Studenții din România trăiesc astăzi între două lumi: una în care universitățile promit modernizare și competitivitate europeană, și alta crudă și vizibilă în care căminele se degradează, costurile de trai cresc accelerat, iar accesul la educație devine un lux. În marile centre universitare, chiria pentru o cameră depășește salariul minim, iar Guvernul asistă impasibil, ca și cum exodul tinerilor ar fi o fatalitate și nu rezultatul propriilor decizii.

În timp ce alte state investesc masiv în condițiile de studiu, în modernizarea laboratoarelor, în cercetare și parteneriate internaționale, România continuă să mențină subfinanțat sistemul universitar, ignorând complet vocea studenților. Lipsa locurilor de cazare, infrastructura de campus de multe ori înapoiată, birocrația sufocantă și absența oricărei strategii coerente transformă viața academică într-o cursă cu obstacole.

Mai grav, lipsa dialogului dintre autorități și mediul universitar a devenit o regulă. Studenții nu sunt consultați, nu sunt ascultați și, de cele mai multe ori, nu sunt luați în serios atunci când cer condiții decente de trai și studiu. Într-o țară în care peste 50.000 de tineri pleacă anual în afara granițelor, statul continuă să trateze problema ca pe o statistică, nu ca pe o tragedie națională.

De Ziua Internațională a Studenților, trebuie să spunem răspicat: tinerii nu pleacă doar pentru salarii mai mari, ci pentru respect, pentru predictibilitate, pentru infrastructură educațională modernă și pentru sentimentul că efortul lor contează. Nicio reformă în educație nu poate fi credibilă atâta timp cât Guvernul nu își asumă responsabilitatea de a construi un sistem universitar în care tinerii să își poată proiecta viitorul aici, acasă.

Transmit studenților din toată țara respectul meu și recunoașterea eforturilor lor. Lor le datorăm viitorul acestei țări. Iar astăzi, mai mult ca oricând, vocea lor trebuie auzită, pentru că fără studenți bine pregătiți și susținuți, România nu are nicio șansă să devină statul modern și competitiv pe care îl tot promite”, a declarat Dorel Vulpoiu, deputat AUR.

The post Dorel Vulpoiu (deputat AUR): „Ziua Studenților: realitatea rămâne aceeași tinerii pleacă” appeared first on AUR.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu atrage atenția că promovarea studiilor în Rusia, în actualul context geopolitic, reprezintă o formă de propagandă periculoasă, menită să rescrie percepția tinerilor asupra regimului autoritar de la Moscova: Rusia este un stat agresor, un inamic al românismului. Să trimiți tineri români la studii în Rusia, în plin război, înseamnă să-i expui direct unei educații controlate de un regim care cenzurează presa, interzice opoziția și glorifică războiul. Este inadmisibil ca o asemenea ofertă să circule liber pe teritoriul României fără nicio reacție din partea autorităților.

În plus, promovarea acestor burse este susținută direct de Ambasada Federației Ruse la București, care publică și distribuie anunțurile pe canalele sale oficiale, contribuind la propagarea unui mesaj de „normalizare” a relațiilor culturale și educaționale cu un stat aflat în plin război de agresiune împotriva Ucrainei și, implicit, împotriva valorilor europene și românești.

Valeriu Munteanu denunță ipocrizia clasei politice așa-zise pro-europene, care acuză, fără motive, AUR de „simpatii pro-ruse”, dar are în propriile rânduri lideri formați la Moscova: Raluca Turcan (PNL) și-a făcut studiile la Academia de Științe Economice din Moscova, iar Oana Țoiu (USR) a urmat cursuri de formare la Moscova.

„Cei care ne acuză pe noi de pro-rusism sunt, în realitate, cei care au trecut prin școlile Kremlinului”.

Deputatul AUR solicită Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Educației:

1. Să verifice legalitatea acestor programe de recrutare educațională derulate de Federația Rusă pe teritoriul României;
2. Să interzică desfășurarea lor fără acord oficial al statului român;
3. Să emită avertismente publice pentru tinerii români privind riscurile participării la studii în Federația Rusă, în special în domenii sensibile precum științele politice, relațiile internaționale și securitatea informatică.

„România nu poate pretinde că participă la apărarea Ucrainei și Basarabiei, dar să tacă atunci când Rusia își racolează studenți în inima Uniunii Europene. AUR va rămâne consecvent în apărarea identității naționale, a demnității românești și a adevărului istoric. Nu noi am fost la școală la Moscova. Noi spunem clar: Rusia este un agresor, iar românii nu au ce învăța de la agresori.”

