Stimate Domnule Ministru,

Autostrada A7 a fost finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prezentată drept o investiție compatibilă cu obiectivele tranziției verzi.
În documentele și declarațiile publice privind proiectul au fost prevăzute stații de încărcare pentru vehicule electrice, parcări, spații de servicii, sisteme inteligente de transport, perdele forestiere și alte dotări necesare unei infrastructuri moderne.

Cu toate acestea, circulația pe traseul de autostradă dintre Bacău și București, prin A7 și A3, se desfășoară fără o rețea funcțională de stații de încărcare electrică și fără servicii complete pentru participanții la trafic. Pe aproximativ 300 de kilometri nu există stații funcționale de alimentare cu carburanți, posibilitatea de a cumpăra apă și hrană lipsește, iar toaletele și spațiile de odihnă sunt disponibile doar în câteva puncte și în condiții limitate.
Această situație ridică întrebări privind respectarea obligațiilor asumate prin PNRR, recepția lucrărilor, certificarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene.
În aceste condiții, vă solicit să comunicați:

1. Dacă stațiile de încărcare electrică, spațiile de servicii, parcările securizate și celelalte dotări verzi ale A7 au făcut parte din jaloanele, țintele, indicatorii sau condițiile de finanțare asumate prin PNRR.
2. Numărul exact al stațiilor și punctelor de încărcare asumate pentru fiecare tronson al A7: Ploiești–Buzău, Buzău–Focșani și Focșani–Bacău.
3. Distanța maximă prevăzută prin proiect între două puncte succesive de încărcare electrică și între două spații de servicii.
4. Numărul stațiilor și punctelor de încărcare instalate, racordate la rețeaua electrică și efectiv funcționale la 31 august 2026 și la data formulării răspunsului.
5. Dacă echipamentele instalate, dar neracordate sau nefuncționale, au fost raportate Comisiei Europene drept investiții finalizate.
6. Dacă au fost efectuate plăți sau au fost certificate cheltuieli pentru stații și echipamente care nu pot fi utilizate de public.
   
7. Valoarea totală plătită pentru infrastructura de încărcare electrică și pentru spațiile de servicii de pe tronsoanele A7 deschise circulației.
8. Dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a verificat în teren funcționalitatea acestor dotări înainte de raportarea îndeplinirii obligațiilor asumate prin PNRR.
9. Dacă reprezentanții Comisiei Europene au fost informați că unele echipamente instalate nu sunt încă funcționale.
10. Dacă există riscul aplicării unor corecții financiare, al suspendării unor plăți sau al constatării neîndeplinirii condițiilor PNRR.
11. Cine este responsabil pentru racordarea, operarea și punerea în funcțiune a stațiilor electrice și care este calendarul asumat pentru fiecare amplasament.
12. De ce o autostradă finanțată în cadrul obiectivelor tranziției verzi a fost deschisă fără posibilitatea efectivă de încărcare a vehiculelor electrice.
13. Ce măsuri va solicita MIPE beneficiarului pentru urgentarea punerii în funcțiune a infrastructurii finanțate din fonduri europene.
    Până la remedierea situației, solicit ca MIPE să ceară beneficiarului instalarea unor panouri de avertizare la intrările pe A3 și A7 și în principalele noduri rutiere. Mesajul trebuie adaptat sensului de circulație și distanței rămase și poate avea următorul conținut:
    „ATENȚIE! Pe traseul de autostradă până la București/Bacău nu există stații funcționale de alimentare cu carburanți sau de încărcare electrică. Serviciile pentru apă, hrană și toalete sunt limitate. Alimentați sau încărcați vehiculul înainte de
    intrarea pe autostradă!”
    
