„Discuțiile din ultimele zile privind amânarea concursului separat de admitere la liceu confirmă, în sfârșit, avertismentele pe care AUR le-a formulat încă de la adoptarea Legii învățământului preuniversitar din 2023. Atunci, AUR s-a opus introducerii excepției prin care liceele cu cerere mare primesc posibilitatea de a organiza propriul concurs pentru o parte dintre locuri.

Astăzi, chiar reprezentanți ai partidelor care au susținut legea încep să admită problemele și propun amânarea aplicării prevederii.

AUR consideră că simpla amânare nu rezolvă problema, tocmai de aceea în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților am susținut abrogarea acestei prevederi. O greșeală nu devine o idee bună dacă o aplicăm peste doi sau patru ani.

Trebuie să revenim la întrebarea elementară pe care am pus-o de la început: de ce să stricăm ceva ce funcționează?

România are nevoie de un sistem național de admitere la liceu, cu reguli unitare și aceleași garanții pentru fiecare copil, indiferent dacă dă examenul la București, Iași, Cluj, Timișoara sau într-un oraș mai mic. Evaluarea Națională poate fi îmbunătățită, dar avantajul fundamental al sistemului este tocmai caracterul său unitar: elevii concurează după reguli comune, într-un cadru stabilit la nivel național.

Nu avem nevoie de o competiție între PSD, PNL și USR pentru cine amână mai mult aplicarea unei prevederi pe care tot ei au susținut-o. Avem nevoie să recunoaștem că mecanismul a fost greșit construit și să îl eliminăm înainte de a transforma o generație de elevi într-un experiment.

AUR va susține renunțarea la excepția privind concursurile separate organizate de licee și păstrarea unei admiteri naționale unitare. Dacă Evaluarea Națională are deficiențe, să le corectăm, iar dacă trebuie să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să discutăm despre îmbunătățirea probelor, dar răspunsul nu este să avem reguli diferite de admitere de la un liceu la altul.

Admiterea la liceu trebuie să ofere fiecărui copil certitudinea că nota, munca și pregătirea sa decid unde ajunge, nu liceul la care aplică, comisia în fața căreia nimerește sau regulile stabilite local.

Așadar, mesajul AUR către celelalte partide parlamentare este unul clar: nu amânați o greșeală făcută în 2023! Corectați-o și renunțați la admiterea separată și păstrați un sistem național, unitar și transparent pentru toți copiii României”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Nu amânați o greșeală! Renunțați la admiterea separată organizată de licee!” appeared first on AUR.

“Guvernul pregăteşte o nouă măsură de austeritate: bursele sociale ale elevilor ar urma să nu mai fie plătite în vacanţele şcolare. Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care schimbă regulile actuale, potrivit cărora bursele sociale se acordă şi în perioada vacanţelor. Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Aceasta este, în viziunea Guvernului, marea soluţie pentru reducerea cheltuielilor: să ia 300 de lei de la un copil dintr-o familie vulnerabilă.
Copiii nu încetează să fie săraci atunci când intră în vacanţă. Nu dispar facturile, nu scad preţurile la alimente şi nu devin familiile vulnerabile peste noapte mai prospere. Din contră, pentru multe familii, lunile de vacanţă înseamnă cheltuieli suplimentare şi o presiune şi mai mare asupra bugetului familiei.
Guvernul vorbeşte despre reformă, eficienţă şi responsabilitate fiscală, dar când vine momentul să facă economii începe de la cei care au cel mai puţin. În loc să taie risipa, taie sprijinul pentru copii. În loc să reducă privilegiile şi cheltuielile inutile ale statului, pune austeritatea pe umerii familiilor care abia reuşesc să se descurce.
Mai grav este că această modificare apare într-un proiect de HG fără ca schimbarea privind plata burselor sociale în vacanţe să fie explicată clar în nota de fundamentare, potrivit informaţiilor publicate despre proiect. În acelaşi timp, datele privind execuţia bugetară indică faptul că la sfârşitul lunii iulie rămâneau peste 2,4 miliarde de lei din bugetul anual aprobat pentru bursele elevilor.
Aşadar, întrebarea pentru Guvern este simplă: de ce trebuie să plătească tocmai copiii pentru găurile din buget create de cei care au condus România? Un Guvern care nu găseşte soluţii fără să lovească în cei vulnerabili nu face reformă, face contabilitate pe spatele oamenilor.
Bursele sociale nu trebuie să intre în vacanţă. Guvernul trebuie să retragă această măsură şi să înceteze să trateze copiii săraci drept prima sursă de economii”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui – Declarație de presă – Guvernul Bolojan vrea să lase copiii vulnerabili fără burse sociale în vacanţă pentru a face economii la buget appeared first on AUR.

