Domnului Romeo CHIRIAC, Director al AJOFM GORJ

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Întrebării – Solicitare de informații de interes public privind utilizarea Fondului pentru Tranziție Justă și combaterea crizei locurilor de muncă din județul Gorj

Stimate Domnule președinte al CJ GORJ, Cosmin-Mihai POPESCU

Stimate Domnule director al AJOFM GORJ, Romeo CHIRIAC

Urmând adresa înaintată anterior de colega mea, Ionelia-Florența Priescu, deputat în Parlamentul României din circumscripția electorală nr. 20 Gorj – demers care a semnalat o criză socială și economică de o gravitate extremă la nivelul județului nostru – și având în vedere competențele specifice de control parlamentar, vă adresez prezenta interpelare oficială.

Ne aflăm într-un moment critic pentru județul Gorj, generat de pierderea unui număr masiv de locuri de muncă în cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Acest proces dramatic afectează mii de familii și s-a accelerat alarmant începând cu luna aprilie a acestui an (2026), când aproximativ 1.700-1.800 de angajați au rămas sau urmează să rămână fără contracte de muncă.

Conform datelor publice și documentelor interne ale companiei, numărul angajaților CEO a scăzut din 2022 până în prezent cu peste 3.000 de persoane. Județul Gorj se confruntă cu o criză a pieței muncii de o amploare fără precedent, fără ca până acum să fi fost implementate soluții alternative viabile de angajare. Numărul persoanelor disponibilizate nu poate fi absorbit organic de economia locală actuală.

În acest context, Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ) – instrument creat special pentru a sprijini comunitățile afectate de decarbonizare – reprezintă singura resursă esențială pentru atenuarea impactului social. Transparența totală privind modul în care aceste fonduri europene sunt accesate și transformate în locuri de muncă reale este o obligație majoră a instituțiilor pe care le conduceți față de cetățenii din Gorj.

Prin urmare, în temeiul dreptului la informare și în virtutea obligației de transparență instituțională, vă solicit să ne comunicați, în cel mai scurt timp posibil, următoarele informații:

1.Care sunt persoanele juridice (companii, autorități, ONG-uri) care au accesat programele finanțate prin Fondul pentru Tranziția Justă în județul Gorj și care este valoarea fondurilor alocate fiecărui beneficiar în parte?

2.Care este numărul exact de locuri de muncă ce vor fi create în mod direct în urma accesării acestor fonduri de către fiecare persoană juridică beneficiară ?

3.Care sunt termenele și datele calendaristice exacte la care aceste noi locuri de muncă vor deveni operaționale și disponibile pentru angajare, defalcate pe fiecare beneficiar?

4.Care este valoarea medie a salarizării prevăzută pentru locurile de muncă ce urmează a fi create de către persoanele juridice indicate mai sus?

5.(Către AJOFM Gorj): Care este planul concret de măsuri de urgență, cursuri de reconversie profesională și facilități acordate angajatorilor locali pentru a asigura integrarea imediată a foștilor salariați ai CEO?

Având în vedere iminența unui dezastru social la nivel județean și faptul că mii de oameni au nevoie de predictibilitate imediată pentru a ști cum își vor întreține familiile, vă solicit ca răspunsul la prezenta interpelare să fie transmis cu caracter de urgență majoră

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – Solicitare de informații de interes public privind utilizarea Fondului pentru Tranziție Justă și combaterea crizei locurilor de muncă din județul Gorj appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: „USR, campionii transparenței… până când trebuie să spună cine le plătește ONG-urile preferate”

Domnule Președinte,

Stimați colegi,

Dragi români,

În data de 18.05.2026 s-a rupt definitiv masca ipocriziei USR. Partidul care ani întregi a urlat despre transparență, moralitate și „România curată” a votat împotriva unui proiect de lege care cere un lucru elementar într-un stat democratic: să știm cine finanțează ONG-urile care influențează decizii publice, care intervin agresiv în viața publică și care ajung să blocheze proiecte strategice pentru România exact înainte de finalizare.

