BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

ANRE este autoritatea administrativă autonomă cu rol central în funcționarea piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale din România. Potrivit prevederilor OUG nr. 33/2007, ANRE elaborează și aplică reglementările obligatorii la nivel național, stabilește tarifele de transport și distribuție, autorizează operatorii economici din sector și implementează deciziile Agenției de Cooperarea a Reglementatorilor în Domeniul Energiei (ACER) și ale Comisiei Europene. Toate aceste atribuții au un pronunțat caracter tehnic, presupunând cunoaștere aprofundată a sectorului energetic.

Cu toate acestea, cadrul legal actual al OUG nr. 33/2007 nu impune cerințe suficient de riguroase privind formarea profesională de natură tehnică pentru membrii Comitetului de Reglementare sau ai Consiliului Consultativ al ANRE. Această lacună legislativă a permis, în practică, numirea sistematică în conducerea autorității a unor persoane cu formare exclusiv juridică, fiscală sau administrativă, fără experiență relevantă în domenii tehnice specifice energiei și fără o înțelegere profundă a implicațiilor tehnice ale acestor domenii.

Din păcate, în prezent putem vorbi despre o veritabilă problemă de politizare a conducerii ANRE, aspect ce a fost documentat în mod repetat de presă ori de organizații neguvernamentale.

Publicațiile recente din presă au evidențiat că România rămâne o excepție negativă față de statele europene, că numirea parlamentară directă a conducerii ANRE ridică probleme de compatibilitate cu spiritul legislației europene privind independența regulatorilor, și că, în alte state europene aceste entități funcționează ca agenții conduse de personal profesionist, nu de consilii politizate.

În ultimii ani, influența politică a contribuit la numirea în administrația ANRE a unor persoane fără experiență și legătură cu domeniul, recomandate exclusiv pe criterii politice. Efectul este evident în contextul în care numirea în funcții de administrație ale ANRE se face de către Parlament sau de către primul-ministru în cazul Consiliului consultativ al ANRE. Cu toate acestea, politizarea dusă la extrem în numirea aparatului administrativ al unei autorități cu rol în domeniul energetic, este de natură să creeze vulnerabilități periculoase pentru siguranța statului român.

Prezenta propunere legislativă urmărește remedierea lacunei normative descrise, prin introducerea unor cote minime de specialiști cu studii superioare tehnice din domeniile energiei electrice, energiei termice și gazelor naturale, atât la nivelul Comitetului de Reglementare (minimum 2 din cei 4 membri neexecutivi), cât și la nivelul Consiliului Consultativ.

Măsura nu urmărește excluderea juriștilor sau economiștilor, ci asigurarea unui nucleu profesional tehnic minim în organele decizionale, fără de care reglementările riscă să fie formal corecte din punct de vedere juridic, dar tehnic inadecvate, cu posibile consecințe grave asupra domeniului energetic. Cotele propuse sunt modeste față de componența totală a organelor, lăsând o marjă largă pentru numiri pe criterii juridice sau economice.

Propunerea va avea impact pozitiv prin: creșterea calității reglementărilor în sectorul energetic, în beneficiul consumatorilor, reducerea riscului de decizii tehnic eronate cu consecințe de securitate energetică, consolidarea credibilității și independenței funcționale a ANRE și alinierea mai fermă la standardele europene privind independența regulatorilor naționali.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

LEGE pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Ordonanța de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), care va avea următorul cuprins:

„(2¹) Cel puțin 2 dintre membrii neexecutivi numiți trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

• La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), care va avea următorul cuprins:

„(1¹) Cel puțin unul dintre cei doi membri numiți, prevăzuți la alin. (1) literele a), b), c), e) și f), trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Ionelia Priescu – Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei appeared first on AUR.

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Îndepărtarea statuii lui Octavian Goga din Parcul Copou, Iași – încălcarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și atitudinea Ministerului Culturii appeared first on AUR.

De către: Senator Eugen-Cristian ȘIPOȘ

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Solicitare de clarificări privind riscurile majore de integritate și management ale proiectului Magistrala de Metrou Cluj, în contextul informațiilor internaționale și naționale privind antreprenorul general Gülermak

Stimate domnule Ministru,

În temeiul art. 112 alin. (1) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 34 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, raportat la art. 162 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul Senatului României, vă adresez următoarea interpelare parlamentară:

În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în legătură cu apariția în spațiul public a unor informații extrem de grave care pun sub semnul întrebării viabilitatea, transparența și buna gestionare a celui mai mare proiect de infrastructură urbană din România – Magistrala de Metrou Cluj.

