Este vorba despre o lege votată în luna octombrie de Parlament, care prevedea un mecanism clar și corect, potrivit căruia taxele percepute de consulatele României de la cetățeni străini, pentru diverse servicii consulare și notariale, urmau să fie folosite pentru repatrierea românilor decedați în străinătate atunci când familia nu poate suporta cheltuielile, precum și pentru funcționarea în condiții normale a oficiilor consulare.

Românii nu plăteau nimic, bugetul statului nu era afectat, iar statul român își ajuta propriii cetățeni din banii încasați de misiunile diplomatice de la cetățeni străini.

Exact acest lucru a deranjat.

Motivul invocat de Nicușor Dan este revoltător. Legea a fost blocată și trimisă spre reexaminare in Parlament, pe motiv că ar fi discriminatorie, pentru că cetățenii străini ar fi taxați, iar cetățenii români ar fi scutiți de taxe . Aceasta este logica oficială a președintelui României, cu care, de fapt, ne-a obișnuit.

Tradus clar, această viziune înseamnă că statul român nu are voie să-și protejeze cetățenii, că românii trebuie tratați mai prost sau, în cel mai bun caz, la fel ca străinii, iar sprijinirea românilor devine o problemă juridică.

Această decizie nu este o întâmplare, ci face parte dintr-un model de comportament. De fiecare dată când apare o măsură clară în favoarea românilor din diaspora, aceasta este fie blocată, fie amânată, fie întoarsă pe proceduri, fie îngropată sub pretexte tehnice. Așa ne-au obișnuit Nicușor Dan și partidele de la guvernare: străinii sunt puși pe primul loc, iar românii, mai ales cei din diaspora, ajung ultimii pe lista de priorități.

Prin această decizie, românii din diaspora rămân fără sprijin, iar familiile îndoliate rămân singure în fața unor costuri insuportabile, în timp ce o soluție clară și funcțională este din nou blocată.

În timp ce alte state își apără cetățenii până la capăt, România este condusă de un președinte care consideră că a avea grijă de români este o formă de discriminare.

Românii nu cer privilegii. Cer dreptul elementar de a fi sprijiniți de propriul stat, inclusiv atunci când moartea îi lovește departe de casă.

Este timpul să spunem lucrurilor pe nume.

Este timpul să avem conducători care să se gândească, în primul rând, la români!”, a declarat Ramona Lovin, deputat AUR.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Nicușor Dan  blochează sprijinul pentru românii din diaspora și pune din nou, străinii pe primul loc” appeared first on AUR.

„Avem datoria să îi aducem acasă”, spune liderul AUR.

„Trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca ai noștri copii să trăiască în țara lor, în România. Și până când acest lucru e posibil, să nu piardă legătura cu țara, să-și cunoască limba atât de frumoasă, atât de melodioasă. Este o problemă care ne interesează. Se nasc mai mulți români în afara granițelor țării decât în interiorul țării. Avem o datorie ca măcar o parte din acei copii să revină în țară. Este nevoie ca să ridicăm standardul de viață în România. Este momentul ca românii să câștige mai bine în țara noastră și să aibă un sistem de învățământ și un sistem de spitale, policlinici, un sistem sanitar de care să nu le fie frică. Acestea sunt îngrijorările majore pe care ni le-au împărtășit românii noștri care astăzi muncesc și s-au stabilit în Germania, Spania, Anglia, Franța, Austria”, a spus președintele AUR.

Liderul AUR afirmă necesitatea introducerii materiei de limba română în orașele din străinătate unde se regăsesc comunități mari de români:

„Ce avem de făcut, pentru că este o problemă enormă, pentru care nu avem forță ca stat să intervenim mai mult decât sprijinirea unor școli duminicale, a unor proiecte culturale, este să insistăm ca țările unde toți românii noștri plătesc taxe să aibă cursuri obligatorii de limba română pentru acei părinți care solicită acest lucru. În multe localități suntem peste 10%. Noi, România, suntem un model de respectare a drepturilor minorităților naționale, alocăm fonduri generoase pentru păstrarea culturii, identității respectivelor etnii”.