„Guvernul pregătește o nouă măsură de austeritate: bursele sociale ale elevilor ar urma să nu mai fie plătite în vacanțele școlare. Ministerul Educației a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care schimbă regulile actuale, potrivit cărora bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor. Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Aceasta este, în viziunea Guvernului, marea soluție pentru reducerea cheltuielilor: să ia 300 de lei de la un copil dintr-o familie vulnerabilă.

Copiii nu încetează să fie săraci atunci când intră în vacanță. Nu dispar facturile, nu scad prețurile la alimente și nu devin familiile vulnerabile peste noapte mai prospere. Din contră, pentru multe familii, lunile de vacanță înseamnă cheltuieli suplimentare și o presiune și mai mare asupra bugetului familiei.

Guvernul vorbește despre reformă, eficiență și responsabilitate fiscală, dar când vine momentul să facă economii începe de la cei care au cel mai puțin. În loc să taie risipa, taie sprijinul pentru copii. În loc să reducă privilegiile și cheltuielile inutile ale statului, pune austeritatea pe umerii familiilor care abia reușesc să se descurce.

Mai grav este că această modificare apare într-un proiect de HG fără ca schimbarea privind plata burselor sociale în vacanțe să fie explicată clar în nota de fundamentare, potrivit informațiilor publicate despre proiect. În același timp, datele privind execuția bugetară indică faptul că la sfârșitul lunii iulie rămâneau peste 2,4 miliarde de lei din bugetul anual aprobat pentru bursele elevilor.

Așadar, întrebarea pentru Guvern este simplă: de ce trebuie să plătească tocmai copiii pentru găurile din buget create de cei care au condus România? Un Guvern care nu găsește soluții fără să lovească în cei vulnerabili nu face reformă, face contabilitate pe spatele oamenilor.

Bursele sociale nu trebuie să intre în vacanță. Guvernul trebuie să retragă această măsură și să înceteze să trateze copiii săraci drept prima sursă de economii”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Guvernul Bolojan vrea să lase copiii vulnerabili fără burse sociale în vacanță pentru a face economii la buget” appeared first on AUR.

De la: Silviu-Octavian GURLUI, deputat în circumscriptia electorala nr.24 IAŞI

Obiect: Situația cetățenilor români afectați de incendiile de amploare din regiunea Bordeaux – Republica Franceză

Stimată Doamnă Ministru,

Incendiile de vegetație și de pădure care afectează în aceste zile sud-vestul Franței, în special departamentele Gironde și Landes, reprezintă una dintre cele mai grave situații de urgență din ultimii ani. Zeci de mii de hectare de pădure au fost distruse, sute de mii de persoane au fost evacuate, iar intervenția autorităților franceze continuă în condiții extrem de dificile.

În această zonă trăiește și o importantă comunitate românească. Potrivit estimărilor vehiculate în cadrul comunității, aceasta ar putea număra aproximativ 30.000 de cetățeni români. În astfel de momente, statul român are obligația de a cunoaște situația propriilor cetățeni și de a le acorda, prin misiunile diplomatice și consulare, întregul sprijin necesar.

În spațiul public și în mesajele transmise de români aflați în regiune au fost exprimate preocupări privind accesul la informații în limba română, comunicarea cu autoritățile și situația persoanelor evacuate. Totodată, există semnale care impun verificări privind accesul persoanelor cu boli cronice la tratamente, medicamente și servicii medicale, precum și eventualele dificultăți generate de restricțiile de circulație și de evacuare.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce informații dețin Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României la Paris și oficiile consulare privind situația cetățenilor români aflați în zonele afectate de incendii?