Conform investigațiilor jurnalistice publicate de publicația Actual de Cluj și confirmate de documente oficiale ale autorităților suedeze, compania turcă Gülermak, antreprenorul general al metroului clujean, a fost dată afară din Suedia în iulie 2024. Autoritatea de transport public din Stockholm (SL) a reziliat cu efect imediat contractul pentru extinderea liniei Tvärbanan, invocând lipsa garanțiilor financiare, neplata subcontractorilor și întârzieri semnificative față de buget și termene.

Având în vedere că această companie face parte din asocierea care a semnat în mai 2023 un contract de peste 9 miliarde de lei (valoarea contractului de execuție, respectiv circa 1,8 miliarde euro fără TVA) pentru metroul clujean, iar în 2024 Primăria Cluj-Napoca a plătit un avans de circa 232 de milioane de euro din fonduri guvernamentale către Gülermak, conform datelor Asociației Pro Infrastructură, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări punctuale:

○  Verificarea prealabilă a antreprenorului general

Care a fost procedura de due diligence aplicată de autoritățile române (Primăria Cluj-Napoca, în calitate de autoritate contractantă, și Ministerul Transporturilor, în calitate de finanțator) pentru evaluarea capacității tehnice și financiare a companiei Gülermak, înainte de semnarea contractului din mai 2023?

Ați avut cunoștință, la momentul atribuirii contractului sau ulterior, despre dificultățile financiare și contractuale întâmpinate de Gülermak în Suedia? Dacă da, ce măsuri ați întreprins?

○  Gestionarea riscurilor financiare și contractuale

Cum justificați plata unui avans de circa 232 de milioane de euro către Gülermak, în condițiile în care, conform rapoartelor Asociației Pro Infrastructură, proiectul nu are proiectul tehnic finalizat și nici autorizație de construire?

Ce mecanisme de garantare a avansului și de penalizare a întârzierilor sunt incluse în contract, astfel încât să protejeze fondurile publice în cazul unor evoluții similare celor din Suedia?

○  Situația finanțării europene și riscul de returnare a fondurilor

Având în vedere că finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR pentru prima etapă a metroului din Cluj a fost pusă sub semnul întrebării ca urmare a suspendării de către Comisia Europeană a cererii de plată nr. 3 din PNRR, inclusiv din cauza neîndeplinirii jalonului privind metroul clujean, care este în prezent planul concret de finanțare pentru restul proiectului?

Există un risc real ca România să fie nevoită să returneze fonduri europene sau să suporte costuri suplimentare din cauza întârzierilor sau a neregulilor semnalate?

○  Stadiul real al lucrărilor și perspectivele de finalizare

La peste doi ani și jumătate de la ordinul de începere a lucrărilor (1 septembrie 2023), care este stadiul fizic real al execuției? Conform datelor publice, principalele elemente vizibile sunt un zid de piloți forați pentru organizarea de șantier, iar cele două utilaje TBM achiziționate de Gülermak se aflau, conform raportărilor din vara anului 2025, încă în stare dezasamblată, fără proiect de conectare la o sursă de apă și energie electrică și fără fabrică de bolțari.

Considerați că termenul PNRR de finalizare a primei etape (august 2026) și termenul final (2031) mai sunt realiste? Ce plan de recuperare a întârzierilor aveți în vedere?

○  Conflictul de interese privind supervizarea lucrărilor

Cum răspundeți acuzațiilor conform cărora firma de supervizare (asocierea Systra-Metrans) se află într-un conflict de interese, având în vedere că tot ea a livrat Primăriei studiul de fezabilitate care generează acum blocaje în proiectare?

○  Declarațiile publice contradictorii

În calitate de ministru al Transporturilor, ați declarat că proiectul „nu este în gestiunea noastră”. În același timp, Ministerul pe care îl conduceți asigură finanțarea de la bugetul de stat și monitorizează cheltuirea fondurilor europene. Cum se împacă această poziție cu responsabilitatea legală a Ministerului Transporturilor de a supraveghea implementarea proiectelor de infrastructură de importanță națională?