România a pierdut în ultimii 30 de ani peste 6 milioane de cetățeni, cei mai mulți plecați din cauza sărăciei, a lipsei de oportunități, a neputinței de a-și construi o viață decentă acasă. George Simion vorbește despre RESPECTUL pe care statul român ar trebui să îl acorde românilor din Diaspora:

„Avem cadre medicale și avem oameni cu facultăți ale căror studii nu sunt recunoscute în statele unde activează sau sunt ținuți special pe funcții inferioare, deși noi, individual, îi depășim de multe ori pe mulți alți reprezentanți ai altor popoare. Sunt tineri care vin aici ca să facă un ban, sunt doamne, sunt mame, sunt tați, sunt români care nu beneficiază de respect în țara lor, care nu au șansa unui loc de muncă. (…) Nu suntem cetățeni de mâna a doua”, susține Simion.

Un model funcțional: Polonia

George Simion propune o strategie inspirată din realitatea altor țări est-europene. În Polonia, o politică coerentă a dus la întoarcerea a peste 500.000 de cetățeni în doar câțiva ani: „Soluția este simplă, trebuie să ridicăm standardul de viață în România, suntem la majoritatea indicatorilor pe penultimul și ultimul loc”.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, Email: info@partidulaur.ro, Adresă: com. Tunari, sat Tunari, str. Geneva, nr. 20, parter, ap. 1, jud. Ilfov
CMF: 31250007, CPP A0B0C1D1E1

The post George Simion: ”Se nasc mai mulți copii români în străinătate decât la noi în țară! Avem datoria să îi aducem acasă!” appeared first on AUR.

Doamna Simona BUCURA-OPRESCU, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Stimată doamnă Ministru,

Plecând de la apariția în mass-media a mai multor articole referitoare la problematica copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, dar și de la sesizările din cadrul audiențelor parlamentare susținute, care au evidențiat vulnerabilitatea minorilor deveniți posibile victime ale diferitelor forme de abuz din partea celor în grija cărora au rămas, doresc să obțin o serie de date pentru a analiza situația, în ansamblu, respectiv creșterea nivelului de vulnerabilitate a copiilor rămași, de cele mai multe ori, în grija familiei extinse – bunici, unchi, mătuși, frați mai mari – și a riscurilor la care sunt expuși datorită neglijării ori a diferitelor forme de abuz.

Prin urmare, doamnă ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care sunt deficiențele în aplicarea procedurii de monitorizare a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și câte sancțiuni contravenționale au fost dispuse în perioada 2020 – 2024, defalcat, pentru fiecare an în parte?

2. Pentru anul 2024, care este numărul copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate cu diferite particularități, precum ambii părinți plecați, doar un părinte plecat sau unicul părinte plecat?

3. Care este numărul părinților plecați la muncă în străinătate care nu au adus la cunoștința autorității publice competente, respectiv serviciului de asistență socială din cadrul primăriilor, faptul că vor fi plecați din țară și nici nu s-au adresat autorității judecătorești în vederea delegării autorității părintești?

4. Câte primării din România nu au un asistent social care să se ocupe de problemele semnalate?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate appeared first on AUR.

„Mii de români au fost întorși din drum azi. Ei veniseră să voteze, dar nu aveau, pe lângă actele românești, și acte de identitate din țările respective. Ca exemplu concret, noi avem sute de români în Sicilia fără rezidență, pentru că în Sicilia rar le face cineva rezidență. Niciunul nu poate vota și toți au fost dați afară cu poliția din secție”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

Totodată, AUR cere Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe și Autorității Electorale Permanente să găsească cele 17.915 voturi exprimate prin corespondență dispărute fără urmă. 39.244 de români din străinătate au trimis cereri pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare, iar până în această dimineață, numai 21.329 de voturi au ajuns în România și au fost declarate valide. Din cele declarate valide au fost anulate aproape 1.000 de voturi, pe motiv că se aflau două sau mai multe buletine în același plic sau că lipsea sigiliul. „Plicul NU a fost validat” este mesajul pe care mulți români din diaspora l-au primit de pe adresa site-ului unde s-au înregistrat să voteze prin corespondență, fără nicio altă explicație.
Orice încălcare sau abuz în procesul de votate poate fi semnalată pe site-ul www.nefura.ro.
Românii din străinătate sunt așteptați astăzi și mâine să voteze fizic în cele 748 de secții deschise, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23:59 dacă mai sunt alegători în secţie sau la rând în afara sediului secţiei de votare.