2. Care este numărul estimat al cetățenilor români aflați în aria afectată și câți dintre aceștia au solicitat până în prezent sprijin consular?

3. Ce măsuri concrete au fost întreprinse pentru informarea cetățenilor români, inclusiv în limba română, și pentru menținerea unei comunicări permanente cu aceștia?

4. Au fost identificate persoane vulnerabile – copii, vârstnici, persoane cu dizabilități sau persoane cu boli cronice – care necesită sprijin special? Dacă da, ce măsuri au fost dispuse pentru asigurarea continuității tratamentelor și a accesului la servicii medicale?

5. Există informații privind cetățeni români care au întâmpinat dificultăți în accesul la medicamente, farmacii, unități medicale, transport sau în părăsirea zonelor afectate?

6. Ce demersuri au fost realizate de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României și în colaborare cu autoritățile franceze competente, pentru identificarea și sprijinirea cetățenilor români aflați în situații de risc?

7. Intenționează Ministerul Afacerilor Externe să consolideze măsurile de asistență consulară, comunicare publică și cooperare cu asociațiile românești din Franța pe durata acestei situații de urgență?

Protejarea cetățenilor români aflați în afara granițelor țării reprezintă o obligație permanentă a statului român. În momente de criză, solidaritatea trebuie însoțită de acțiuni rapide, coordonate și eficiente, astfel încât fiecare cetățean român să știe că nu este singur și că poate beneficia de sprijinul instituțiilor statului.

The post Silviu-Octavian GURLUI – Întrebare – Situația cetățenilor români afectați de incendiile de amploare din regiunea Bordeaux – Republica Franceză appeared first on AUR.

Dacă va trece legea, promovată cu insistență sub pretextul banilor din PNRR, vom putea spune că „operația a reușit, pacientul a murit”. Pentru că sute de mii de români vor pierde bani din venituri, ca statul să obțină câteva sute de milioane de euro din PNRR, sume care, cu siguranță, nu vor acoperi paguba provocată de o lege nedreaptă. Iar profesorii vor fi printre cei loviți în plin.

Despre PSD și PNL știam demult că n-au principii. Au ajuns 36 de ani de umilințe, jafuri și minciuni spuse românilor. Despre USR aflăm acum că promisiunile au picioare scurte.

Hai să ne amintim: în 2023, în plin freamăt al negocierilor dintre Marcel Ciolacu și sindicatele din învățământ, USR ieșea public, prin Oana Țoiu și Cristian Seidler, și spunea că este inadmisibil ca salariile profesorilor să nu crească în noua lege a salarizării. Același USR combătea, în același timp, majorarea salariilor demnitarilor.

Astăzi, unul ministru, altul purtător de cuvânt al partidului, tac mâlc în fața nedreptăților scrise chiar în legea pe care USR se pregătește să o voteze.

Ce urmează, mai exact? Un conferențiar sau un lector universitar vor avea un salariu mai mic, pe baza noilor grile. Pentru alți profesori universitari, creșterea salarială va fi una „generoasă”, opt lei, la o inflație de peste 10%!

Mai mult, proiectul de lege ascunde o capcană pe termen lung: din 2028, majorările salariale nu vor mai fi legate de inflație, ci de o țintă bugetară, reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public ca pondere în PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.

Practic, chiar dacă economia crește, guvernul poate decide o majorare mai mică a salariilor doar ca să bifeze această țintă. Legea nu obligă statul să actualizeze anual veniturile cu inflația. Stabilește doar un plafon peste care creșterile nu au voie să treacă.

Legea salarizării, în forma actuală, este o palmă dată pe obrazul profesorilor care se vor gândi serios dacă mai rămân în sistem sau nu. Deja, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare girate anul trecut de Guvernul Bolojan, în jur de 14.000 de locuri de muncă din învățământ au dispărut. Și nu ar trebui să fie o mare surprindere dacă vor urma și altele, atât timp cât respectul și interesul pentru Educație nu există pentru PSD-PNL-USR-UDMR”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „USR uită, de la mână până la gură, ce a promis profesorilor: de la „vă creștem salariile” la „vă scădem veniturile” appeared first on AUR.

„Rezultatele slabe ale sistemului educațional românesc obligă la o discuție serioasă despre rolul instituțiilor care evaluează calitatea educației și cercetării.