Aceiași oameni care cereau controale, declarații și transparență totală pentru toți ceilalți au intrat în panică în momentul în care transparența s-a apropiat de propriile lor rețele de influență. Și atunci au votat împotrivă. De ce? Pentru că adevărul îi sperie.Pentru că românii ar putea afla cine finanțează campaniile de blocare a unor investiții vitale pentru dezvoltarea României. Pentru că românii ar putea vedea cine stă în spatele proceselor intentate exact în ultimul moment pentru a opri proiecte energetice, proiecte de infrastructură sau alte investiții strategice.

Și nu este deloc întâmplător faptul că imediat după votul din Senat au reacționat furibund exact ONG-urile progresiste și rețelele de activism online care au sărit instantaneu în apărarea USR.

 Reacția lor spune totul. Pentru că au înțeles foarte bine ce urmează.

Acest proiect legislativ, adoptat de Senat și trimis acum către Camera Deputaților, cameră decizională, reprezintă primul pas real către transparentizarea unei zone care ani întregi a funcționat fără suficient control public și fără obligația de a explica limpede cine finanțează anumite acțiuni cu impact major asupra României.

Iar eu spun foarte clar: există suspiciuni legitime privind posibile mecanisme de spălare a banilor prin anumite ONG-uri și privind presupuse finanțări externe care pot influența agenda publică și deciziile strategice ale statului român într-un mod contrar interesului național. Nu afirm că toate ONG-urile sunt implicate în asemenea practici. Există organizații serioase și oneste. Dar există și structuri care au devenit adevărate instrumente de presiune politică și ideologică, fără legitimitate democratică și fără transparență reală asupra banilor care le susțin activitatea.

Iar atunci când astfel de organizații ajung să blocheze investiții majore, proiecte energetice, infrastructură critică sau obiective strategice pentru economia României, statul are obligația să știe cine se află în spatele acestor acțiuni și cine le finanțează. USR și întreaga rețea activistă afiliată au intrat în panică exact pentru că acest proiect deschide ușa către aceste răspunsuri.

Ani la rând au predicat transparența pentru toți ceilalți. Dar în clipa în care transparența începe să îi privească pe ei și cercurile pe care le protejează, devin brusc revoltați și agresivi. Asta demonstrează limpede că pentru USR transparența nu este un principiu. Este doar o armă politică folosită selectiv. Proiectul a trecut de Senat. Și sunt convins că românii vor urmări foarte atent ce se va întâmpla în Camera Deputaților, acolo unde fiecare partid va trebui să decidă clar dacă este de partea transparenței sau de partea opacității și a intereselor ascunse.

Cine nu are nimic de ascuns nu se teme de transparență.

The post Geamănu Ștefan – Declarație politică – „USR, campionii transparenței… până când trebuie să spună cine le plătește ONG-urile preferate” appeared first on AUR.

               Doamnei Carmen-Amalia FĂGAȘ, Director al Casei de Asigurări de Sănătatea județului Gorj

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                                

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor

Grupul Parlamentar: A.U.R.                   

Obiectul Întrebării – Clarificări privind legalitatea criteriilor de contractare și posibile depășiri de competență de către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană (CASJ) Gorj

Domnule Ministru interimar al Sănătății,

Doamnă Director,

Am fost sesizat recent de către furnizori de servicii medicale clinice și paraclinice din județul Gorj (reprezentați legal prin S.C. First Life Clinic SRL, cu sediul în Târgu Jiu), cu privire la o situație extrem de gravă care afectează atât cabinetele medicale, cât și drepturile pacienților asigurați din județ.

Mai exact, prin comunicatul înregistrat sub nr. 6872/07.05.2026 privind sesiunea de contractare aferentă lunii mai 2026, CASJ Gorj a limitat contractarea furnizorilor exclusiv pentru așa-numitele „localități deficitare”. Această măsură elimină de la procedură furnizori altfel autorizați, acreditați și pe deplin eligibili conform legislației sanitare în vigoare.

