Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministrul Culturii

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2025

Obiectul întrebării: Consecințele furtului tezaurului dacic din Țările de Jos

Stimată doamnă Ministru,

Mandatul predecesorului ministru al Culturii, un demnitar cu studii la Moscova, doamna Raluca Turcan, a fost un dezastru – muzeele din România au devenit ruine, cu depozite insalubre, unde artefacte valoroase sunt păstrate în condiții optime doar prin munca miilor de muzeografi și specialiști plătiți cu salarii minime.

Se pare că nici mandatul dumneavoastră nu începe sub auspicii favorabile – o serie întreagă de exponate din tezaurul dacic, printre care Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări de la Sarmizegetusa Regia, expuse la Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, au fost furate.

Cu siguranță, doamnă ministru, dincolo de natura penală a faptei, dispariția artefactelor reprezintă un furt din identitatea noastră națională! De altfel, organizarea întregii expoziții ridică semne serioase asupra profesionalismului curatorilor, fapt pentru care vă rog să îmi răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Conform art. 34-1 din Legea nr.182/2000 privind patrimoniul național cultural mobil, pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului – a fost solicitată, sau nu, o astfel de hotărâre de guvern? În cazul unui răspuns negativ, vă rog să îmi prezentați motivele unei astfel de derogări.

2. Pentru celelalte expoziţii temporare, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de documente adoptate de Guvern?

3. Condițiile impuse părții olandeze pentru expoziție au corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță, anume asigurarea pazei umane, având în vedere că aceeași metodă de jaf a fost folosită la o galerie de artă din Olanda, în 2004, de unde au fost furate două lucrări de Warhol?

4. La subsolul Muzeului Național de Istorie al României, clădire intrată în renovare acum 25 de ani și rămasă închisă în proporție de 80%, se află Tezaurul României. Clădirea are risc seismic. Dacă jaful a fost posibil în Olanda, într-un muzeu renovat cu 10 milioane de euro, ce face Ministerul Culturii pentru sporirea securității muzeelor din România? Când va fi finalizată renovarea instituției?

5. Puteți confirma informația conform căreia există din 2016 un proiect de consolidare/renovare a Muzeului Național de Istorie realizat de Ordinul Arhitecților din România, proiect blocat de fostul director Oberlander Târnoveanu, precum și faptul că, deși există un proces câștigat de Ordinul Arhitecților, consolidarea/ renovarea tot nu a fost demarată?

6. Care sunt măsurile urgente pe care le veți lua în ceea ce privește condițiile de muncă ale muzeografilor din România și finanțarea muzeelor?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Consecințele furtului tezaurului dacic din Țările de Jos appeared first on AUR.

”Cu profundă îngrijorare, cer Primului Ministru, Ministerului Culturii, Ministerului Public și Ministerului Afacerilor Interne să demareze imediat o investigație amplă asupra modului în care s-a permis expunerea și punerea în pericol a tezaurului dacic, un patrimoniu istoric unic, de o valoare inestimabilă. Situația devine cu atât mai gravă cu cât, în urma jafului de la Muzeul Drents din Assen, s-au pierdut piese excepționale, printre care Coiful de Aur de la Coțofenești, brățări dacice și alte artefacte prețioase.

Coiful de Aur de la Coțofenești, o piesă simbolică a culturii geto-dacice, datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Descoperit în 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de un elev al școlii primare locale, acest coif din aur masiv cântărește 770 de grame și este aproape intact, cu excepția unei mici părți superioare a calotei. Decorat cu simboluri și detalii unice, coiful reflectă măiestria artistică și spiritualitatea geto-dacilor, fiind o piesă de referință pentru istoria României.

Conform datelor oficiale, aproape 700 de obiecte din metale prețioase, din peste 50 de tezaure aparținând colecțiilor a 18 muzee din România, au fost expuse începând cu 7 iulie 2024 la Muzeul Drents din Assen, Olanda. În mod inexplicabil, măsurile de securitate au fost deficitare, ceea ce a permis furtul acestor bunuri inestimabile, punând patrimoniul național într-un pericol ireparabil.

CEREM:

• O expertizare profesională imediată a tuturor pieselor originale rămase în România, pentru a evalua starea lor și pentru a preveni alte incidente.
• O anchetă amplă, transparentă, care să identifice responsabilitățile în lanțul deciziilor ce au permis această expunere și vulnerabilizare.
• Ministerului Culturii să adopte un moratoriu de cinci ani privind expunerea sau înstrăinarea pieselor din tezaurul dacic, astfel încât să fie asigurată protejarea acestora.

Tezaurul dacic reprezintă o parte fundamentală a identității noastre naționale, iar pierderea unor astfel de piese este un act de neglijență care nu poate rămâne nepedepsit. Coiful de la Coțofenești, brățările dacice și celelalte artefacte furate nu sunt simple obiecte, ci mărturii neprețuite ale istoriei și culturii acestui popor.

Întreaga filieră a trădătorilor trebuie expusă public, iar cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere!

Îndemn toate autoritățile competente să trateze acest caz cu maximă responsabilitate și să ia măsuri ferme pentru ca astfel de situații să nu mai fie posibile niciodată”, a declarat Mihail Neamțu, deputat AUR și Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților.

The post Mihail Neamțu, deputat AUR: ”Solicit de urgență o anchetă privind înstrăinarea și vulnerabilizarea tezaurului dacic!” appeared first on AUR.