„România și-a atins potențialul de creștere pe actualul model economic. Nu mai poate să reducă din decalajele față de Uniunea Europeană, a rămas blocată la 77-78% din media europeană și, de asemenea, avem această combinație de inflație și recesiune, stagflația, care apare și în prognoza Comisiei Europene”, a spus acesta.

Petrișor Peiu a subliniat creșterea accelerată a inflației începând cu anul 2022, aspect care a fost marcat concomitent de încetarea creșterii economice.

„În România vedem că, începând cu 2022, rata inflației este extrem de ridicată și nu mai scade. Ea este aproximativ de trei ori mai mare decât era în perioada 2016-2022.

În paralel, observăm finalizarea perioadei de creștere economică. România nu mai crește.

Iată, începând cu același 2022, am mai avut un singur trimestru de creștere peste 3%, după care, încet, încet, creșterea economică s-a stins și suntem astăzi în recesiune.

Practic, modelul economic românesc și-a atins potențialul de creștere. Nu mai poate să crească”, a declarat Petrișor Peiu.

Senatorul AUR a atras atenția că România a bătut pasul pe loc în privința convergenței cu media Uniunii Europene.

„Dacă ne uităm la atingerea convergenței cu media Uniunii Europene, în 2021 eram la 74% din media Uniunii. În 2022, anul de care vă spuneam, 77% din media Uniunii. În 2023, 78%, în 2024, 80%, după care ne întoarcem în 2025 la 78%.

Practic, începând cu 2022, România a rămas pe loc, la 77-78% din media Uniunii Europene, și nu mai poate să recupereze. Nu mai se află în procesul de atingere a convergenței, ceea ce se vede și în prognoza Comisiei Europene pentru 2026”, a mai spus acesta.

Potrivit lui Petrișor Peiu, combinația dintre recesiune, scăderea economică și inflație foarte mare a declanșat fenomenul stagflației care afectează puternic România.

Liderul senatorilor a explicat amănunțit contribuțiile ramurilor economiei la creșterea PIB.

„Avem cea mai mare contribuție la scădere este comerțul cu amănuntul, retail-ul, și cea mai mare contribuție la creștere, construcțiile. Dar retail-ul, care este cea mai mare ramură a economiei românești, 22,5%, contribuie cu 0,8% la scăderea de 1,2% pe primul trimestru.

Construcțiile, care contribuie cu 0,4%, au însă o pondere mult mai mică în produsul intern brut.

La fel, pe partea de consum, observăm o pondere foarte mare a deficitului comercial, 5,1%, cu minus. Avem ponderea deficitului comercial, rămâne pondere ridicată a administrației publice, 10% din PIB, ponderea consumului populației, 72,5%, și investițiile au o pondere de aproape 20%.

Avem, practic, un stat mult prea extins. Ponderea administrației publice în PIB este aproape egală cu ponderea industriei. Industria este la 15 și ceva la sută, administrația publică la 14 și ceva la sută.

Cea mai importantă componentă a PIB-ului este retail-ul, comerțul cu amănuntul, ramura care scade deja de 9 luni consecutiv. Ponderea impozitelor nete în PIB a scăzut cu 20%, s-a redus puternic.

Avem în continuare cea mai slabă intermediere financiară din UE, ponderea activelor bancare și asigurărilor, undeva la 4,1%, ponderea industriei financiare în PIB”, a arătat Petrișor Peiu.

În privința deficitului comercial, liderul AUR a subliniat dezechilibrul uriaș.

„Deși vedem investiții în creștere anul trecut și în acest trimestru, practic această creștere vine din creșterea deficitului comercial. Deci vestea care părea bună, creșterea investițiilor, este de fapt una rea. Acea creștere vine din import.

Dacă în 2016, acum 10 ani, când se punea problema unui guvern tehnocrat, aveam o creștere care vine din consum, acum, după 10 ani, înainte de un nou guvern tehnocrat, avem o scădere care vine din consum”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România nu mai poate să crească economic pe modelul actual și nici să reducă din decalajele față de Uniunea Europeană” appeared first on AUR.

„Cursul de schimb începe să se tempereze. Dar, așa cum deprecierea leului nu avea nicio legătură cu moțiunea de cenzură, nici temperarea deprecierii nu are vreo legătură cu faptul că avem un guvern interimar. Cursul de schimb are legătură doar cu politica economică și monetară a statului. Iar statul înseamnă Guvernul și, mai ales, BNR”, a declarat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR atrage atenția că România traversează una dintre cele mai agresive perioade inflaționiste din ultimii ani, în timp ce BNR menține artificial un curs valutar care favorizează importurile și lovește direct în economia românească.

„În ultimii cinci ani, în România avem o rată a inflației cumulată de peste 62%, dar cursul de schimb s-a depreciat doar cu 5,68%. «Vrăjitoria» BNR constă în faptul că, după explozia inflației din 2022, a urcat rata dobânzii de intervenție la 7% și, după un an și jumătate, a scăzut-o la 6,5%, unde o ține de doi ani”, a precizat liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu susține că BNR a abandonat, în realitate, lupta împotriva inflației și că actuala politică monetară servește exclusiv interesului statului de a reduce artificial deficitul și ponderea datoriei publice.

„Cum luptă BNR cu inflația dacă, în ultimul an, rata inflației a urcat de la aproximativ 5,6% la peste 10%, dar dobânda de intervenție a rămas la 6,5%, neschimbată? Răspunsul este cât se poate de simplu: BNR, ca și Guvernul, de altfel, NU luptă cu inflația!