Domnule Ministru, având în vedere că proiectul metroului din Cluj este finanțat în mare parte din bani publici (buget de stat și fonduri europene) și reprezintă o investiție strategică pentru întreaga regiune de nord-vest a țării, consider că răspunsurile dumneavoastră sunt esențiale pentru lămurirea opiniei publice și pentru asigurarea transparenței în gestionarea acestor fonduri.

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Solicitare de clarificări privind riscurile majore de integritate și management ale proiectului Magistrala de Metrou Cluj, în contextul informațiilor internaționale și naționale privind antreprenorul general Gülermak appeared first on AUR.

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Situația achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR – ancheta Parchetului European în cazul denumit în presă „Jaful Național” appeared first on AUR.

Domnule Prim-ministru,Doamnă Ministru,

În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la art. 178 alin. 1 și alin. 2 din Regulamentul Senatului României vă adresez următoarea interpelare parlamentară:
În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în legătură cu situația recunoașterii juridice a Asociației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și protejarea clericilor și credincioșilor români din Ucraina.
Potrivit hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, încă din luna februarie 2024 a fost exprimată oficial susținerea pentru inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a-și reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă denumită „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Ulterior, în octombrie 2024, Sfântul Sinod a constatat și a făcut public faptul că autoritățile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoașterea juridică a acestei asociații religioase, deși, potrivit comunicatului oficial, ar fi fost îndeplinite condițiile prevăzute de legislația ucraineană în vigoare.
În același timp, în spațiul public au apărut informații deosebit de grave privind presiuni exercitate asupra unor clerici români din Ucraina care ar fi dorit să părăsească structurile aflate sub ascultarea Patriarhiei Moscovei și să revină sub omoforul Patriarhiei Române. Potrivit relatărilor de presă, au existat acuzații privind amenințări cu mobilizarea și trimiterea pe front. Aceste acuzații au fost relatate public, însă presa care le-a prezentat a precizat și că nu le-a putut confirma independent, iar autoritățile ucrainene nu au transmis un punct de vedere în acel context.
Având în vedere obligația statului român de a apăra identitatea religioasă, culturală și lingvistică a comunităților istorice românești din afara granițelor țării, precum și responsabilitatea autorităților române de a interveni diplomatic atunci când drepturile acestor comunități sunt afectate, vă solicit să mă informați public și oficial următoarele:
oCe demersuri diplomatice concrete a întreprins Guvernul României, prin Prim-ministru și Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 2024–prezent, pe lângă autoritățile de la Kiev, pentru recunoașterea juridică a Asociației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”?
oCare au fost răspunsurile oficiale primite din partea autorităților ucrainene cu privire la această solicitare legitimă susținută de Patriarhia Română?
oA fost ridicată această problemă în dialogul politic bilateral româno-ucrainean la nivel de prim-ministru, ministru de externe, ambasadă sau alte canale diplomatice? Dacă da, când și cu ce rezultat?
oCe măsuri a luat Guvernul României pentru protejarea clericilor și credincioșilor români din Ucraina care doresc să își exercite liber dreptul la identitate religioasă și la apartenență canonică față de Patriarhia Română?
oA solicitat partea română clarificări oficiale autorităților ucrainene cu privire la informațiile publice referitoare la presupuse amenințări la adresa preoților români, inclusiv cele privind mobilizarea forțată sau intimidarea acestora? Dacă da, care a fost răspunsul? Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5, București,
oIntenționează Guvernul României să trateze această chestiune drept o prioritate de politică externă în raport cu protecția minorității române din Ucraina și cu respectarea libertății religioase?
oCe calendar de acțiune are Executivul pentru obținerea unui răspuns clar și a unei soluții concrete din partea statului ucrainean?
oConsider că tăcerea prelungită a autorităților ucrainene față de o solicitare legitimă privind organizarea religioasă a comunității românești din Ucraina este inacceptabilă, iar orice eventuală presiune sau intimidare exercitată asupra clericilor români trebuie clarificată urgent, ferm și fără echivoc pe cale diplomatică.
Statul român nu poate rămâne spectator atunci când comunitățile istorice românești din afara granițelor sunt împiedicate să își păstreze identitatea spirituală, limba liturgică și legătura firească cu Biserica Mamă.
Interpelarea este formulată într-un mod concret și clar, iar informațiile solicitate sunt relevante pentru activitatea parlamentară.

