De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin

Circumscripția electorală: nr.31 Prahova

Obiectul interpelării: Acordarea de sprijin financiar din Fondul de rezervă pentru localitățile afectate de inundațiile și fenomenele meteorologice extreme din județele Buzău și Prahova

Domnule Prim-ministru,

În ultimele zile, județele Buzău și Prahova au fost afectate de precipitații abundente și fenomene meteorologice extreme care au provocat pagube semnificative infrastructurii locale, drumurilor comunale și sătești, podurilor, podețelor, terenurilor și gospodăriilor cetățenilor.

Numeroase comunități locale se confruntă în prezent cu dificultăți majore de acces, cu infrastructură afectată și cu riscuri suplimentare generate de alunecări de teren, eroziuni de maluri și distrugerea unor obiective esențiale pentru viața comunităților.

În județul Buzău au fost afectate grav localitățile Siriu, Lopătari, Mânzălești, Vintilă Vodă, Bisoca, Cozieni, Buda, Chiojdu, Pietroasele, Cănești, Brăești și Cernătești.

La Siriu: 

– în satul Colțul Pietrii, pe malul drept al râului Buzău pe o lungime de aproxiamtiv 400 m s-a produs o surpare de mal. În situația extinderii surpării, aceasta va pune în pericol un număr de 4 locuințe;

– drumurile sătești DS 18, DS 11, DS 13, DS 26, DS 28, și DS 32 au fost grav afectate sau chiar blocate, accesul în aceste zone fiind îngreunat;

– drumul comunal DC 239 a fost afectat de căderi de pietre de pe versanți.

La Lopătari:

– drumul comunal între localitățile Lopătari și Vârteju pe o lungime de aproximativ 1,5 km.

– DJ 203 K între localitățile Lopătari și Plaiul Nucului, pe o lungime de aproximativ 2,5 km;

– 2 podețe pe o lungime totală de 150 m, în satele Săreni și Terca;

– drumuri comunale și sătești pe o lungime totală de aproximativ 4,3 km;

– zidul de sprijin de la limita proprietății Bisericii din satul Lopătari pe o lungime de aproximativ 50 m.

La Mânzălești:

– DC 167 prin spălare de balast și formare de făgașe pe o lungime de aproximativ 2 km în zonaValea Manciului și aproximativ 1 km în satul Buștea;

– DC 169 prin spălare de balast și formare de făgașe pe o lungime de aproximativ 1 km în satul Ghizdita și aproximtiv 1,5 km în satul Poiana Vâlcului;

– DC 102 s-a produs o surpare în zona ocnelor de sare, satul Plavățu;

– DC 9 prin spălare de balast și formare de făgașe pe o lungime de aproximativ 1 km;

– DJ 203 K în satul Mânzălești, au fost afectate gabionele de protecție pe o lungime de aproximativ 30 m din cauza creșterii debitului pârâului Slănic.

La Vintilă Vodă, Bisoca și în alte localități din zona montană și submontană, ploile au produs degradări importante ale infrastructurii rutiere locale.

La Brăești, alunecările de teren, distrugerea podețelor și afectarea drumurilor au creat probleme serioase pentru locuitori, inclusiv pentru aproximativ 150 de persoane care au rămas cu acces limitat către gospodării.

La Cernătești au fost afectate drumuri comunale și sătești în mai multe sate, precum și podețe amplasate peste râul Slănic.

În județul Prahova, comuna Cerașu a fost din nou lovită de fenomene meteo severe. În satul Slon, aluviunile și alunecările de teren au afectat grav infrastructura rutieră, iar accesul către aproximativ 80 de gospodării se realizează în prezent exclusiv pietonal.

Având în vedere amploarea pagubelor și dificultățile cu care se confruntă aceste comunități, vă solicit să dispuneți de urgență evaluarea completă a situației și alocarea fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru refacerea infrastructurii afectate și sprijinirea autorităților locale.

Consider că Fondul de rezervă bugetară trebuie utilizat pentru scopul pentru care a fost creat: intervenția rapidă în situații excepționale și sprijinirea cetățenilor afectați de calamități și fenomene extreme, nu pentru recompensarea clientelei politice sau pentru alocări discreționare.

