţi oral şi în scris.

The post Claudiu Târziu – interpelare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Negocierile privind restituirea Tezaurului României la Moscova (peste 93 de tone de aur) și alte bunuri românești depuse la Moscova appeared first on AUR.