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Situația recunoașterii juridice a Asociației religioase ” Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și protejarea clericilor și credincioșilor români din Ucraina appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Eugen-Cristian Șipoș ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Proiectul de lege introduce obligația conducătorilor de vehicule care circulă pe același sens de mers de a opri la o distanță de siguranță de minimum 5 metri față de autovehiculul de transport exclusiv al copiilor oprit pentru urcarea sau coborârea acestora. În mod corespunzător, obligația se extinde și asupra vehiculelor care circulă din sens opus, cu excepția drumurilor prevăzute cu separare fizică a sensurilor de circulație sau a celor cu mai multe benzi pe sens, pentru a evita perturbarea nejustificată a traficului.

În prezent, cadrul normativ în materia siguranței rutiere instituie exclusiv obligația conducătorilor auto de a avea o viteză mai redusă la trecerea pe lângă un autovehicul oprit care efectuează transport exclusiv al copiilor. Experiența practică și datele statistice relevă însă caracterul insuficient al acestei măsuri în prevenirea accidentelor rutiere în care sunt implicați minori. Comportamentul imprevizibil al copiilor, în special în proximitatea autovehiculelor, generează situații de risc ridicat, în care simpla reducere a vitezei nu este aptă să înlăture pericolul producerii unor evenimente grave.

Datele rezultate din cercetări europene indică faptul că majoritatea accidentelor care implică copii în contextul transportului exclusiv al acestora se produc în exteriorul vehiculului, în momentul traversării drumului, fie prin fața, fie prin spatele acestuia. Aceste realități evidențiază necesitatea adoptării unei soluții legislative care să asigure un nivel superior de protecție, prin eliminarea riscului de impact în zona de debarcare sau îmbarcare.

În acest context, instituirea obligației de oprire completă a vehiculelor care circulă în proximitatea unui autovehicul de transport exclusiv al copiilor oprit reprezintă o măsură proporțională și adecvată scopului urmărit, fiind singura aptă să asigure protecția efectivă a minorilor.

Nerespectarea obligației atrage sancțiuni contravenționale proporționale cu gravitatea faptei, constând în amendă din clasa a III-a de sancțiuni și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă determinată, în vederea descurajării unor conduite periculoase.

Reglementarea propusă are un impact social semnificativ, prin creșterea nivelului de siguranță rutieră și protejarea vieții și integrității fizice a copiilor. Instituirea unei reguli uniforme de conduită contribuie la crearea unui comportament preventiv generalizat în rândul conducătorilor auto și la reducerea riscului de accidente în zonele frecventate de minori.

Totodată, soluția legislativă menține un echilibru între necesitatea protecției și cerințele de fluidizare a traficului, prin limitarea obligației în cazul arterelor de circulație cu trafic intens sau separat fizic.

Proiectul nu implică cheltuieli suplimentare asupra bugetului general consolidat. Eventualele venituri rezultate din aplicarea sancțiunilor contravenționale au un caracter incidental, finalitatea reglementării fiind una preventivă, orientată spre reducerea riscurilor rutiere, și nu una fiscală.

Adoptarea actului normativ impune corelarea legislației secundare în materie, prin modificarea corespunzătoare a regulamentului de aplicare, în vederea eliminării normelor concurente și asigurării coerenței reglementării. În acest sens, se instituie un termen determinat pentru realizarea acestor operațiuni, astfel încât noua soluție legislativă să fie pe deplin operațională.

Prin introducerea obligației de oprire completă în proximitatea autovehiculelor de transport exclusiv al copiilor, propunerea legislativă răspunde unei necesități reale de protecție a minorilor și aliniază legislația națională la standarde consacrate în alte sisteme juridice. Reglementarea propusă este clară, proporțională și aptă să prevină producerea unor evenimente rutiere grave, contribuind la consolidarea unui cadru normativ eficient și orientat spre protejarea vieții.

INIȚIATOR:

Senator AUR Eugen-Cristian Șipoș___________________

LEGE pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 53, se introduce un nou articol, articolul 53¹, cu următorul cuprins:

„Articolul 53^¹

(1) Conducătorul vehiculului care circulă pe același sens de mers este obligat să oprească la o distanță de cel puțin 5 metri în spatele autovehiculului destinat transportului exclusiv al copiilor atunci când acesta este oprit pentru urcare sau coborâre și are în funcțiune semnalele luminoase de avertizare specifice, conform condițiilor stabilite prin regulament.