    Vă solicit să precizați dacă asemenea măsuri temporare de informare și protecție a participanților la trafic pot fi impuse beneficiarului și în ce termen.
    Nu este acceptabil ca o infrastructură finanțată prin PNRR sub obiectivul tranziției verzi să fie deschisă circulației fără servicii elementare și fără ca șoferii să fie avertizați asupra acestor lipsuri.
    Solicit transmiterea documentelor prin care realizarea și funcționalitatea acestor investiții au fost certificate în relația cu Comisia Europeană.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Respectarea obligațiilor privind infrastructura verde și serviciile aferente Autostrăzii A7, finanțată prin PNRR appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Deschiderea circulației pe traseul de aproximativ 300 de kilometri dintre București și Bacău, pe autostrăzile A3 și A7, reprezintă un progres important pentru Moldova. Totuși, acest traseu a fost dat în folosință fără o rețea funcțională de
servicii elementare pentru participanții la trafic.
Pe această rută nu există, în prezent, stații funcționale de alimentare cu carburanți sau o rețea publică funcțională de încărcare a vehiculelor electrice.
Posibilitatea de a cumpăra apă sau hrană lipsește, iar toaletele și spațiile de odihnă sunt disponibile doar în câteva puncte și în condiții limitate. Numeroase parcări și spații de servicii sunt închise ori nefuncționale.

Nu discutăm doar despre disconfort. Unui copil i se poate face rău. O persoană în vârstă, o persoană cu dizabilități sau cu probleme medicale poate avea nevoie urgentă de o toaletă, de apă, hrană, odihnă ori ajutor. În cazul unui accident, al unui ambuteiaj prelungit, al viscolului, caniculei sau al blocării temporare a circulației, lipsa serviciilor poate deveni o problemă de siguranță și securitate rutieră.
Situația este cu atât mai greu de justificat cu cât A7 a fost finanțată prin PNRR și prezentată drept o „autostradă verde”, prevăzută inclusiv cu infrastructură pentru încărcarea vehiculelor electrice. În realitate, echipamentele instalate în anumite puncte nu sunt funcționale, iar șoferii nu cunosc un calendar clar pentru deschiderea lor.
În aceste condiții, vă solicit să comunicați:

1. Numărul exact al spațiilor de servicii și al parcărilor prevăzute pe traseul București–Bacău, separat pentru A3 și A7 și pentru fiecare sens de circulație.
2. Amplasarea kilometrică a fiecărui spațiu și distanța dintre două puncte succesive de servicii.
3. Care dintre aceste amplasamente sunt deschise publicului la data răspunsului și ce utilități funcționează efectiv în fiecare dintre ele.
4. Numărul exact al toaletelor funcționale, amplasarea lor, programul de funcționare și situația facilităților destinate persoanelor cu dizabilități.
5. Câte stații de carburanți vor fi construite pe A3 și A7, separat pentru fiecare sens, unde vor fi amplasate și la ce date vor deveni funcționale.
6. Câte stații și câte puncte individuale de încărcare electrică sunt prevăzute, instalate, racordate la rețea și efectiv funcționale pe fiecare tronson.
7. Care sunt puterile de încărcare, numărul conectorilor și operatorii desemnați pentru fiecare amplasament.
8. Din ce cauze stațiile electrice deja instalate pe unele tronsoane nu sunt funcționale și cine răspunde contractual pentru aceste întârzieri.
9. Care este situația exactă a procedurilor de concesionare pentru spațiile de pe A7
   de la Baba Ana, Valea Râmnicului și Milcovul.
   