Inflația, oameni buni, este principala și singura politică economică a statului român. De ce? Simplu, pentru că inflația scade deficitul bugetar și reduce ponderea datoriei în PIB. Dar scade puterea de cumpărare și ucide creșterea economică!”, a afirmat Petrișor Peiu.

Liderul AUR avertizează că politica de menținere artificială a cursului valutar, combinată cu lipsa măsurilor pentru susținerea producției interne, a împins economia românească într-o dependență tot mai mare de importuri și a afectat grav competitivitatea firmelor românești.

„Iar cursul valutar fix, pe care îl avem de mulți ani, a distrus orice producție internă, favorizând masiv importurile. BNR împarte cu Guvernul responsabilitatea stagflației pe care au creat-o și pe care o întrețin”, a concluzionat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „BNR împarte responsabilitatea cu guvernul Bolojan pentru stagflația din România” appeared first on AUR.

Pe trimestru 4 al anului 2025, scăderea este chiar abruptă față de trimestru 3 al acelui așa an. Aproape 2% scădere într-un singur trimestru. Pe tot anul 2025 avem 3 trimestre de scădere economică.

Asta după ce în 2024, în timpul guvernării Ciolacu, am avut primele două trimestre tot cu scădere economică. Deci 2024 recesiune, 2025 recesiune. În același timp avem în ambii ani cea mai mare rată a inflației din Europa.

Combinate, aceste două elemente au condus la stagflație. Stagflația este cel mai mare pericol pentru o economie de piață. Stagflația continuă și acum, în trimestrul 1 al anului 2026.

Dacă vom trece deja în al treilea an cu stagflație, lucrurile vor putea fi refăcute foarte, foarte greu. Ce a cauzat recesiunea? Inconștiența guvernului Bolojan, care a majorat în același timp prețurile la energie electrică după 1 iulie 2025, dar și taxele de consum, cotele de TVA și accizele. Acest lucru a înmormântat economia, a condus la scăderea producției, la scăderea vânzărilor, la scăderea consumului.

Asta este recesiunea, asta este Guvernul Bolojan. Recesiune, stagflație, inflație foarte mare. Asta este Guvernul Bolojan”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Asta este recesiunea, asta este Guvernul Bolojan: recesiune, stagflație, inflație foarte mare!” appeared first on AUR.

„Am intrat în al treilea an de stagflație (…) Avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproape 9%, avem o creștere economică din nou sub 1%, ultimele două trimestre au fost de contracție și ne așteptăm ca și trimestrul I din 2026 să fie tot de contracție. (…) Spre deosebire de anul trecut, a început să crească și șomajul, care a depășit 6%, fiind cea mai ridicată cifră a șomajului din întreaga Europă de Est”, a declarat Petrișor Peiu.

Potrivit senatorului, majorarea cotelor TVA a fost o măsură economică „proastă, neinspirată, pentru că nu a adus o creștere a veniturilor din TVA mai mare decât rata inflației”, motiv pentru care este necesară revenirea la cotele de TVA de dinainte de august 2025.

Măsurile susținute de AUR regăsite în programul economic prezentate în cadrul conferinței sunt următoarele:

– Revenirea la cota standard de TVA de 19% și la cea redusă de 9%;

– Impozitul pe dividende de 8% – acesta nu poate fi mai mare decât impozitul pe venit (10%), pentru a putea să stimuleze;

– Simplificarea administrării micilor afaceri: impozit pe cifra de afaceri de 1% pentru orice firmă cu cifră de afaceri mai mică de 250.000 euro/anual;

– Contribuții sociale plătite la numărul efectiv de ore lucrate pentru salariații cu timp redus de lucru (part-time);

– Interzicerea deductibilității fiscale a operațiunilor de optimizare fiscală a multinaționalelor (serviciile de management, consultanță și drepturi de proprietate intelectuală) și plafonarea cheltuielilor cu dobânda la creditele intra-grup;

– Scutirea/reducerea de impozitul pe proprietate pentru locuința de domiciliu și limitarea la 0,005% a cotei de impozitare, în cazul trecerii la impozitarea după valoarea de piață;

– Renunțarea la plafonarea retragerilor din propriul fond de pensie din Pilonul II;

– Eliminarea completă a practicilor de e-birocrație (e-factura, e-transport, e-…)

– Toate datoriile statului către firme să devină credit fiscal

– Oprirea închiderii centralelor pe cărbune până la finalizarea noilor capacități pe gaze.”

În ceea ce privește echilibrarea bugetului, Petrișor Peiu a susținut nevoia unor plafoane pentru cheltuielile publice, creșterea redevențelor pentru exploatarea resurselor naturale, precum și simplificarea aparatului bugetar.

„Pentru echilibrarea bugetului, credem că sunt necesare alte măsuri, nu creșterile de taxe adoptate de guvern, ci plafoane pentru fiecare dintre capitolele importante ale cheltuielilor publice, un moratoriu al investițiilor inutile sau neurgente, creșterea redevențelor pentru exploatarea resurselor naturale și simplificarea aparatului guvernamental și a aparatului de stat, în general”, a mai spus liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „În prima zi de guvernare vom reduce cota standard de TVA la 19% și cea redusă la 9%” appeared first on AUR.