(2) Obligația de oprire prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorilor de vehicule care circulă din sens opus, exclusiv pe drumurile publice prevăzute cu o singură bandă de circulație pe sens, care nu sunt despărțite printr-un element fizic continuu.

(3) Reluarea deplasării de către vehiculele oprite conform alin. (1) și (2) este permisă numai după ce autovehiculul destinat transportului exclusiv al copiilor a dezactivat semnalele luminoase de avertizare și s-a pus în mișcare.”

• La articolul 101 alineatul (3), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

„i) nerespectarea obligației de oprire prevăzute la art. 53^¹ la trecerea pe lângă un autovehicul destinat transportului exclusiv al copiilor oprit pentru urcare sau coborâre având în funcțiune semnalele luminoase de avertizare specifice.”

Art. II – În termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul va emite hotărârea de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Art. III – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Cristian Șipoș – Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice appeared first on AUR.

1.A avut Ministerul Apărării Naționale cunoștință, direct sau prin structurile aflate în coordonare ori cooperare instituțională, despre existența unor transporturi de valori, bunuri sensibile sau vehicule blindate care ar fi plecat din Cluj-Napoca și/sau Baia Mare cu destinația Ucraina, în perioada recentă la care fac referire relatările publice?

2. A existat vreo implicare, avizare, monitorizare, escortare, informare prealabilă sau cooperare instituțională a MApN în legătură cu astfel de transporturi, indiferent dacă acestea au avut natură militară, duală, logistică, bancară sau de securitate?

3. În cazul în care asemenea transporturi nu au avut nicio legătură cu MApN, ce instituții ale statului român aveau competența principală de cunoaștere, autorizare, control sau notificare asupra unor asemenea operațiuni?

4. Au existat solicitări de tranzit, notificări oficiale sau schimburi de informații între autoritățile române și autoritățile ucrainene ori ungare referitoare la transporturi de valori sau vehicule blindate aflate pe
teritoriul României și ulterior pe traseul către Ucraina?

5. Poate MApN să precizeze dacă, din datele deținute la acest moment, există vreun element factual care să confirme informația vehiculată în presă potrivit căreia transporturile interceptate în Ungaria ar fi avut punct de plecare din România, respectiv din Cluj-Napoca și/sau Baia Mare? În spațiul public, surse internaționale și chiar comunicări legate de Oschadbank indică mai degrabă o operațiune asociată unui acord cu Raiffeisen Bank Austria și o rută Austria–Ucraina.

6. Dacă informațiile privind originea românească a transportului sunt eronate sau neverificate, a solicitat sau va solicita MApN clarificări oficiale interinstituționale pentru a preveni afectarea imaginii României și pentru a combate dezinformarea pe teme de securitate?

7. În eventualitatea existenței unor asemenea transporturi de valori ori bunuri sensibile pe teritoriul României, ce protocoale de securitate, verificare și coordonare sunt aplicabile pentru a garanta legalitatea operațiunii, trasabilitatea transportului și excluderea oricărui risc privind spălarea banilor, deturnarea de fonduri sau vulnerabilizarea securității naționale?

8. În contextul războiului din Ucraina și al intensificării operațiunilor logistice regionale, ce mecanisme are MApN, în cooperare cu celelalte instituții competente, pentru a distinge între operațiuni legitime de sprijin, transporturi comerciale ori bancare licite și eventuale acțiuni opace care pot genera tensiuni diplomatice sau riscuri de securitate?

9. A fost MApN informat ulterior incidentului din Ungaria despre concluziile preliminare ale autorităților partenere sau aliate privind natura exactă a transportului interceptat și, dacă da, care sunt elementele ce pot fi comunicate Parlamentului, fără afectarea obligațiilor de confidențialitate?

10. Consideră MApN necesară o poziție oficială coordonată la nivel guvernamental pentru lămurirea completă a acestui episod, astfel încât România să nu fie introdusă în mod speculativ într-un litigiu politico diplomatic între Budapesta și Kiev? Incidentul a fost confirmat pe fondul unei dispute serioase între Ungaria și Ucraina, iar autoritățile ucrainene au contestat măsura maghiară și au cerut returnarea sumelor și a aurului reținute.

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Clarificări privind informațiile apărute în spațiul public referitoare la presupuse transporturi de valori și vehicule blindate cu posibil punct de plecare din Cluj-Napoca și Baia Mare, aflate în legătură cu incidentul interceptării unui convoi în Ungaria appeared first on AUR.