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Rusia recrutează studenți români sub masca „burselor educaționale”. Guvernul tace, iar cei care acuză AUR de „pro-rusism” au învățat la Moscova” appeared first on AUR.

„Reducerea burselor, eliminarea reducerii de 90% la transportul feroviar și lipsa oricărei consultări reale cu organizațiile studențești arată disprețul acestui guvern față de tineri. În loc să sprijinim accesul la educație, îi împingem pe studenți către abandon școlar și către o luptă zilnică pentru supraviețuire. Este inadmisibil ca România să construiască austeritate pe spatele celor care ar trebui să ducă mai departe dezvoltarea acestei țări”, a declarat deputatul Dragoș Florin Coman.

Studentul nu trebuie pus în situația de a alege între a-și continua studiile sau a munci cu normă întreagă pentru un trai minim. „Educația nu este un moft, ci fundamentul unei societăți sănătoase și prospere. Guvernul Bolojan își bate joc de tineri și de viitorul României”, a adăugat acesta.

„Nu voi permite ca dreptul la educație să fie transformat într-un privilegiu doar pentru cei care își permit. Guvernul trebuie să revină de urgență asupra acestor decizii și să își asume o politică responsabilă, care să pună educația și tinerii pe primul loc.

Fac apel la toți factorii de decizie și la societatea civilă să nu rămână pasivi în fața acestor măsuri nedrepte. Viitorul României depinde de tinerii de astăzi, iar datoria noastră este să le oferim șanse reale, nu obstacole. Voi continua să lupt, în Parlament și în spațiul public, pentru ca vocea studenților să fie auzită și respectată”, a subliniat Dragoș Florin Coman.

The post Dragoș Florin Coman (deputat AUR): „Guvernul Bolojan își bate joc de tineri și de viitorul României” appeared first on AUR.

Ceea ce urmează este o măsură de austeritate dură și nedreaptă, îndreptată împotriva tinerilor care încă mai cred în această țară.

Eu nu pot accepta asta. Nu pot să tac când se lovește exact în cei care trebuie protejați, studenții cu venituri mici sau chiar fără venituri, tinerii cu potențial, elevii din mediul rural ajunși cu greu la oraș, cei care luptă pentru o viață mai bună prin muncă și învățătură.

Bursa socială nu este o bursă de milă, ci înseamnă sprijin pentru echitate.

Bursa de merit nu este un premiu pentru elite, ea este o încurajare pentru efortul depus.

Educația nu e o cheltuială. E singura investiție reală pe termen lung.

Cei care azi propun tăieri de burse sunt aceiași care și-au angajat neamurile și amantele la stat. Care au distrus încrederea în sistemul public. Care au umplut instituțiile de pile, dar au golit universitățile de respect. Nu mai avem nevoie de ipocrizie! Nu mai avem nevoie de reforme scrise în birouri, fără să asculte studenții!

 Studenți, nu cedați! Protestați nu doar pentru burse, ci pentru respect. Pentru echitate. Pentru dreptul vostru de a studia, de a rămâne în România și de a construi o viață decentă aici, nu de a fi expulzați economic afară.

Reducerea burselor nu va salva România, ci o va adânci în disoluție. Nu acceptați să fiți reduși la tăcere. Nu acceptați să fiți „ineficienți bugetari” într-o lume în care doar clientela de partid are voie să trăiască bine.

Voi sunteți viitorul! Și dacă nu vă cereți drepturile azi, sistemul nu vi le va oferi niciodată!

Știu, foarte mulți îmi vor spune că nu ar trebui să mă solidarizez cu studenții, fiindcă mulți dintre aceștia i-au votat tocmai pe cei care acum se întorc împotriva lor. Însă, educația nu trebuie să aibă culoare politică. Educația trebuie să fie o prioritate națională, iar studenții și elevii trebuie încurajați prin orice mijloace să participe la actul educațional, să performeze, ca mai apoi să aducă plus valoare în societatea românească.

Faptul că unele universități au fost transformate, într-un mod lipsit de etică, în laboratoare de propagandă ale sistemului nu ne determină să condamnăm studenții. Studenții și elevii merită sprijinul nostru necondiționat, indiferent de opțiunea politică, căci aici nu discutăm despre viitorul vreunui partid, ci despre viitorul unei națiuni, iar noi ne dorim o națiune puternică și generații educate”, a declarat Răzvan Biro, deputat AUR, președintele Tineretului AUR.