CĂTRE,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL
constituit în cadru procesului electoral
pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 6 decembrie 2020

Stimată doamnă Președinte,

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, cu sediul în comuna Tunari, sat Tunari, strada Geneva nr. 20, apartament 1, județul Ilfov, înregistrat în Registrul Partidelor Politice prin sentința civilă nr. 63/DEC/P din 19.09.2019, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă prin reprezentantul său legal, domnul Marius-Dorin Lulea, în calitate de președinte,
în temeiul dispozițiilor Legii nr.208/2015 actualizată in 2020, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din data de 06 decembrie 2020 , formulez prezenta:

CERERE

Prin care vă solicităm în mod respectuos să permiteți și să admiteți votul alegătorilor din diasporă care sunt în imposibilitate obiectivă de prezentare a unui document care să ateste reședința în străinătate.

Conform Legii nr. 208/2015 și a deciziilor Biroului Electoral Central aplicabile, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot pe baza unui act de identitate şi a unui document ce atestă reşedinţa în străinătate.

Art. 83 din Legea nr. 208/2015 stabilește că „prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.”

Având în vedere că prevederile art. 84 din Legea nr. 208/2015, conferă președintelui biroului electoral al secției de votare competența de a înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are reședința în raza teritorială a secției de votare respective, vă solicităm respectuos să permiteți exercitarea dreptului de vot a alegătorilor din diasporă prin înscrierea în lista electorală suplimentară, în urma semnării unei declarații pe proprie răspundere prin care se atestă existența reședinței în raza teritorială a secției de votare.

Aplicabile prezentei situații avem atât norme de drept internațional care stabilesc obligațiile statului român raportat la acordarea exercițiului dreptului de vot propriilor lui cetățeni, cât și norme de drept intern care acordă dreptul de vot tuturor cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani – indiferent de țara unde aceștia își au reședința sau domiciliul (articolul 36 din Constituție).

În ceea ce privește normele de drept internațional aplicabile, cele mai eficiente din punct de vedere al forței juridice sunt cele prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților fundamentale ale Omului, respectiv în articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție coroborat cu articolul 14 CEDO – dispoziții care trebuie interpretate în lumina celor cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european, respectiv sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret și direct – principii stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală elaborat în 2002 de Comisia Europeană pentru democrație prin drept (cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția).

Considerăm că nerespectarea drepturilor de vot a alegătorilor care se prezintă efectiv la urne și care nu îndeplinesc o simplă formalitate din motive obiective, mai ales în contextul notoriei pandemii, generatoare de nenumărate dificultăți birocratice, ar constitui o încălcare a obligației de asigurare efectivă a dreptului de vot.

De asemenea, opinăm că formularea unei declarații pe propria răspundere a cetățeanului cu drept de vot, a cărei identitate este confirmată de către reprezentanții secției de votare, prin care acesta afirmă pe proprie răspundere că își are reședința în circumscripția teritorială a secției unde se prezintă constituie o plasă de siguranță suficient de puternică pentru a se elimina eventuale tentative de fraudare electorală.

Din coroborarea normelor internaționale cu cele constituționale și organice rezultă că statul român are în sarcina sa o obligație de a eficientiza dreptul de vot al expatriaților, obligație ce nu ar fi respectată în cadrul prezentelor alegeri în cazul refuzării exercitării dreptului la vot în absența unor simple formalități, care ar putea fi substituite prin intermediul unei proceduri transparente și sigure, precum oferirea unor declarații pe proprie răspundere, certificate de organele cu atribuții electorale.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor

The post AUR CERE BEC SĂ ADMITĂ VOTUL ROMÂNILOR DIN DIASPORA appeared first on AUR.