10. Care sunt datele estimate pentru semnarea contractelor, emiterea ordinelor de începere, realizarea lucrărilor și deschiderea efectivă a acestor spații.
11. Care este situația celor șase amplasamente de pe A3 din zonele Palanca, Moara Domnească și Bărcănești, pentru care procedura de concesionare a fost anulată în anul 2024, și când va fi relansată licitația.
12. Care este stadiul proiectării și execuției amplasamentelor de la Moara Vlăsiei, Ștefăneștii de Jos și Gruiu și la ce date vor fi deschise publicului.
13. De ce procedurile de concesionare au fost începute sau finalizate abia după deschiderea circulației pe tronsoane importante ale A3 și A7.
14. Ce facilități vor exista în fiecare spațiu: stații de carburanți, încărcătoare electrice, toalete, apă potabilă, hrană, spații comerciale, zone de odihnă și recreere, dușuri, facilități pentru persoanele cu dizabilități și mijloace de prim ajutor.
15. Care va fi distanța maximă, pe fiecare sens, între două benzinării, două stații electrice, două toalete și două puncte de unde pot fi cumpărate apă și hrană.
16. Ce măsuri provizorii vor fi luate până la deschiderea spațiilor permanente: toalete temporare, automate cu apă și hrană, deschiderea parcărilor finalizate, puncte mobile de încărcare și indicatoare către cele mai apropiate servicii din afara
    autostrăzii.
17. Ce plan de intervenție există, împreună cu Poliția Rutieră și structurile pentru situații de urgență, pentru accidente, blocaje prelungite, viscol, caniculă sau vehicule rămase fără carburant ori energie.
18. Dacă deschiderea tronsoanelor fără servicii funcționale a respectat obligațiile contractuale, standardele privind siguranța rutieră și condițiile asumate prin PNRR.
19. Cine a aprobat recepția și deschiderea circulației în lipsa acestor facilități și dacă au fost stabilite răspunderi sau penalități pentru întârzieri.
    Până la punerea în funcțiune a benzinăriilor, stațiilor de încărcare și spațiilor complete de servicii, solicit montarea imediată a unor panouri de avertizare la intrările pe A3 și A7 și în principalele noduri rutiere.
    Mesajul trebuie adaptat sensului de circulație și distanței rămase și poate avea următorul conținut:
    
    „ATENȚIE! Pe traseul de autostradă până la București/Bacău nu există stații funcționale de alimentare cu carburanți sau de încărcare electrică. Serviciile pentru apă, hrană și toalete sunt limitate. Alimentați sau încărcați vehiculul înainte de
    intrarea pe autostradă!”
    Solicit să precizați dacă CNAIR va instala aceste panouri, în ce puncte și până la ce dată. Informația trebuie afișată și prin panourile electronice cu mesaje variabile, pe pagina CNAIR și prin aplicațiile de informare rutieră.
    Lipsa serviciilor nu trebuie descoperită de șoferi după ce au intrat pe un traseu de aproximativ 300 de kilometri.
    Solicit ca răspunsul să fie însoțit de un tabel complet pentru fiecare amplasament, care să cuprindă kilometrul, sensul de circulație, tipul spațiului, dotările prevăzute, dotările funcționale, stadiul procedurii, concesionarul, termenul contractual și data estimată a deschiderii.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Lipsa stațiilor de alimentare și a serviciilor esențiale pe traseul de autostradă București–Bacău, A3–A7 appeared first on AUR.