Din analiza plângerii prealabile înaintate de către corpul medical, rezultă indicii clare ale unui exces de putere și ale unei încălcări flagrante a normelor superioare:

Adăugarea la lege: Noțiunea de „localitate deficitară” are rolul legal de a permite măsuri administrative de stimulare ori prioritizare, însă ea nu poate fi transformată într-o interdicție absolută de contractare pentru ceilalți furnizori eligibili. O astfel de limitare administrativă excede dispozițiilor HG nr. 521/2023 și Ordinului MS/CNAS nr. 1857/441/2023. Prin urmare, CASJ Gorj a adăugat la lege, încălcând principiul ierarhiei actelor normative.

          Încălcarea egalității și nediscriminării: Criteriul impus abuziv instituie o discriminare nejustificată între furnizori aflați în situații juridice identice. Excluderea unor medici exclusiv pe criteriul localității în care își desfășoară activitatea reprezintă o măsură arbitrară și disproporționată. În acest sens, sunt încălcate art. 16 din Constituția României și dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind accesul nediscriminatoriu la serviciile sistemului de sănătate.

          Afectarea drepturilor asiguraților: Prin limitarea artificială a numărului de furnizori contractați, CASJ Gorj afectează direct dreptul constituțional al asiguraților de a-și alege în mod liber furnizorul de servicii medicale. Sistemul de asigurări este fundamentat pe accesibilitate, pluralism și libera alegere, principii grav afectate în acest caz.

          Lipsa totală de transparență: Măsura apare ca fiind complet lipsită de predictibilitate administrativă. Până la această dată, instituția nu a comunicat indicatorii statistici, fundamentările economice ori procesele-verbale ale comisiei mixte CASJ Gorj – DSP Gorj care să justifice excluderea masivă a furnizorilor din celelalte localități.

Având în vedere rolul de control și coordonare pe care Ministerul Sănătății îl exercită asupra politicilor de sănătate publică și a respectării drepturilor pacienților, vă solicit, stimate Domnule Ministru și stimată Doamnă Director, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul juridic exact din HG nr. 521/2023 care ar permite unei case județene (CASJ Gorj) să folosească criteriul „localităților deficitare” ca barieră eliminatorie absolută de acces la contractare?

2. Cum justifică ministerul restrângerea dreptului asiguraților din județul Gorj de a-și alege liber furnizorul de servicii, în condițiile în care rețeaua medicală județeană este lăsată fără pluralismul garantat de Legea nr. 95/2006?

3. Care au fost indicatorii statistici concreți și hotărârile comisiei mixte CASJ Gorj – DSP Gorj care au fundamentat tehnic decizia din comunicatul nr. 6872/07.05.2026?

4. Ce măsuri urgente va dispune Ministerul Sănătății pentru verificarea legalității acestor demersuri ale CASJ Gorj și pentru a asigura reluarea procedurii de contractare cu respectarea principiilor concurenței loiale și egalității de tratament?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – Clarificări privind legalitatea criteriilor de contractare și posibile depășiri de competență de către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană (CASJ) Gorj appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice:„USR și ofensiva neomarxistă împotriva elitelor și instituțiilor fundamentale ale României”

Domnule Președinte,

Stimați colegi,

Dragi români,

Astăzi asistăm la încă un episod din ofensiva ideologică dusă de USR împotriva instituțiilor fundamentale ale statului român și împotriva elitelor autentice ale acestei țări. Sub masca falsă a „reformei”, USR propune desființarea unor instituții cu tradiție, prestigiu și rol esențial în societatea românească. Vorbim despre Academia de Științe Medicale, instituție înființată în anul 1935, în timpul regelui Carol al II-lea, o instituție care a reunit de-a lungul timpului mari personalități ale medicinei românești, cercetători și academicieni respectați la nivel internațional.