Stimate domnule, Prim-Ministru
În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la art. 178 alin. 1 și alin. 2 din Regulamentul Senatului României vă adresez următoarea interpelare parlamentară:
În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în legătură cu oportunitatea deciziei de activare în procedură de urgență a podului aerian pentru repatrierea cetățenilor români din zonele de conflict din Orientul Mijlociu.
În contextul escaladării dramatice a conflictului din Orientul Mijlociu și al deteriorării rapide a situației de securitate din regiune, vă adresez prezenta interpelare pentru a atrage atenția asupra necesității imperioase de intervenție imediată a statului român în vederea protejării și repatrierii cetățenilor noștri
aflați în zonele afectate.
Potrivit datelor oficiale, un număr semnificativ de români se află încă în statele afectate de conflict. Evoluțiile din ultimele zile indică o creștere exponențială a riscurilor la adresa siguranței civililor, iar în astfel de situații, statul român are obligația constituțională și morală să intervină rapid și eficient
pentru a-și aduce cetățenii în siguranță.
Capacitățile existente și precedentul intervențiilor similare România dispune de mijloacele necesare pentru a organiza o misiune de evacuare de amploare. Forțele Aeriene Române au în dotare 7 aeronave C-27J Spartan și 4 aeronave C-130 Hercules, operate de echipaje înalt calificate și pregătite pentru misiuni de evacuare și transport strategic. Este important de subliniat că una dintre aeronavele Spartan poate fi configurată inclusiv ca ambulanță aeriană, ceea ce permite transportul în siguranță al persoanelor vulnerabile – femei însărcinate, persoane bolnave sau răniți.
Există, de asemenea, un precedent pozitiv al unor astfel de intervenții. În anul 2011, în timpul evenimentelor „Primăverii Arabe”, Forțele Aeriene Române au acționat prompt și au organizat un pod aerian între Tripoli și București, reușind să repatrize în siguranță cetățeni români aflați în pericol.

Întrebări adresate Primului-Ministru
Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este numărul exact al cetățenilor români aflați în prezent în zonele de conflict din Orientul Mijlociu și câți dintre aceștia și-au exprimat dorința de a fi evacuați?
2. De ce nu a fost activat încă, în regim de urgență, parcul aeronautic militar pentru organizarea unui pod aerian, având în vedere că România dispune de 11 aeronave de transport (7 C-27J Spartan și 4 C-130 Hercules) capabile să execute misiuni de evacuare?
3. Care este motivul pentru care autoritățile române nu utilizează integral capacitățile naționale, apelând exclusiv la mecanisme europene, deși există personal și echipamente pregătite la nivelul Forțelor Aeriene Române?
4. Ce măsuri concrete ați dispus pentru asigurarea unei comunicări eficiente și transparente cu cetățenii români aflați în zonele de conflict?
5. Care sunt criteriile clare și transparente după care sunt selectate persoanele pentru evacuare și de ce aceste criterii nu au fost comunicate public?
6. În ce măsură considerați că actuala conducere a Ministerului Afacerilor Externe gestionează eficient această criză?
   Concluzii
   Statul român trebuie să își protejeze cetățenii oriunde s-ar afla. În astfel de momente nu este loc de ezitare sau reacții întârziate. Avem capacitățile, avem oamenii pregătiți și avem obligația morală de a acționa.
   Solicit convocarea de urgență a autorităților competente (MAE, MApN, DSU) pentru activarea imediată a podului aerian și repatrierea fără întârziere a tuturor cetățenilor români care doresc să se întoarcă acasă.
   
   

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Solicitarea activării de urgență a podului aerian pentru repatrierea cetățenilor români din zonele de conflict din Orientul Mijlociu appeared first on AUR.

