„428 de puncte la matematică, 428 la lectură și 428 la științe. Aproape unul din doi elevi români nu atinge nivelul minim de competență la matematică. Iar diferența dintre elevii din școlile rurale și cei din școlile urbane ajunge la 119 puncte la matematică, potrivit evaluării OECD. Aceasta este România de mâine”.

„PISA ne obligă să privim educația cu luciditate și cu responsabilitate. Rezultatele sunt fotografia unei generații și, în același timp, o oglindă a politicilor publice pe care le-am construit în ultimii ani. În această oglindă trebuie să avem curajul să ne privim cu seriozitate”, declară doamna deputat prof. univ. dr. Cristina-Emanuela Dascălu.

Pentru doamna deputat, cea mai importantă întrebare pe care România trebuie să o adreseze astăzi este una simplă, ce șanse primește un copil în funcție de locul în care se naște? Răspunsul dat de datele PISA este îngrijorător.

În școlile rurale, aproximativ 84% dintre elevi se află sub nivelul 2 la matematică, față de aproximativ 34% în școlile urbane. Diferența socio-economică se reflectă, la rândul ei, puternic în performanța școlară: decalajul dintre elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați ajunge la 132 de puncte la matematică.

„Pentru un copil, satul în care s-a născut, venitul familiei sau distanța până la școală reprezintă circumstanțe ale vieții sale. Pentru stat, ele trebuie să reprezinte criterii de intervenție. Acolo unde punctul de plecare este mai greu, responsabilitatea publică trebuie să fie mai puternică. Echitatea în educație înseamnă să ducem resurse, profesori, programe și oportunități acolo unde copiii au cea mai mare nevoie de ele.”

Un copil care întâmpină dificultăți la citire, scriere sau matematică în primii ani de școală are nevoie de intervenție la timp. Un elev talentat are nevoie de profesori și contexte care să-i permită să exceleze. O familie vulnerabilă are nevoie de sprijin pentru ca lipsurile materiale să nu se transforme într-un obstacol permanent în educația copilului.

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu susține elaborarea unui Plan Național pentru Competențe Fundamentale, cu obiective clare și măsurabile pentru citire, scriere, matematică și științe, alături de programe remediale, intervenție timpurie și mecanisme de evaluare care să arate cu precizie unde se află dificultățile și ce rezultate produce intervenția statului.

„Profesorul are nevoie de respect profesional, de condiții de lucru, de formare de calitate și de timp pentru pedagogie. Birocrația trebuie să servească educația, nu să consume energia celui care ar trebui să o ofere copilului.”

Doamna deputat susține reducerea substanțială a sarcinilor administrative inutile, stimularea profesorilor care aleg comunități vulnerabile și constituirea unui Fond Național pentru Excelență Pedagogică, cu o finanțare de minimum 100 de milioane de lei anual, destinat dezvoltării profesionale, recunoașterii și susținerii cadrelor didactice performante.

O școală cu laboratoare moderne, acces la resurse digitale și o comunitate prosperă pornește de la o altă realitate decât o școală dintr-o localitate în care copiii parcurg distanțe mari până la cursuri, cadrele didactice se găsesc cu dificultate, iar familiile se confruntă cu lipsuri materiale.

„Egalitatea de șanse începe cu recunoașterea diferențelor de care trebuie să ținem cont. O formulă uniformă aplicată unor realități profund diferite produce, în timp, inegalitate. Resursele publice trebuie să urmărească nevoia reală a copilului și a școlii.”

Această abordare presupune programe remediale, sprijin individualizat, transport școlar, extinderea educației timpurii, măsuri pentru prevenirea abandonului și o cooperare mult mai strânsă între școală, familie, autorități locale și serviciile sociale.

Prin proiectele FLEXLEARN, SMARTUNIFORM, 4DAYS, UNIVERSITARIA și TECH HUBS, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu propune direcții de lucru care pornesc de la nevoile concrete ale elevilor și studenților: flexibilizarea învățării, sprijinirea familiilor, experimentarea unor modele educaționale adaptate comunităților, modernizarea campusurilor universitare și apropierea școlii de tehnologiile care vor defini economia viitorului.

Inteligența artificială, robotica, programarea și competențele digitale trebuie să intre în educație într-o manieră inteligentă, cu profesori pregătiți și infrastructură adecvată. România are nevoie de copii care utilizează tehnologia pentru a crea, pentru a cerceta și pentru a rezolva probleme, nu doar pentru a consuma informație.

Pentru doamna deputat, toate aceste măsuri trebuie să se întâlnească într-un singur principiu: banul public investit în educație trebuie urmărit până la rezultatul pe care îl produce în viața copilului.

„O politică publică matură are nevoie de obiective, indicatori și evaluare. Trebuie să știm ce funcționează, unde funcționează și pentru cine funcționează. Atunci când o măsură produce rezultate, ea trebuie consolidată. Atunci când rezultatele sunt insuficiente, intervenția trebuie regândită. Aceasta este responsabilitatea pe care o avem față de fiecare leu investit din bugetul României.”

Pierdem generații din cauza abandonului, analfabetismului funcțional sau lipsei de oportunități plătește costul acestei pierderi mult timp după ce un program bugetar s-a încheiat.