Pentru USR, asemenea instituții trebuie eliminate. De ce? Pentru că elitele autentice îi incomodează. Pentru că valoarea reală scoate la lumină impostura și superficialitatea celor care confundă activismul politic cu competența profesională. În același spirit demolator, USR urmărește și desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Exact partidul care monopolizează discursul despre “drepturi” și “democrație” vrea să desființeze o instituție dedicată acestor principii.

Asta este reformă? Nu! Este o formă de radicalism ideologic cu accente neomarxiste, bazată pe ura față de tradiție, față de autoritate intelectuală și față de identitatea instituțională a României. Metoda este veche, o metodă comunistă și bine cunoscută: distrugi elitele, decredibilizezi intelectuali, elimini instituții istorice și înlocuiești competența cu obediența ideologică.

România nu are nevoie de demolatori de instituții și nici de experimente ideologice importate. România are nevoie de respect pentru profesioniști, pentru academicieni, pentru cercetare și pentru instituțiile care au construit prestigiul acestei națiuni. Vom respinge ferm aceste tentative de distrugere instituțională și vom apăra elitele autentice ale României, indiferent cât de tare îi deranjează acest lucru pe satanele din USR.

The post Geamănu Ștefan – Declarație politică – „USR și ofensiva neomarxistă împotriva elitelor și instituțiilor fundamentale ale României” appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice:„ Nu-i putem scoate din istorie. Ei au creat-o ”

Dragi români,

Astăzi nu e o zi oarecare. Este ziua în care ar trebui să ne oprim puțin și să ne uităm, cu rușine dacă e cazul, la cei datorită cărora suntem aici. Veteranii noștri nu sunt personaje din manuale. Sunt oameni care au plecat de acasă tineri și s-au întors, dacă s-au mai întors, bătrâni înainte de vreme. Au lăsat în urmă mame, soții, copii și au dus pe umeri nu doar arma, ci și frica, frigul, foamea și dorul.

De la 1877, la cele două războaie mondiale, generații întregi au fost sacrificate. Și da, trebuie să o spunem apăsat: și cei care au luptat în Est sunt ai noștri. Sunt români. Au murit sub același drapel. Nu pot fi scoși din istorie pentru că nu dau bine într-un discurs comod. Titlul de veteran de război, instituit de Regele Carol I, nu era o formalitate. Era o plecăciune în fața sacrificiului. Astăzi, ce a mai rămas din acea plecăciune?

Adevărul e dureros: prea puțin. Ne amintim de ei o dată pe an, punem coroane, spunem câteva cuvinte și apoi ne vedem de treabă. Între timp, cei care mai sunt în viață trăiesc în tăcere, cu pensii modeste, cu amintiri grele și, de multe ori, cu sentimentul că au fost uitați. Iar ceea ce este și mai grav nu mai poate fi trecut sub tăcere: monumentele eroilor sunt lăsate în paragină, cimitirele militare sunt neglijate, iar în unele cazuri sunt efectiv agresate, distruse sau mutate, cu o ușurință revoltătoare, chiar sub ochii autorităților care ar trebui să le apere.

Asta nu mai e neglijență. Asta e lipsă de respect. Asta e, pur și simplu, bătaie de joc față de propria noastră istorie. Cum să mai vorbești despre patriotism când nu ești în stare să păstrezi o cruce dreaptă? Cum să ceri respect de la cetățeni când statul însuși își calcă eroii în picioare, prin indiferență sau complicitate? Veteranii nu ne-au cerut nimic. Nu au făcut greve, nu au ieșit în stradă. Au tăcut și au dus totul până la capăt. Noi, în schimb, nu suntem în stare nici măcar să le păstrăm memoria curată. Astăzi nu ar trebui să fie doar despre coroane și fotografii. Ar trebui să fie despre rușinea noastră și despre obligația de a repara ceva, cât încă mai putem.

Pentru că veteranii se sting. Dar felul în care îi tratăm rămâne. Cinste lor. Rușine nouă, dacă nu înțelegem.

