„Noi semne că economia s-a contractat la finalul anului 2025 și că suntem în recesiune:

Șomajul a atins nivelul critic de 6% (494.000 de persoane se află oficial în șomaj), pentru prima oară după foarte mulți ani peste nivelul mediu din UE (5,9%).

Din decembrie 2024 până în decembrie 2025 numărul șomerilor a crescut cu 31.000.

România s-a decuplat complet de celelalte state din regiune: Ungaria are un nivel al șomajului de 4,5%, Polonia de 3,2%, Bulgaria 3,3%, Cehia 3,1%, Slovacia 5,8% și Croația 4,5%.

Pentru prima dată după criza din 2008-2013, România are o rată a șomajului mai mare decât Italia (5,6%)!

În primele 11 luni ale anului 2025, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de perioada 1.I-30.XI.2024, atât ca serie brută cu 2,3%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,6%.

Cea mai mare scădere este înregistrată începând cu luna august, odată cu creșterea cotelor TVA :

• august 2025 față de august 2024 o scădere de 9%
• septembrie 2025 față de septembrie 2024 o scădere de 4,3%
• octombrie 2025 față de octombrie 2024 o scădere de 7%
• noiembrie 2025 față de noiembrie 2024 o scădere de 6,65.

Cele mai afectate sectoare de căderea abruptă din servicii: agenții turistice (-13,8%), restaurante (-5,3%), coafură și înfrumusețare (-7,6%). Aceste cifre trebuie corelate cu o inflație de 9-10%”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Semnele care confirmă că România este în recesiune: șomajul, căderea abruptă din sectorul serviciilor și inflația galopantă” appeared first on AUR.

Practic, astăzi sunt aproape la fel de mulți români fără un loc de muncă precum în primul an al pandemiei, când firmele intrau în insolvență și faliment pe bandă rulantă, angajații erau trimiși acasă, iar economia națională și europeană erau scurtcircuitate. Acum revedem căderea pieții muncii, doar că de această dată din cauza măsurilor guvernamentale: înăsprirea regimului fiscal prin noi taxe și impozite, eliminarea facilităților, lipsa de predictibilitate și disprețul față de mediul privat.

Iar pentru tinerii noștri situația este mult mai gravă. 27% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani sunt șomeri, față de aproximativ 17% în anul 2020. Asta înseamnă că tinerii României își găsesc mai greu un loc de muncă decât într-o perioadă cu restricții la tot pasul.

Românii încep să vadă că PSD, PNL, USR, UDMR nu oferă nicio perspectivă și garanție pentru relansarea economică a României: nu sprijină angajarea, nu stimulează producția, nu susțin firmele românești. În schimb, instituie biruri peste biruri și împing antreprenorii români spre faliment.

Guvernul Bolojan continuă politicile fostelor guvernări care au promis marea cu sarea, reforme și ajustări fiscale pentru ieșirea din crize, dar au lăsat dezastrul în urma lor.

Șomajul este o problemă socială reală care cere soluții urgente, mai ales în comunitățile rurale unde rata este mult mai ridicată iar tinerii sunt forțați să-și părăsească familiile pentru un viitor în străinătate.

Nu pandemia a adus România în criza economică. România a ajuns în criză din cauza impostorilor și oportuniștilor politici care au girat măsuri fiscale otrăvitoare. Iar nota de plată va fi plătită, ca de fiecare dată, de românii care vor să muncească, dar care nu vor mai avea unde”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Economia românească retrăiește vremurile pandemiei, fără pandemie: șomajul atinge același valori ca în 2020!” appeared first on AUR.

„Aș dori să ridic două probleme majore. Prima problemă o reprezintă perspectiva creșterii șomajului în România în perioada următoare. Cea de-a doua se referă la neadaptarea cursului de schimb al României, al leu-euro, la realitățile economice din România.

Numeroși antreprenori din zona de construcții au semnalat deja faptul că există probleme foarte mari cu lichiditatea. Statul român nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale în relația cu antreprenorii din România. Există restanțe foarte mari, care depășesc și șase luni, adică există lucrări contractate în zona de construcții care nu sunt plătite.

Vorbim despre 500.000 de lucrători în sectorul construcțiilor, iar mai mult de jumătate din lucrările care se desfășoară în acest sector sunt lucrări publice. În condițiile în care statul nu își onorează facturile, înseamnă că aproape 300.000 de persoane sunt afectate, persoane care sunt angajate la aceste companii.