The post Răzvan Biro, deputat AUR: ”Auzim vocea studenților! Bursele voastre nu sunt un moft, sunt un drept!” appeared first on AUR.

Domnului Daniel DAVID, Ministerul Educației și Cercetării

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Necesitatea creşterii numărului de studenţi cu aptitudini reale pentru piaţa muncii din România

Stimate Domnule Ministru,

Dacă după 1989, România era considerată una dintre țările cele mai performante ca nivel de educație, iar fenomenul exodului de specialiști a ajuns să afecteze foarte grav populația țării, astăzi ne aflăm printre țările care au un deficit de educație la nivel universitar, conform unui studiu realizat la nivelul Uniunii Europene.

În acest moment, doar 25% din populația țării are studii universitare, din care 1,6 milioane de femei și 1,3 milioane de bărbați. Un exemplu aparte este Regiunea București – Ilfov, cu cei mai mulți locuitori cu studii superioare – 54% din totalul populației rezidente.

Alături de România, în cadrul Uniunii Europene se situează Italia cu 28% din populație, urmată de Bulgaria și Ungaria cu câte 34%. La polul opus se află Lituania cu 73,6%, Franța și Irlanda cu câte 60%. Practic, din ce în ce mai mulți tineri nu doresc să mai urmeze o facultate, preferând întâi să-și caute un loc de muncă pentru a obține experiență și mai apoi să se îndrepte către o facultate.

Acest lucru este îngrijorător pentru că pe de o parte ne arată faptul că învățământul universitar nu se află în corelație cu piața muncii, în ciuda politicilor prin intermediul cărora s-a încercat adaptarea cursurilor la cerințele angajatorilor. Din acest motiv, mai mulți tineri preferă să plece să studieze în afară decât să rămână în România.

Cei care rămân în țară sunt fie obligați să se reprofileze imediat după terminarea facultății, dacă nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care au terminat, fie pleacă din țară pe locuri de muncă foarte prost plătite, în cadrul țărilor membre UE.

Continuarea acestor probleme, cu care se confruntă sistemul universitar românesc, va duce nu doar la scăderea nivelului de școlarizare, dar și la faptul că românii vor deveni din ce în ce mai necompetitivi pe piața forței de muncă din cadrul Uniunii Europene.

Lipsa unor programe de integrare profesională pentru absolvenții de studii superioare va continua să afecteze atât sistemul universitar cât și piața forței de muncă de la noi din țară, în următorii 10 ani. O soluție ar fi o nouă adaptare a programelor universitare la cerințele pieței muncii, nu la cerinţe de diplome contra cost, și creșterea numărului de ore de practică pe domeniul în care studenții ar urma
să profeseze.

În același fel, se poate implementa un sistem de școlarizare universitară care să ofere diplome de specializare prin intermediul locului de muncă, idee promovată de câțiva ani de unele instituții de învățământ superior din România.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

Referitor la corelarea educației cu piața muncii

1) Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru a adapta programele universitare la cerințele actuale ale pieței muncii?

2) Ce strategii există pentru a dezvolta parteneriate active între universități și angajatori, astfel încât studenții să dobândească competențe relevante?

3) În ce mod este implicat mediul de afaceri în elaborarea curriculelor universitare pentru a asigura alinierea acestora la cerințele economiei?

4) Aveți în vedere implementarea unui mecanism prin care universitățile să fie obligate să mențină un dialog constant cu angajatorii pentru a actualiza programele de studiu?

Referitor la creșterea atractivității învățământului superior în România

1) Ce măsuri intreprindeţi pentru a încuraja mai mulți tineri să urmeze studii universitare în România?

2) Există planuri pentru a oferi stimulente financiare (burse, subvenții, facilități fiscale) pentru studenții care aleg să studieze și să lucreze în România după absolvire?

3) Ce programe de consiliere și orientare profesională în licee, de îndrumare a elevilor spre facultăți cu cerere pe piața muncii, aveți în vedere?

Referitor la creșterea ponderii învățării prin practică

1) Ce strategii există pentru a crește numărul de ore de practică obligatorii pentru studenți?

2) Ce programe de tip „învățare duală” există care să permită studenților să obțină experiență de muncă direct în timpul studiilor?

3) Ce măsuri sunt prevăzute pentru a sprijini companiile care oferă stagii de practică plătite pentru studenți?

4) Există un plan pentru introducerea unui sistem prin care angajatorii să fie obligați să raporteze numărul de locuri de practică oferite și ocupate anual?