The post Geamănu Ștefan – Declarație politică – „ Nu-i putem scoate din istorie. Ei au creat-o ” appeared first on AUR.

De către Domnul senator:  Ștefan GEAMĂNU

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara granițelor României

Grupul Parlamentar: A.U.R.        

Obiectul Interpelării– Protecția copiilor români separați de familiile lor și instituționalizați în Diaspora

În cadrul ședinței de învestire în funcție, v-am adresat o întrebare directă și de maximă importanță pentru milioane de români din diaspora: ce veți face pentru a proteja copiii cetățenilor români care sunt separați de familiile lor și instituționalizați în statele în care aceștia muncesc?

Atunci, ați afirmat explicit că aveți un proiect în lucru și că veți acționa pentru a corecta aceste situații dramatice. Ați dat asigurări că Ministerul Afacerilor Externe va interveni activ și că veți transforma acest subiect într-o prioritate.

De atunci, însă, nu există nicio măsură concretă, niciun program operațional, nicio inițiativă legislativă sau diplomatică care să confirme aceste promisiuni.

În continuare, primim semnale alarmante din diaspora: copii ai românilor sunt luați din familii în urma unor decizii administrative discutabile, plasamentele sunt făcute fără o implicare reală a autorităților române, iar părinții se confruntă cu bariere lingvistice, juridice și instituționale care îi lasă practic fără apărare.

          Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1.⁠ ⁠Care este stadiul concret al proiectului pe care l-ați invocat în ședința de învestire? Există un document oficial, un calendar de implementare sau alocări bugetare?

2.⁠ ⁠Ce demersuri diplomatice a întreprins Ministerul Afacerilor Externe, până în prezent, pentru a proteja drepturile copiilor români aflați în astfel de situații în statele membre ale Uniunii Europene?

3.⁠ ⁠Există un mecanism instituțional prin care consulatele României intervin în mod activ în cazurile de separare a copiilor de familiile lor? Dacă da, cum funcționează în practică?

4.⁠ ⁠Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru a asigura asistență juridică și consulară reală părinților români aflați în astfel de situații?

5.⁠ ⁠În câte cazuri concrete a intervenit statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, în ultimele 12 luni și care au fost rezultatele acestor intervenții?

Doamnă ministru,

Nu discutăm despre statistici, ci despre copii români, despre familii destrămate și despre obligația statului român de a-și apăra cetățenii, indiferent unde se află aceștia. Vă solicit un răspuns clar, cu termene și măsuri concrete. Promisiunile făcute în fața Parlamentului trebuie respectate.

The post Geamănu Ștefan – Interpelare – Protecția copiilor români separați de familiile lor și instituționalizați în Diaspora appeared first on AUR.

Acesta acuză Guvernul că sacrifică județe întregi și mii de locuri de muncă pentru a îndeplini orbește cerințele Green Deal, fără a oferi alternative viabile pentru populație:

„Am în dezbatere OUG 20/2026. Pentru Guvern e doar o hârtie cu cifre. Pentru mine e lista de condamnare a bunicilor noștri de la Govora, a minerilor din Oltenia, a mamelor care stau cu mâna pe termostat. Ne cereați să tăiem 1.045 MW până în decembrie 2025. Apoi încă 710 MW până la 1 august 2026. Tăiem CET Govora, grupurile 3 și 4. Tăiem pâinea de la gura oamenilor, pentru că așa cere Green Deal și Fit for 55. Și eu vă întreb cu durere: dacă nu ați folosit fondurile de modernizare, de ce nu ați avut omenia să prelungiți închiderea capacităților până în 2031, cum am propus noi? De ce 31 august 2026? Ce e așa sfânt la data asta încât merită să aruncați un județ întreg în frig și în șomaj?”