1. Situația centralizată a controalelor/misiunilor de audit din 2024–2025
   Vă solicit să transmiteți, în format tabelar (Excel/PDF), pentru fiecare an (2024 și 2025), următoarele:
   o lista completă a misiunilor (audit financiar / conformitate / performanță / alte tipuri);
   o entitățile verificate (ordonatori principali/secundari/terțiari, UAT-uri, companii de stat etc.);
   o perioada verificată și perioada desfășurării misiunii;
   o structura care a efectuat controlul (aparat central / camere de conturi județene/ direcții);
   o tematica/obiectivele misiunii;
   o stadiul (finalizat / în curs / contestat / re-verificări).
2. Copii ale rapoartelor întocmite (în sensul solicitării inițiale de „fotocopii”)
   Vă solicit să transmiteți:
   o copii electronice (scan/PDF) ale rapoartelor finale aferente tuturor misiunilor finalizate în 2024-2025;
   o acolo unde rapoartele sunt deja publicate pe site, indicarea exactă a linkului/fișierului și a numărului/înregistrării raportului, într-o anexă centralizată.
   o dacă anumite rapoarte nu pot fi făcute publice integral (confidențialitate/dată protejată), solicit: rezumatul constatările esențiale, baza legală a restricției și numărul/anul documentului.
3. Rezultate cuantificabile ale activității de audit în 2024–2025
   Pentru fiecare an, vă solicit să comunicați:
   o numărul de abateri/nereguli constatate;
   o sumele estimate ale prejudiciilor/abaterilor cu impact financiar;
   o sumele pentru care s-au dispus măsuri de recuperare;
   o numărul sesizărilor către organele de urmărire penală (dacă este cazul) și stadiul lor (unde există feedback instituțional);
   o numărul recomandărilor și rata de implementare (procent și explicații).
4. Transparență privind programarea și selecția temelor de control
   o care au fost criteriile de prioritizare pentru misiunile din 2024 și 2025;
   o cum a fost pus în aplicare programul anual (diferențe între planificat și realizat, cu justificări).
   
5. Rapoarte tematice și sinteze
   Vă solicit lista completă a rapoartelor tematice/sintezelor publicate în 2024–2025 (de exemplu, pe achiziții publice, finanțe publice locale etc.), cu copii/trimiteri exacte la documente.
   
   

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Situația detaliată a activității Curții de Conturi a României și a controalelor (misiunilor de audit) efectuate în ultimii 2 ani, cu transmiterea fotocopiilor rapoartelor întocmite appeared first on AUR.

1.În ce temei legal ANS a susținut inițierea/adoptarea HG 436/2024, având în vedere că atribuțiile sale privesc proiecte normative și nu acte administrative individuale care transferă folosința gratuită a unor bunuri proprietate publică?

2. Cum justifică ANS acordarea folosinței gratuite asupra bazelor sportive publice, în condițiile în care art. 78 și 78² din Legea 69/2000 prevăd obligații privind închirierea, transparența tarifelor și utilizarea nediscriminatorie?

3. De ce nu a fost aplicat regimul juridic al închirierii, prevăzut de lege, în locul transferului de folosință gratuită?

II. Cu privire la regimul juridic al federațiilor sportive: De ce nu a fost aplicată legea?
Înalta Curte de Casație și Justiție – RIL nr. 19/2023 (dosar 2223/1/2023) a stabilit că federațiile sportive naționale sunt structuri de drept privat organizate ca asociații/fundații potrivit OG 26/2000.
De ce ANS nu a aplicat RIL, în urma sentinței nr. 19/2023 de la ICCJ? De ce nu ați aplicat legea? Sentința este executorie pentru toate federațiile.

4. În ce temei ANS tratează o federație sportivă ca entitate de utilitate publică în lipsa unei Hotărâri de Guvern care să ateste expres acest statut?

5. Cum justifică ANS atribuirea folosinței gratuite unei persoane juridice de drept privat asupra unui bun public, în condițiile în care art. 35 alin. 2 din OG 26/2000 impune un cadru clar privind regimul juridic al patrimoniului? Federația de canotaj deține patru baze sportive, luate din domeniul public. Sunt costurile pentru aceste baze degrevate, plătim noi aceste costuri?

6. Să îmi comunicați valoarea celor patru baze sportive, date din domeniul public, Năvodari, Orșova, Snagov și Botoșani către Federația de canotaj. Costurile anuale plătite de la buget pentru întreținerea lor, și costurile personalului plătit de ANS pentru aceste patru baze sportive.

7. Să îmi comunicați cine a luat decizia de a tăia un buget de 62,8% din toți banii alocați pentru federațiile sportive, să fie alocați către canotaj mai exact 25 de canotori din 200 cât are toată România. Conform raportului Curții de Conturi.

8. Federația de canotaj este o federație de sport amatori? Cum se justifică cantonamentele în Italia? 8 luni pe an? Pentru ce au bazele sportive?