Instituții publice pentru Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) trebuie supuse unei evaluări independente privind eficiența, costurile și impactul lor real asupra calității educației.

După aproape două decenii de funcționare, România se confruntă în continuare cu: abandon școlar ridicat, analfabetism funcțional, rezultate slabe la testările internaționale și universități slab reprezentate în clasamentele globale.

În aceste condiții, este legitim să ne întrebăm dacă actualul sistem de acreditare și evaluare produce într-adevăr calitate sau generează în principal proceduri birocratice și costuri administrative.

AUR susține:

* depolitizarea completă a structurilor de conducere ale agențiilor de evaluare;
* transparență totală privind cheltuirea fondurilor și contractele acestora;
* evaluarea independentă a eficienței ARACIP și ARACIS;
* reorganizarea sau înlocuirea structurilor care nu își demonstrează utilitatea.

Scopul nu trebuie să fie menținerea unor instituții pentru că există deja, ci construirea unui sistem de evaluare care să contribuie efectiv la creșterea calității educației românești.

România are nevoie de mai puțină birocrație și mai multă performanță. Iar performanța trebuie măsurată prin rezultatele elevilor, studenților și absolvenților, nu prin numărul de proceduri administrative îndeplinite”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Educația și Cercetarea nu pot fi reformate fără depolitizarea și restructurarea agențiilor de evaluare” appeared first on AUR.

Acesta avertizează că o reformă care va influenţa generaţii întregi nu poate fi pusă în practică fără pregătire temeinică, consultare reală şi evaluarea consecinţelor pe termen lung.
?Am prezentat, astăzi, în Parlament, solicitarea de amânare a implementării noului plan-cadru pentru învăţământul liceal, aprobat prin ordin de ministru în iunie 2025. Consider că această reformă, deşi prezentată ca o modernizare a educaţiei, riscă să bulverseze şi mai mult un sistem care se confruntă deja cu probleme serioase. Nu suntem pregătiţi pentru o asemenea schimbare de amploare.
Profesorii nu au parcurs încă toate etapele necesare de formare şi adaptare la noua arhitectură curriculară. Programele şcolare, manualele şi resursele educaţionale trebuie analizate şi corelate riguros înainte de implementare. În acelaşi timp, modificarea normelor didactice generează incertitudine în rândul cadrelor didactice şi poate produce dezechilibre importante în şcoli.
Cei mai afectaţi riscă însă să fie elevii. Lor li se cere să facă alegeri care le pot influenţa parcursul educaţional şi profesional într-un context încă neclar şi insuficient explicat. Sunt puşi să opteze între diferite trasee educaţionale în condiţii pe care nici specialiştii nu le pot evalua încă pe deplin.
Mă întreb dacă nu cerem prea mult unui copil de paisprezece ani. Îi cerem să decidă încă din clasa a VIII-a ce fel de adult va deveni. Îi cerem să aleagă între real şi uman, între diferite direcţii de pregătire, într-o perioadă în care personalitatea sa este încă în formare. Nu cumva rolul liceului este tocmai acela de a-i descoperi vocaţia, de a-i dezvolta aptitudinile şi de a-i lărgi orizontul de cunoaştere, nu de a-l obliga să îşi stabilească viitorul înainte de a intra pe porţile liceului?
Educaţia are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinţii, elevii şi universităţile. O reformă care va influenţa generaţii întregi trebuie pregătită cu responsabilitate, pe baza unor evaluări de impact reale şi a unor consultări autentice, nu implementată în grabă?, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui – Declarație de presă – Educaţia are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinţii, elevii şi universităţile appeared first on AUR.

The post Deputatul AUR Silviu Gurlui îşi exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte capacitatea copiilor de a înţelege tehnologia şi de a o folosi strict în scop educativ, fără riscul apariţiei dependenţei. appeared first on AUR.

„Am prezentat astăzi în Parlament solicitarea de amânare a implementării noului plan-cadru pentru învățământul liceal, aprobat prin ordin de ministru în iunie 2025. Consider că această reformă, deși prezentată ca o modernizare a educației, riscă să bulverseze și mai mult un sistem care se confruntă deja cu probleme serioase. Nu suntem pregătiți pentru o asemenea schimbare de amploare.