Din acest punct de vedere, există o perspectivă negativă în ceea ce privește evoluția șomajului din România. Având în vedere că aceste companii deja și-au cheltuit din lichiditatea proprie, din disponibilitățile pe care le aveau, este foarte probabil ca, până la începutul anului viitor, să asistăm la o creștere a numărului de șomeri cu aproximativ 100.000 de persoane.

Asta înseamnă că vom avea cel puțin 100.000 de persoane care nu vor putea să-și întrețină familia. Înseamnă o creștere cu aproape 50% a numărului de șomeri din România. Înseamnă că consumul se va reduce, iar încrederea în statul român și în economie va scădea. Acest lucru poate să ne împingă spre un trend negativ, iar ceea ce spuneau ei că ar trebui să fie o îmbunătățire a situației bugetare a statului român, în realitate, s-ar putea dovedi a fi o prăbușire.

Tocmai din acest punct de vedere, cerem statului român să fie un partener serios, să-și onoreze obligațiile pe care și le-a asumat în relația cu antreprenorii din România. Dacă nu poate să plătească, să creeze cadrul legislativ necesar pentru ca sistemul bancar să poată asigura finanțarea provizorie până la momentul la care facturile vor fi achitate”, a subliniat Marius Lulea.

De asemenea, prim-vicepreședintele AUR atrage atenția asupra politicii artificiale de menținere a cursului leu-euro, care ascunde prăbușirea reală a economiei. Potrivit acestuia, de ani de zile, BNR ține cursul fix, fără legătură cu situația economică gravă a țării.

„Vorbim aici despre un deficit bugetar foarte mare, aproape 10% din PIB. Vorbim despre un deficit de balanță comercială colosal, cred că anul acesta vom atinge 40 de miliarde de euro.

Ori, în condițiile în care situația economică, ca urmare a proastelor guvernări PSD, PNL, USR, UDMR, ne duce la o inflație care, declarată în acte, este de 10%, dar în următorii ani cel mai probabil va fi mai mare de 10%, nu se poate menține cursul de schimb la valoarea la care există el astăzi.

Turcia a trecut printr-o situație similară. Este un caz comparabil cu cel din România. A început criza cu un curs de trei lire la un dolar și a terminat această perioadă cu un curs de 40 – peste 10 ani, de 40 de lire la 1 dolar.

Asta arată că, dacă nu acordăm mai mare flexibilitate cursului de schimb, astfel încât economia României să devină o economie performantă, astfel încât producătorii și agricultorii din România să fie ajutați, cu o flexibilitate mai mare a cursului de schimb, ne putem aștepta ca aceste sectoare să se prăbușească.

Lucru foarte grav, pentru că au mai existat astfel de situații de-a lungul timpului. Și am dat un exemplu: exemplul Turciei. Iar nu cred că cineva își dorește în România să ajungem în această situație catastrofală”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea.

The post Marius Lulea (prim-vicepreședintele AUR): „România, la un pas de colaps economic: statul nu-și mai plătește datoriile, șomajul explodează” appeared first on AUR.

Deputatul AUR de Dâmboviţa, Valeriu Munteanu, solicită Guvernului adoptarea unui plan de măsuri urgente şi concrete pentru salvarea judeţului:

1. Crearea de programe speciale pentru combaterea şomajului rural, în judeţele cu rată ridicată a sărăciei;

2. Reformarea profundă a ANOFM, prin descentralizarea deciziilor şi evaluarea riguroasă a eficienţei cursurilor de formare profesională;

3. Lansarea de investiţii strategice în zonele sărace din Dâmboviţa, care să genereze locuri de muncă reale şi durabile;

4. Alocarea unui buget distinct pentru reconversia profesională a tinerilor din mediul rural, ca măsură esenţială pentru prevenirea exodului şi a marginalizării sociale.

„Dâmboviţa este judeţul contrastelor: potenţial agricol şi industrial enorm, dar cu oameni ţinuţi în sărăcie şi fără perspective. Guvernul trebuie să răspundă cu soluţii, nu cu rapoarte sterile!”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

Aceste concluzii rezultă din datele oficiale furnizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, în răspunsul transmis deputatului Valeriu Munteanu (nr. 4177/DRP din 29.05.2025, înregistrat la CDEP cu nr. 3b-7/235 din 26.06.2025), în urma unei interpelări privind situaţia socială din judeţul Dâmboviţa.