Referitor la reducerea exodului de tineri și integrarea pe piața muncii

1) Ce măsuri sunt analizate pentru a reduce exodul absolvenților către alte țări?

2) Ce sistem de subvenții sau deduceri fiscale există sau aveţi ȋn vedere pentru absolvenții care aleg să lucreze în România după terminarea studiilor?

3) Ce planuri derulaţi pentru îmbunătățirea condițiilor salariale și profesionale ale absolvenților, astfel încât aceștia să fie motivați să rămână în țară?

Referitor la un sistem de educație universitară bazat pe integrarea la locul de muncă

1) Ce inițiative există pentru dezvoltarea unui sistem universitar care să ofere diplome de specializare prin intermediul locului de muncă?

2) Ce universități din România au deja astfel de programe și cum intenționați să extindeți acest model la nivel național?

3) Ce măsuri aţi luat cu privire la colaborarea companii – mediu universitar pentru a permite angajaților să obțină o diplomă universitară printr-un program de studiu personalizat, bazat pe experiența profesională acumulată?

Referitor la monitorizarea și îmbunătățirea politicilor educaționale

1) Ce instrumente de monitorizare și evaluare sunt utilizate pentru a măsura eficiența programelor universitare în raport cu rata de angajare a absolvenților?

2) Există o strategie pentru realizarea unui raport anual privind gradul de angajabilitate a absolvenților, pe domenii de studiu?

3) În ce măsură Ministerul Educației și Ministerul Muncii colaborează pentru a asigura alinierea sistemului universitar la cerințele pieței muncii?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Necesitatea creşterii numărului de studenţi cu aptitudini reale pentru piaţa muncii din România appeared first on AUR.

Domnului Tánczos BARNA, Ministerul Finanţelor

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Impactul bugetar al tăierii facilităţilor pentru studenţi

Stimate Domnule Ministru,

Ȋn calitate de deputat vă adresez prezenta solicitare de clarificări cu privire la efectele Ordonanței de Urgență nr. 156/2024, prin care subvenția pentru transportul studenților a fost redusă de la 90% la 50%.

Am analizat ca această măsură a avut un impact semnificativ asupra mobilității studențești, afectând în special tinerii din medii defavorizate, pentru care transportul reprezenta un sprijin esențial în continuarea studiilor universitare, cât şi ȋn cazurile ce privesc căutarea şi susţinerea unui loc de muncă ȋn timpul perioadei studenţiei.

Accesul la educație este un pilon fundamental pentru dezvoltarea unei societăți, iar eliminarea sau reducerea sprijinului acordat studenților pune în pericol egalitatea de șanse în învățământul superior. În România, numărul studenților este în continuă scădere, iar decizii precum diminuarea ajutoarelor pentru transport riscă să accelereze fenomenul de abandon universitar.

Pentru foarte mulți tineri, costurile ridicate ale transportului între localitatea de domiciliu, un loc de muncă și centrul universitar reprezintă un obstacol real în finalizarea studiilor.

Reducerea acestei facilități, am reţinut, că a fost justificată prin necesitatea diminuării cheltuielilor bugetare, însă nu există informații publice clare care să arate exact ce impact financiar a avut această măsură.

Lipsa unor date precise privind economiile rezultate din aplicarea ordonanței ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea și eficiența acestei decizii.

De asemenea, nu există o explicație detaliată a modului în care s-a ajuns la concluzia că reducerea subvenției pentru transportul studenților era una dintre soluțiile prioritare pentru echilibrarea bugetului.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. Care este suma exactă economisită prin aplicarea OUG 156/2024 de la momentul intrării sale în vigoare și până în prezent, cu privire la transportul studenților?

2. Care sunt estimările privind economiile anuale pe care această măsură le va genera, raportat strict la reducerea cheltuielilor cu transportul studenților?

3. Care este modul de calcul al acestor economii? Există un mecanism clar de raportare și verificare a sumelor economisite?

4. Ce instituții sunt responsabile de monitorizarea acestor economii și cum se asigură transparența gestionării acestor fonduri?

5. Unde au fost redirecționate economiile rezultate din reducerea subvenției pentru transportul studenților?

6. Care sunt domeniile prioritare către care au fost realocate aceste fonduri?

7. Există posibilitatea reevaluării acestei măsuri în viitor, în vederea revenirii la subvenția de 90%?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Impactul bugetar al tăierii facilităţilor pentru studenţi appeared first on AUR.