Profesorii nu au parcurs încă toate etapele necesare de formare și adaptare la noua arhitectură curriculară. Programele școlare, manualele și resursele educaționale trebuie analizate și corelate riguros înainte de implementare. În același timp, modificarea normelor didactice generează incertitudine în rândul cadrelor didactice și poate produce dezechilibre importante în școli.

Cei mai afectați riscă însă să fie elevii. Lor li se cere să facă alegeri care le pot influența parcursul educațional și profesional într-un context încă neclar și insuficient explicat. Sunt puși să opteze între diferite trasee educaționale în condiții pe care nici specialiștii nu le pot evalua încă pe deplin.

Mă întreb dacă nu cerem prea mult unui copil de paisprezece ani. Îi cerem să decidă încă din clasa a VIII-a ce fel de adult va deveni. Îi cerem să aleagă între real și uman, între diferite direcții de pregătire, într-o perioadă în care personalitatea sa este încă în formare. Nu cumva rolul liceului este tocmai acela de a-i descoperi vocația, de a-i dezvolta aptitudinile și de a-i lărgi orizontul de cunoaștere, nu de a-l obliga să își stabilească viitorul înainte de a intra pe porțile liceului?

Educația are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinții, elevii și universitățile. O reformă care va influența generații întregi trebuie pregătită cu responsabilitate, pe baza unor evaluări de impact reale și a unor consultări autentice, nu implementată în grabă”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Educația are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinții, elevii și universitățile” appeared first on AUR.

„Dacă elevii nu sunt motivați să înțeleagă lumea din jurul lor, să pună întrebări, să observe, să experimenteze, să gândească logic, să raționeze și să aplice ceea ce învață, atunci îi vom pierde. Dacă le punem în față doar calculatoare, table inteligente și ecrane, fără să cultivăm curiozitatea și spiritul critic, nu construim viitorul, ci îl slăbim.

Copiii trebuie să învețe să se adapteze, să caute soluții, să folosească instrumentele existente și să înțeleagă modul în care acestea funcționează. Astăzi calculatorul este o unealtă indispensabilă. Mâine poate fi înlocuit de alte tehnologii. Însă ceea ce nu trebuie să se schimbe este capacitatea omului de a gândi, de a crea, de a inventa și de a conduce progresul.

Nu este suficient să folosim tehnologia. Trebuie să o înțelegem, să o stăpânim și să o dezvoltăm. Trebuie să fim cu un pas înainte, nu cu un pas în urmă.

Copiii trebuie să cunoască natura, fenomenele fizice, chimice și biologice, schimbările din mediul înconjurător, să înțeleagă cauzele și efectele, să își dezvolte creativitatea și capacitatea de a găsi răspunsuri la probleme reale.

Investițiile în educație nu trebuie să se rezume la calculatoare, table inteligente și aplicații digitale. Școala are nevoie de laboratoare, experimente, activități practice, profesori bine pregătiți și programe care să formeze caractere și competențe reale.

Dacă vom continua să confundăm educația cu simpla digitalizare, riscăm să construim generații dependente de tehnologie, dar incapabile să o creeze. Iar atunci vom deveni o națiune vulnerabilă, dependentă de alții și lipsită de capacitatea de a-și modela propriul viitor.

Cea mai bună investiție pe care o poate face o țară nu este în arme, clădiri sau infrastructură, ci în educație. Modul în care ne educăm copiii astăzi va decide dacă mâine vom fi o națiune puternică, respectată și prosperă sau una fără direcție, fără conducere și fără viitor.

În acest context, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui sprijin financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare (PL-x 520/2020), deși urmărește facilitarea accesului elevilor la tehnologie, nu trebuie privit ca o soluție suficientă pentru educația viitorului, deoarece performanța școlară și formarea unor generații capabile să gândească, să creeze și să inoveze depind în egală măsură de investițiile în laboratoare, activități practice, cercetare, profesori și dezvoltarea gândirii critice”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Modul în care ne educăm copiii astăzi va decide dacă mâine vom fi o națiune puternică, respectată și prosperă sau una fără direcție, fără conducere și fără viitor” appeared first on AUR.