Cifrele confirmă dezastrul social din judeţ:

• La 30 aprilie 2025, rata şomajului în Dâmboviţa era de 3,85%, cu 0,6 puncte peste media naţională
• 6.277 de persoane înregistrate ca şomeri, dintre care peste 80% nu primesc nicio indemnizaţie;
• 5.405 şomeri provin din mediul rural – adică peste 86% din totalul judeţului;
• 7.045 de persoane beneficiază de Venitul Minim de Incluziune (VMI) – indicator clar al sărăciei cronice şi al lipsei de perspectivă economică;
• În perioada ianuarie–aprilie 2025 s-au organizat doar 14 cursuri de formare profesională, cu 342 de participanţi, dintre care doar 86 au fost angajaţi ulterior.

„Evident, programele guvernamentale sunt complet ineficiente. Mii de oameni fără loc de muncă, dar Guvernul se laudă cu 14 cursuri în patru luni. Este o bătaie de joc!”, a subliniat deputatul AUR.

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – Dâmboviţa campioană la şomaj rural, sărăcie persistentă şi incompetenţă guvernamentală! appeared first on AUR.

„Potențialul neexploatat al forței de muncă din România este de peste 700 de mii de cetățeni, dintre care peste 400 de mii sunt șomeri. Acest lucru este datorat faptului că toate guvernele de până acum nu s-au îngrijit să stimuleze dezvoltarea afacerilor românești, în care să existe locuri de muncă favorabile celor care vor să se manifeste profesional și să evolueze profesional. Să fie locuri de muncă tentante, care să le ofere o oportunitate și materială, dar și morală și, mai ales, profesională.

Lucrurile astea sunt foarte grave și trebuiesc să fie reglate cumva, trebuie să ne revenim, trebuie să înțelegem că oportunitățile de locuri de muncă favorabile înseamnă dezvoltare pe plan național, pe plan economic, pentru că noi avem capacitate tehnică, capacitate intelectuală și capacitate de muncă. Românii au demonstrat-o prin construcțiile pe care le-au făcut generații de-a rânduri. E adevărat că au dispărut în ultimii 35 de ani și am ajuns să credem că nu am avut industrie, că nu am avut fabrici, nu am avut uzine și am ajuns în situația de astăzi în care trebuie să le punem la loc.

Toate guvernele care au fost până acum au avut o preocupare special în falimentarea afacerilor românești. Afacerile românești s-au menținut foarte greu, au trebuit să suporte tot felul de măsuri care le-au afectat evoluția normală și au falimentat în număr foarte mare, aproape că sunt o minune cele care au rămas. E normal ca afacerile românești în România să existe, să fie susținute și să evolueze absolut favorabil pentru țara noastră și pentru cetățenii noștri. Așa este normal să fie și așa trebuie să se întâmple cu un nou guvern.”, a declarat senatoarea AUR, Dorina Barcari.

The post Dorina Barcari (AUR): „Românii vor să muncească, dar Guvernul îi ține în șomaj și sărăcie!” appeared first on AUR.

Doamnei Simona BUCURA-OPRESCU, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Rata șomajului în rândul tinerilor din România

Stimată doamnă Ministru,

După Spania și Suedia, țara noastră are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor, potrivit datelor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică, cea mai alarmantă situaţie se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, unde rata şomajului a atins 25,3% în perioada iulie-septembrie 2024, ceea ce înseamnă că unul din patru tineri care caută un loc de muncă nu reuşeşte să se angajeze.

Pe de altă parte, jucătorii din piața muncii spun că munca part-time a adolescenților nu este o practică răspândită în România, însă și opțiunile oferite de angajatori și adaptate acestui grup de vârstă sunt mai puține.

Prin urmare, doamnă Ministru, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Pentru segmentul de vârstă 15-24 ani, care este nivelul ratei șomajului înregistrat pe parcursul anului 2024?

2. Care este situația șomajului pentru persoanele cu un nivel scăzut al educației, ce programe sunt în derulare pentru încadrarea acestora pe piața muncii? Câte dintre aceste programe sunt finanțate din bugetul de stat și câte prin programe europene?

3. ”Marea Demisioneală” este un fenomen mondial acut care descrie numărul record de oameni care își părăsesc locul de muncă – câte demisii s-au înregistrat, în intervalul 2020-2024, atât în mediul privat, cât și în cel bugetar în România?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Rata șomajului în rândul tinerilor din România appeared first on AUR.