Acesta acuză partidele care s-au aflat la guvernare că au ignorat constant problemele Educaţiei şi avertizează că măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan vor adânci criza din şcoala românească.
“Au fost publicate rezultatele PISA 2025. Privindu-le, în calitate de profesor, mă încearcă un amalgam de sentimente: deznădejde, năduf şi frustrare. Vreme de trei decenii, clasa politică a lăsat şcoala românească pe pilot automat, cu şoferul adormit, fără sistem de airbag, să se îndrepte spre zid. Iar acum ne rămâne să salvăm ce mai poate fi salvat.
Să afli că peste 50% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional la matematică şi că un procent similar este atins şi la citire este alarmant. Sunt cele mai proaste date din ultimii 20 de ani!
Nu am fi ajuns aici dacă partidele şi politicienii care au avut decizia în mâini şi-ar fi asumat şi pus în aplicare ceva concret, un plan naţional de investiţii în sistemul educaţional, pentru infrastructură, salarizare echitabilă, sprijinirea elevilor proveniţi din familii vulnerabile, răsplătirea copiiilor performanţi, finanţarea cercetării.
În loc să facă acest lucru, toţi au lăsat acelaşi lucru în urma lor: promisiuni neonorate şi soluţii pur declarative.
Este deranjant că, an de an, Guvernul României şi Ministerul Educaţiei sunt înştiinţate că rezultatele PISA arată îngrozitor şi, nu doar că nu încearcă să facă ordine, ci, inexplicabil, prin modificări şi modificări la alte modificări, lasă sistemul într-un vălmăşag de nedescris.
Este suficient să judecăm ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimul an: a comasat în chip silnic unităţi şcolare, a tăiat bursele elevilor pentru a reduce deficitul, a mărit norma didactică a profesorilor, a promis şi nu a livrat manuale şcolare noi şi a ţinut în stradă zeci de mii de dascăli care îşi cereau drepturile salariale care li se cuvin.
A fost un an crunt şi apăsător pentru profesori, elevi, studenţi şi părinţi. În urma acestui zbucium, cum ar putea arăta viitoarele rezultate PISA?
Prin măsurile negociate, avizate în comisii şi votate în Parlament, PSD, PNL, USR şi UDMR au pus la colţ un sistem deja lovit, care abia dacă se mai ţine pe picioare. Toate partidele guvernamentale ştiau cât de slabe au fost rezultatele şi în 2018, şi în 2022, toate au votat fără mustrări de conştiinţă decizii care în 2026 vor alimenta problemele.
AUR propune şi susţine renunţarea la măsurile de austeritate aplicate în Educaţie. Susţinem creşterea graduală a bugetului destinat sistemului de învăţământ în fiecare an, pentru atingerea minimului de 6% din PIB, prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale din 2011, dar niciodată respectată.
Rezultatele PISA nu sunt un accident, ci sunt diagnoza unui sistem aflat în ruină, iar responsabilii au nume şi prenume. Şi, jucând o carte a absurdului, partidele vinovate de catastrofa din învăţământ sunt acelaşi care pretind că vor veni, din nou, cu soluţii. Târziu, nu ne mai permitem încă trei decenii de experimente cu aceeaşi oameni la conducere care să propună cu emfază “România Educată” şi să sacrifice viitorul altor milioane de copii care merită o şansă la educaţie de calitate în propria lor ţară”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Gurlui Silviu – Declarație de presă – O catastrofă! Rezultatele PISA sunt diagnoza unui sistem de învăţământ în ruină appeared first on AUR.

„Au fost publicate rezultatele PISA 2025. Privindu-le, în calitate de profesor, mă încearcă un amalgam de sentimente: deznădejde, năduf și frustrare. Vreme de trei decenii, clasa politică a lăsat școala românească pe pilot automat, cu șoferul adormit, fără sistem de airbag, să se îndrepte spre zid. Iar acum ne rămâne să salvăm ce mai poate fi salvat.

Să afli că peste 50% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional la matematică și că un procent similar este atins și la citire este alarmant. Sunt cele mai proaste date din ultimii 20 de ani!

Nu am fi ajuns aici dacă partidele și politicienii care au avut decizia în mâini și-ar fi asumat și pus în aplicare ceva concret, un plan național de investiții în sistemul educațional, pentru infrastructură, salarizare echitabilă, sprijinirea elevilor proveniți din familii vulnerabile, răsplătirea copiiilor performanți, finanțarea cercetării.

În loc să facă acest lucru, toți au lăsat același lucru în urma lor: promisiuni neonorate și soluții pur declarative.

Este deranjant că, an de an, Guvernul României și Ministerul Educației sunt înștiințate că rezultatele PISA arată îngrozitor și, nu doar că nu încearcă să facă ordine, ci, inexplicabil, prin modificări și modificări la alte modificări, lasă sistemul într-un vălmășag de nedescris.

Este suficient să judecăm ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimul an: a comasat în chip silnic unități școlare, a tăiat bursele elevilor pentru a reduce deficitul, a mărit norma didactică a profesorilor, a promis și nu a livrat manuale școlare noi și a ținut în stradă zeci de mii de dascăli care își cereau drepturile salariale care li se cuvin.