Românii din aceste localități au nevoie de sprijin concret, nu de promisiuni și comunicate. Statul are obligația de a interveni rapid și echitabil pentru a limita efectele acestor dezastre și pentru a permite revenirea comunităților afectate la o viață normală.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Acordarea de sprijin financiar din Fondul de rezervă pentru localitățile afectate de inundațiile și fenomenele meteorologice extreme din județele Buzău și Prahova appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin

Circumscripția electorală: nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 

Obiectul întrebării: Îngroparea și abandonarea ilegală a deșeurilor provenite din construcții pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc în atenție o situație extrem de gravă privind abandonarea, îngroparea și ascunderea ilegală a deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău, situație care generează riscuri majore pentru mediu, sănătatea populației și siguranța cursurilor de apă din zonă.

Potrivit informațiilor publice și sesizărilor formulate de locuitorii din zonă, în luna aprilie 2026, în urma verificărilor efectuate în zona Sibiciu de Sus – Pătârlagele, comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Buzău au identificat urme ale unor utilaje care nivelau terenul cu amestecuri de pământ și deșeuri pe o suprafață de aproximativ 400 mp, inclusiv în apropierea unui curs de apă. Ca urmare a constatărilor, Garda de Mediu a formulat plângere penală și a aplicat sancțiuni contravenționale.

Totodată, în cadrul verificărilor desfășurate la lucrările de reabilitare a Liceului Teoretic „Radu Vlădescu” din Pătârlagele, au fost constatate nereguli privind gestionarea deșeurilor rezultate din construcții, respectiv lipsa evidențelor obligatorii, lipsa documentelor de transport și depozitarea neconformă a deșeurilor.

Mai grav, în data de 17 mai 2026 au fost semnalate noi transporturi de deșeuri abandonate direct în natură. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și declarațiilor unor persoane implicate în transportul acestor deșeuri, dispozițiile privind descărcarea lor pe spații verzi ar fi provenit chiar de la primarul orașului Pătârlagele.

Ca urmare a noilor sesizări și probe prezentate de locuitori ai orașului, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Buzău a anunțat, în data de 18 mai 2026, formularea unei noi plângeri penale pentru identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor implicate în abandonarea și ascunderea deșeurilor.

Având în vedere gravitatea faptelor și faptul că, potrivit informațiilor existente, activitățile de abandonare și îngropare a deșeurilor continuă cu girul primarului din orașul Pătârlagele, în ciuda plângerilor penale formulate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul tuturor plângerilor penale formulate de Garda Națională de Mediu privind abandonarea și îngroparea ilegală a deșeurilor pe raza orașului Pătârlagele?

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Mediului pentru monitorizarea situației și prevenirea continuării acestor activități ilegale?

3. Au fost dispuse controale suplimentare de către Garda Națională de Mediu după formularea plângerilor penale? Dacă da, care au fost concluziile acestora?

4. Ce măsuri au fost dispuse pentru ecologizarea terenurilor afectate și pentru readucerea acestora la starea inițială?

5. A fost verificată implicarea autorităților administrației publice locale din Pătârlagele în activitățile reclamate și ce concluzii au rezultat în urma acestor verificări?

6. Intenționează Ministerul Mediului sau Garda Națională de Mediu să sesizeze și alte instituții competente, inclusiv organele de urmărire penală și organismele de control financiar, având în vedere caracterul repetitiv al faptelor și suspiciunile privind implicarea unor reprezentanți ai administrației locale?

Abandonarea și îngroparea ilegală a deșeurilor reprezintă o agresiune directă împotriva mediului și a comunităților locale, iar tolerarea unor astfel de practici subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a aplica legea și de a proteja patrimoniul natural al României.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Îngroparea și abandonarea ilegală a deșeurilor provenite din construcții pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin
Circumscripția electorală: nr.31 Prahova
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Rata de absorbție a fondurilor europene

Stimate domnule Prim-ministru,
În cadrul unui interviu acordat unui post de radio, ați avertizat că o eventuală schimbare a guvernului pe care îl conduceți ar aduce cel puțin una sau două luni de lipsă de concentrare pe problemele majore, într-un moment critic pentru absorbția fondurilor europene.
„Dacă nu absorbim cele 10 miliarde de euro, pe care trebuie să le absorbim din bani europeni, din care mai mult de jumătate sunt granturi, până la sfârșitul lunii august, România va pierde acești bani. Și avem până acum din această sumă puțin sub 20% absorbiți. Mai avem de absorbit 80%. Dacă nu ne concentrăm pe această temă, indiferent cine va fi, vom pierde banii” ați spus pe data de 2 aprilie.
Domnule Prim-ministru, pentru o corectă informare a opiniei publice, consider că sunt necesare câteva răspunsuri cu privire la absorbția de fonduri europene:
1) Câți bani europeni au fost atrași de România din luna iunie 2025 până în prezent din fondurile destinate țării noastre prin cadrul financiar multianual 2021-2027?
2) Câți bani a reușit România să atragă din fondurile destinate țării noastre prin PNRR în aceeași perioadă?
3) Cu cât a crescut rata de absorbție a fondurilor europene din luna iunie 2025 și până în prezent?