Ștefan Geamănu a subliniat absurditatea scoaterii din uz a unor grupuri energetice recent reabilitate cu investiții masive, avertizând că responsabilitatea pentru facturile uriașe și lipsa căldurii din iernile viitoare aparține exclusiv celor care semnează cedarea suveranității energetice:

„Politicile voastre energetice nu mai sunt ale noastre. Sunt dictate. Dictate de oameni care nu au văzut niciodată un miner ieșind din subteran cu fața neagră, dar plin de demnitate. Dictate de oameni care nu știu cum e să-ți încălzești copilul cu o plapumă în plus pentru că nu-ți permiți factura. Și mai e ceva ce mă doare. Vreți să închideți grupul 5 de la Rovinari. Un grup reabilitat recent, cu munca și cu banii noștri (100 milioane euro). L-am cârpit cu speranța că ne mai ține câțiva ani. L-am cârpit pentru bătrânii din Gorj, pentru școlile care nu au centrale pe gaz. Acum îl dați la fier vechi. Cum să-i explic eu unui om care a muncit 30 de ani acolo că sacrificiul lui a fost degeaba? Români, când o să vină iarna și o să vă tremure mâinile pe factură, să știți un lucru: nu gerul v-a lăsat în frig. Ci mâna care a semnat aici, azi, pentru Bruxelles. Nu Green Deal vă pune o cană de ceai cald pe masă. V-o pune minerul și energeticianul român. Pe care voi îi trimiteți acasă. Noi nu putem să ridicăm mâna pentru asta. Ne abținem. Ne abținem în numele fiecărui român care iarna următoare o să aleagă între mâncare și căldură din cauza voastră. Dumnezeu să ne ierte dacă tăcem. Și să ne ajute dacă nu facem nimic”, a declarat senatorul AUR Ștefan Geamănu.

The post Ștefan Geamănu (senator AUR): „Închiderea centralelor pe cărbune este o condamnare la frig și sărăcie dictată de Bruxelles. Nu putem gira distrugerea sistemului energetic național” appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara României

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: „Reflexele pavloviene în coaliția foamei”

Ceea ce am văzut zilele acestea în Parlamentul României nu are nicio legătură cu politica. Este un experiment clinic, pe viu, despre cum funcționează reflexele pavloviene în politică. Ni s-a adus în Parlament un document secret, promovat de președintele României, Nicușor Dan, la solicitarea americanilor. Un document pe care mulți parlamentari nu l-au văzut, nu l-au citit și nu l-au analizat. Practic, ni s-a cerut să votăm un act pe care nu îl cunoșteam.

Iar aici începe partea patologica a poveștii. Pentru că în momentul în care s-a dat semnalul, o bună parte dintre colegii noștri au reacționat exact ca în celebrul experiment al lui Pavlov. A sunat clopoțelul politic și, brusc, mâinile s-au ridicat. Reflex pavlovian perfect. Nu citim, nu întrebăm, nu analizăm. Sună clopoțelul și ridicăm mâna.

Dacă ar fi să privim scena prin ochii unui medic, ar fi un caz interesant de neurologie politică. Avem un stimul extern, un ordin și o reacție involuntară: ridicarea mâinii. În mod normal, între stimul și reacție ar trebui să existe ceva. Se numește creier. Din păcate, în cazul unora dintre colegii noștri, acest organ pare să fi fost scos temporar din circuit. Și mai spectaculos, dovadă a lipsei de discernamant, unii au ieșit public și au spus cu o seninătate dezarmantă: „Nu am citit documentul, dar îl votez.”

Este ca și cum un chirurg ar spune: „Nu am văzut radiografia, dar hai să operăm, vedem noi ce găsim acolo.” Sau ca și cum un medic ar prescrie tratament fără diagnostic: „Nu știu boala, dar am rețeta.” Exact așa a funcționat și votul din Parlament: nu știm documentul, dar îl votăm. Asta nu se poate numi disciplină de partid, ci dresaj. Sună clopoțelul și mâna se ridică. Ordinele vin de undeva, iar ai noștri execută fără să clipească. Stau capră în fața stăpânilor străini și reacționează cu o promptitudine demnă de manualele de fiziologie. Chestiunea nu este că există presiuni externe. Chestiunea este că unii dintre reprezentanții acestei țări nici măcar nu mai mimează gândirea. Votează întâi și află după aceea ce au votat.