9. Să îmi comunicați data la care au fost plătite premierile de la JO Paris de către COSR către federația de canotaj și sumele?

10. Ați recuperat prejudiciul de 2,5 mil euro care este în raportul Curții de conturi din data de 26.11.2025?

11. A dat banii înapoi Elisabeta Lipă pentru premierea de 89.600€? Federația de Canotaj a dat cei 492.000€ luați abuziv înapoi?

12. În media a apărut o achiziție de trei milioane euro, pentru medicamente și suplimente, pentru 25 de canotori. Cum se justifică aceste sume?

III. Cu privire la administrarea bunurilor publice Conform HG 576/2023, ANS: „actualizează inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public și privat al statului pentru bunurile aflate în administrarea sa”.

13. Care este regimul juridic actual al bazelor sportive în cauză?

o este înscrisă în inventarul bunurilor din domeniul public?
o există contract de administrare, concesiune sau închiriere?

14. A fost realizată o evaluare economică a prejudiciului potențial rezultat din acordarea folosinței gratuite către Federația de canotaj a celor patru baze
sportive?

IV. Cu privire la conflictul de interese (Legea 161/2003) Art. 72 și 73 din Legea 161/2003 prevăd interdicția participării la luarea unei decizii administrative dacă există folos material pentru sine sau pentru rude de gradul I.
Din declarațiile publice și documentele atașate în dosarul instanței rezultă existența unor raporturi contractuale între conducerea ANS și Federația Română de Canotaj, precum și calitatea de arbitru în cadrul aceleiași federații.

15. A existat o analiză internă privind existența unui posibil conflict de interese în cazul susținerii HG 436/2024?

16. A fost emis vreun punct de vedere al Agenției Naționale de Integritate (ANI) cu privire la această situație?

17. Care sunt procedurile interne ANS pentru prevenirea conflictelor de interese în cazul actelor administrative privind federațiile sportive? Exemplu FRC, Elisabeta Lipă era președinta ANS, vicepreședinta COSR și președinta federației, conform Tribunalului București.
V. Cu privire la principiul utilizării nediscriminatorii a bazelor sportive Art. 78 din Legea 69/2000 stabilește că bazele sportive pot aparține domeniului public sau privat și sunt supuse unui regim de utilizare transparent.

18. Cum garantează ANS accesul egal al tuturor federațiilor sportive la baza sportivă respectivă?

19. Există criterii obiective, publicate, privind acordarea dreptului de utilizare?

20. Cum este posibil ca o federație de amatori cu Max 200 de canotori să obțină patru baze sportive gratuit din domeniul public, discriminând alte ramuri de sport.

VI. Solicitări finale

21. Transmiterea tuturor documentelor care au stat la baza susținerii HG 436/2024;

22. Transmiterea punctului de vedere juridic al ANS privind legalitatea folosinței gratuite a celor patru baze sportive, date către Federația Româna de Canotaj.

23. Comunicarea situației juridice actuale a bazelor sportive.

24. Comunicarea eventualelor sesizări către ANI sau alte instituții de control.

25. Comunicarea tuturor costurile anuale cu cele patru baze sportive luate de către Federația de canotaj.

26. Comunicarea tuturor costurile cu angajații care sunt plătiți de ANS pentru
aceste patru baze sportive, alocate către canotaj.

27. Comunicarea auditul intern din decembrie 2025, unde ați afirmat public ca au fost dați bani ilegal, iar ANS a recuperat acești bani. O copie după acest raport cu anexe.

28. De ce are Kempo monopol, care încalcă legea și toate galele “evenimente” se desfășoară prin Kempo? Toate sălile se plâng ca nu li se dă autorizație de funcționare de la ANS până nu se afiliază forțat la federația Kempo.

29. Să î mi comunicat i lista cu angajații Kempo și FRC la ANS, care sunt plătiți din banii publici.

30. Dacă ați lăudat măsuri cu federația Kempo, care nu poate reprezenta 87 de ramuri de sport, încălcând legea. Care este ramura de sport pe care o reprezintă Kempo? O ramură pe fiecare federație?

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Clarificări privind legalitatea inițierii și susținerii HG nr 436/2024, administrarea bazelor sportive publice Orșova, Snagov, Botoșani și Năvodari și posibile situații de conflict de interese appeared first on AUR.