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Rata de absorbție a fondurilor europene appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin

Circumscripția electorală: nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 

Obiectul întrebării: Stadiul reformei și restructurării instituțiilor din subordinea Ministerului Economiei

Stimate domnule ministru,

Una dintre măsurile asumate public de Guvernul condus de domnul Ilie Bolojan o reprezintă reforma administrației publice. Cu toate acestea, la aproape opt luni de la instalarea actualului Executiv, această reformă pare să înainteze cu dificultate, fiind invocate în mod repetat diverse motive pentru întârzierea implementării sale.

Recent, Guvernul a adoptat prin ordonanță de urgență proiectul privind reforma administrativă, iar reprezentanții coaliției de guvernare au început să prezinte public intențiile de reformă la nivelul fiecărui minister. 

În acest context, la începutul anului curent ați declarat că „trebuie să măsori de mai multe ori până să găseşti soluţia corectă” și că, din punct de vedere managerial, „soluţia corectă nu este să tai otova, fără să te uiţi la cine este eficient şi cine nu”.

Având în vedere aceste declarații și responsabilitatea Ministerului Economiei în gestionarea instituțiilor și companiilor din subordine, vă rog să îmi transmiteți următoarele informații:

1. Care este stadiul actual al procesului de reformare și restructurare a instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Economiei?

2. Ce măsuri concrete au fost adoptate până în prezent în vederea eficientizării activității acestor instituții?

3. Care sunt criteriile utilizate pentru evaluarea eficienței instituțiilor și structurilor din subordine?

4. Care este calendarul estimat pentru finalizarea procesului de reformă și restructurare la nivelul ministerului pe care îl conduceți?

Solicit răspunsul în scris conform Art. 39 Alin. 4 din LEGEA nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

The post Ștefăniță-Alin Avramescu – Întrebare – Stadiul reformei și restructurării instituțiilor din subordinea Ministerului Economiei appeared first on AUR.

„Declarațiile oficialilor din Ministerul Energiei devin din ce în ce mai contradictorii. Pe de o parte, ministrul Bogdan Ivan afirmă public că analizează soluții pentru oprirea închiderii minelor și menținerea centralelor pe cărbune, iar pe de altă parte, Guvernul condus de Ilie Bolojan promovează ordonanțe care prevăd exact contrariul: continuarea închiderii minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.

Din păcate, nici săptămâna trecută, nici săptămâna aceasta nu a fost prezent niciun reprezentant al Ministerului Energiei să răspundă la o întrebare simplă: până la urmă trebuie sau nu închise minele? Pentru că reprezentanții Comisiei Europene nu ne-au cerut acest lucru, ci el a fost inclus în PNRR de către fostul ministru Cristian Ghinea.

În timp ce Polonia, stat membru al Uniunii Europene, a negociat cu succes amânarea închiderii minelor până în 2049 și a investit masiv în minerit și energie, iar astăzi are una dintre cele mai dezvoltate industrii extractive din Europa, România alege calea distrugerii propriei industrii.

Cadrul legal european permite continuarea activităților miniere, dacă există voință politică”, a spus deputatul AUR.

Potrivit acestuia, la inițiativa deputatului AUR de Hunedoara Tiberiu Barstan, au fost depuse două amendamente prin care AUR solicită prelungirea termenelor de închidere a minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, și elaborarea Strategiei Naționale de Reindustrializare a Văii Jiului 2026–2040.

„Aceste măsuri nu sunt doar acte de dreptate pentru comunitățile din Valea Jiului, ci necesități strategice pentru securitatea energetică a României. Așteptăm răspunsul Ministerului Energiei și un vot responsabil din partea coaliției de guvernare sau cel măcar să se decidă cu privire la subiectul închiderii minelor: susțin sau nu închiderea acestora”, a conchis deputatul Ștefan Avrămescu.

The post Ștefan Avrămescu (AUR): „În timp ce Polonia a negociat cu succes amânarea închiderii minelor, România alege calea distrugerii propriei industrii” appeared first on AUR.