Dragi colegi, Parlamentul României nu este laboratorul lui Pavlov și nici sală de reflexe condiționate. Ar trebui să fie locul în care oamenii citesc, gândesc și decid. Dar când ajungem la situația în care unii parlamentari declară public că nu cunosc documentul pe care îl votează, atunci, pentru mine, diagnosticul este clar. Nu mai vorbim despre politică. Vorbim despre reflexe pavloviene administrate la nivel instituțional.

The post Geamănu Ștefan – Declarație politică – „Reflexele pavloviene în coaliția foamei” appeared first on AUR.

               Domnului Petre Florin MANOLE, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                                

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor

Grupul Parlamentar: A.U.R.                 

Obiectul Întrebării – „Sănătatea României la Terapie Intensivă: 3 din 4 angajați lucrează în condiții critice, în timp ce leadership-ul ministerial suferă de un punct orb”

Stimate Domnule Ministru,

          Vă adresez această interpelare în urma datelor alarmante publicate recent de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, prin intermediul aplicației de monitorizare a Calității Vieții Profesionale (CVP). Rezultatele acestui studiu național, realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), descriu un sistem medical aflat în pragul colapsului funcțional și al abandonului de personal.

În timp ce discursul guvernamental se concentrează pe investiții în ziduri și echipamente, cifrele privind capitalul uman sunt de o gravitate fără precedent:

1. Condiții de muncă la limită: 74,3% dintre angajații din sănătate își evaluează condițiile de muncă drept problematice sau critice. Scorul mediu național de 49,9 puncte din 100 este, practic, o notă de corigență pentru actuala administrație.
2. Epuizarea și deficitul de personal: Dimensiunea supraîncărcării a obținut cel mai mic scor, 34,2 puncte. Aceasta nu este doar o problemă de confort, ci un risc direct la adresa siguranței pacientului.
3. Vulnerabilitatea juridică a medicilor: Scorurile arată o vulnerabilitate medico-legală critică de 30,4 puncte. Medicii din România practică astăzi o medicină defensivă, paralizați de frica de malpraxis în absența unui suport instituțional real.
4. Amenințarea exodului: Aproape 1 din 3 angajați (28,7%) declară o intenție ridicată de a părăsi sistemul. Principalele motive? Salarizarea nesatisfăcătoare, lipsa respectului și dezechilibrul grav între viața profesională și cea personală.
5. Punctul orb managerial: Managerii de spitale evaluează situația cu 10 puncte mai sus decât personalul de execuție. Această ruptură de percepție confirmă că deciziile de la vârful sistemului sunt deconectate total de realitatea din secții.

În fapt, singurul lucru care mai ține sistemul în picioare este satisfacția vocațională (70 puncte), însă vocația nu poate ține locul personalului lipsă și nici nu poate compensa oboseala cronică a celor care fac gărzi duble.

          În acest context, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:                                                      

1. (Către Ambii Miniștri): Cum explicați diferența de 10 puncte între percepția managementului și cea a personalului de execuție? Ce măsuri de „audit al realității” veți implementa pentru ca managerii numiți politic să nu mai ignore condițiile critice de muncă?

2. (Către Ministrul Muncii): Având în vedere că aproape 30% din personal vrea să părăsească sistemul, ce strategie de retenție aveți, dincolo de promisiuni salariale? Cum aveți de gând să gestionați riscul de „burnout” prin legislația muncii specifică sectorului sanitar?

3. (Către Ministrul Sănătății): Cum răspundeți la scorul critic de 34,2 puncte privind deficitul de personal? În câte unități sanitare se respectă astăzi normativele de personal și de ce nu ați deblocat posturile necesare pentru a stopa supraîncărcarea?