„Educația este locul în care România își decide viitorul înainte ca acel viitor să vină. În fiecare clasă se formează viitorii medici, profesori, ingineri, antreprenori, cercetători și lideri ai acestei țări. De aceea, educația trebuie tratată ca investiție strategică, cu aceeași seriozitate cu care privim orice altă infrastructură esențială a statului.”

Rezultatele PISA oferă României un punct de plecare pentru o discuție serioasă despre ceea ce trebuie schimbat. Dincolo de procente și clasamente, miza este ca fiecare copil să dobândească acele cunoștințe și competențe care îi permit să-și construiască propriul drum.

„Eu cred într-o Românie în care adresa de domiciliu nu stabilește nivelul educației pe care îl primește un copil. Cred într-o școală care îl vede pe fiecare elev, într-un profesor care are statutul pe care îl merită și într-un stat care își asumă responsabilitatea pentru rezultatele propriilor politici.

Succesul unei politici educaționale are o măsură foarte concretă: copilul care astăzi citește mai bine, înțelege matematica, descoperă o pasiune, își continuă studiile și începe să creadă că viitorul său poate fi mai bun decât prezentul familiei din care provine.”

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Între un copil care are acces la o educație de calitate și unul căruia sistemul îi oferă prea puțin se poate deschide o diferență care durează o viață” appeared first on AUR.

„Rezultatele PISA 2025 confirmă ceea ce vedem deja în fiecare zi: sistemul de educație din România este într-o stare deplorabilă, iar clasa politică a eșuat în misiunea fundamentală de a pregăti generațiile viitoare.
53% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență -nivelul 2 – în toate cele trei domenii evaluate: matematică, lectură și științe.

Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre copiii noștri nu dobândesc în școală competențele de bază necesare pentru a folosi în viața de zi cu zi informațiile pe care ar trebui să le învețe. La nivelul țărilor OCDE, proporția este de 29%.

Acesta este rezultatul unui sistem care a fost abandonat de politicieni și transformat într-un teren pentru experimente, schimbări permanente și promisiuni fără acoperire”, a declarat senatorul AUR Laurențiu Plăeșu.

În opinia senatorului AUR, performanța elevilor români a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, cu 25 de puncte la matematică și cu 21 de puncte la lectură, în timp ce guvernanții au oferit doar instabilitate și improvizație.

„În ultimii zece ani, România a pierdut dramatic la matematică și lectură. Între 2015 și 2025, performanța elevilor români a scăzut semnificativ statistic, cu 25 de puncte la matematică și cu 21 de puncte la lectură, în timp ce la științe rezultatele au rămas relativ stabile.
Și care a fost răspunsul clasei politice la această degradare? Instabilitate și improvizație. Într-un singur deceniu, educația a trecut prin 14 miniștri ai Educației, fiecare cu propria viziune, propriile schimbări și propriile priorități. În locul unei politici educaționale coerente, România a primit o succesiune de mandate și reforme fără continuitate”, a mai declarat Laurențiu Plăeșu, senator AUR.

De asemenea, vicepreședintele Senatului consideră că problema României nu este doar performanța scăzută, ci și lipsa de echitate între elevii din mediul urban și cei din mediul rural.

„Dar testele PISA 2025 arată că problema României nu este doar performanța scăzută. Este și lipsa de echitate. În România, elevii din sfertul superior al clasamentului socioeconomic au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult la științe decât elevii din sfertul inferior. Diferența este mult peste media OCDE, de 85 de puncte.

Locul în care se naște un copil și școala la care ajunge nu ar trebui să-i stabilească viitorul. Și totuși, realitatea din România este exact aceasta.
Elevii din mediul rural sunt cu aproape 100 de puncte în urma celor din mediul urban la toate cele trei domenii evaluate: 109 puncte la matematică, 98 de puncte la științe și 94 de puncte la lectură”, a declarat senatorul AUR.

Vicepreședintele Senatului propune soluții concrete, care pot aduce echilibru în școli și pot stimula elevii să își atingă potențialul.

„AUR propune soluții concrete! În primul rând, masă caldă în școlile din mediul rural pentru toți elevii. Un copil care vine la școală flămând nu poate avea aceleași șanse la educație precum un copil care are toate condițiile pentru a învăța.
În al doilea rând, este nevoie de stimulente reale pentru atragerea profesorilor mai bine calificați în mediul rural. Dacă vrem să reducem decalajele dintre sat și oraș, trebuie să ducem competența acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a declarat vicepreședintele Senatului, Laurențiu Plăeșu.

Conform senatorului AUR, educația nu mai trebuie tratată ca un capitol secundar al politicii publice, ci ca o prioritate națională.

„Nu mai putem trata educația ca pe un capitol secundar al politicii publice, schimbat după fiecare guvern sau după fiecare ministru. Dacă mai mult de jumătate dintre copiii României nu ating nivelul minim de competență în matematică, lectură și științe, atunci nu mai vorbim despre o problemă a sistemului. Vorbim despre o criză națională!

Educația trebuie să devină prioritate națională, nu doar o formulă din programele electorale. Pentru că un stat care nu își educă propriii copii își abandonează propriul viitor.

România nu mai are timp de pierdut. Momentul T zero este acum”, a declarat Laurențiu Plăeșu, senator AUR.

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „53% dintre elevii români sunt sub pragul minim la matematică, lectură și științe. România, aproape de faliment în educație” appeared first on AUR.