4. (Către Ministrul Sănătății): Ce pași concreți faceți pentru a reduce vulnerabilitatea juridică a medicilor (scor 30,4), astfel încât aceștia să nu mai fie obligați să practice medicina defensivă din cauza lipsei de suport instituțional?

5. (Către Ambii Miniștri): Având în vedere că acest studiu a fost realizat prin aplicația CVP a Federației Solidaritatea Sanitară, veți recunoaște oficial acest instrument de monitorizare pentru a fundamenta viitoarele politici de dialog social?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – „Sănătatea României la Terapie Intensivă: 3 din 4 angajați lucrează în condiții critice, în timp ce leadership-ul ministerial suferă de un punct orb” appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice:„România nu este proprietatea unei coaliții incompetente”

Domnule Președinte,

Stimați colegi,

Dragi români,

Când vorbesc despre România, nu vorbesc despre cifre din rapoarte sau despre strategii scrise în birouri ministeriale. Vorbesc despre oamenii acestei țări. Despre românii care muncesc, care plătesc taxe, care își cresc copiii cu speranța că statul român îi va apăra, nu îi va umili. România reală este formată din milioane de oameni simpli care își iubesc țara și care merită respect. Din păcate, exact acest respect lipsește astăzi la vârful guvernării. Coaliția care conduce România a reușit performanța de a transforma guvernarea într-o succesiune de scandaluri, improvizații și decizii iresponsabile.

Un exemplu grav este cel al ministrului Radu Miruță. Un politician care a pozat ani de zile în moralistul absolut al politicii românești, dar care astăzi se află în centrul unui scandal major după numirea controversată a lui Viorel Salvador Caragea la conducerea Uzinei Mecanice Sadu, o unitate strategică a industriei de apărare.

În loc să ofere explicații clare românilor, ministrul a apărat această numire cu o aroganță care arată exact ceea ce USR a devenit: un partid care predică morală altora, dar care aplică propriile reguli doar când îi convine.

Mai grav, același ministru a făcut declarații publice în care a vorbit despre amplasamente și infrastructuri sensibile din sistemul militar românesc, informații care într-un context regional tensionat ar trebui tratate cu maximă responsabilitate. Securitatea națională nu este material de conferință de presă.

Iar ipocrizia este completă când aflăm că același politician care astăzi condamnă vechile partide a trecut el însuși prin aceleași structuri politice pe care le demonizează. Lecțiile de morală sunt credibile doar atunci când vin de la oameni consecvenți.

Dar poate cel mai revoltător exemplu de nepăsare față de români vine din zona mediului și a resurselor vitale. Sub responsabilitatea ministrului Diana Buzoianu, România a ajuns să trăiască un scandal incredibil: golirea barajelor și punerea în pericol a alimentării cu apă pentru comunități întregi din Argeș și Prahova.

Într-o țară normală, apa este protejată ca o resursă strategică. În România acestei coaliții, apa a devenit subiect de scandal administrativ, iar oamenii au fost lăsați să se întrebe dacă vor avea apă în case. Apa nu este o statistică într-un raport de minister. Apa este viață. Iar când statul eșuează să protejeze o resursă atât de elementară, nu mai vorbim despre greșeli administrative. Vorbim despre incompetență gravă. La fel de revoltător este și modul în care statul român și-a tratat propriii cetățeni în situații de criză. Sub mandatul ministrului de externe Oana Țoiu, opinia publică a fost martoră la un episod care a șocat o țară întreagă: o minoră româncă aflată într-o zonă de conflict nu a fost lăsată să urce într-un avion pentru a fi evacuată, deși viața îi era pusă în pericol. Un stat care nu este capabil să își protejeze copiii în momente de pericol nu mai poate pretinde că își respectă cetățenii.

Aceasta este realitatea guvernării de astăzi. Miniștri aroganți. Decizii iresponsabile. Scandaluri în lanț.

The post Geamănu Ștefan – Declarație politică – ”România nu este proprietatea unei coaliții incompetente” appeared first on AUR.