A fost un an crunt și apăsător pentru profesori, elevi, studenți și părinți. În urma acestui zbucium, cum ar putea arăta viitoarele rezultate PISA?

Prin măsurile negociate, avizate în comisii și votate în Parlament, PSD, PNL, USR și UDMR au pus la colț un sistem deja lovit, care abia dacă se mai ține pe picioare. Toate partidele guvernamentale știau cât de slabe au fost rezultatele și în 2018, și în 2022, toate au votat fără mustrări de conștiință decizii care în 2026 vor alimenta problemele.

AUR propune și susține renunțarea la măsurile de austeritate aplicate în Educație. Susținem creșterea graduală a bugetului destinat sistemului de învățământ în fiecare an, pentru atingerea minimului de 6% din PIB, prevăzută în Legea Educației Naționale din 2011, dar niciodată respectată.

Rezultatele PISA nu sunt un accident, ci sunt diagnoza unui sistem aflat în ruină, iar responsabilii au nume și prenume. Și, jucând o carte a absurdului, partidele vinovate de catastrofa din învățământ sunt același care pretind că vor veni, din nou, cu soluții. Târziu, nu ne mai permitem încă trei decenii de experimente cu aceeași oameni la conducere care să propună cu emfază “România Educată” și să sacrifice viitorul altor milioane de copii care merită o șansă la educație de calitate în propria lor țară”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „O catastrofă! Rezultatele PISA sunt diagnoza unui sistem de învățământ în ruină” appeared first on AUR.

Aproape 2,9 milioane de copii şi elevi au început astăzi şcoala. Unii au intrat în clase renovate, alţii în şcoli aflate încă în şantier. Prima generaţie care ar trebui să înveţe după noul curriculum liceal începe anul fără manualele tipărite, deoarece licitaţiile nu sunt finalizate. Pentru noile standarde de evaluare nu există încă ghiduri practice, iar elevii de gimnaziu nu ştiu nici măcar dacă la sfârşitul clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională, admiterea separată organizată de licee sau ambele. În acelaşi timp, ameninţarea grevei rămâne prezentă, deoarece promisiunile salariale făcute profesorilor nu au fost respectate. Aceasta este imaginea reală a începutului de an şcolar, dincolo de festivităţi şi discursuri.
Statul român a transformat copiii în subiecţii unui experiment administrativ permanent. Schimbăm programe, calendare, criterii de evaluare, structuri şi reguli, dar aproape niciodată nu pregătim din timp oamenii şi instrumentele necesare. Anunţăm reforma înainte să avem manualele, introducem standardele înainte să avem ghidurile şi modificăm admiterea chiar în timpul parcursului şcolar al copiilor.
Iar profesorii, oamenii pe umerii cărora stă întregul sistem, sunt trataţi ca nişte piese de schimb.
S-a ajuns la situaţii în care un profesor trebuie să alerge între cinci, şase sau chiar şapte şcoli pentru a-şi întregi norma. Petrece ore pe drum, plăteşte transportul, intră în clase şi comunităţi diferite, completează munţi de documente şi este obligat să demonstreze permanent că îşi merită salariul. În aceste condiţii, când mai are timp să pregătească lecţia, să lucreze individual cu elevul, să se perfecţioneze sau să-şi întemeieze o familie?
Aceasta nu este eficienţă. Este batjocorirea resursei umane.
În timp ce demnitarii vorbesc festiv despre respectul datorat profesorilor, deciziile lor produc exact contrariul: nesiguranţă, epuizare, umilinţă şi plecarea oamenilor valoroşi din sistem. Nu poţi cere performanţă unui profesor pe care îl obligi să-şi caute orele din sat în sat. Nu poţi cere stabilitate copiilor când profesorii lor se schimbă permanent. Nu poţi salva şcoala românească prin contabilitate şi tăieri făcute din birouri.
Rezultatele acestei politici sunt deja în faţa noastră. În anul 2025, România a avut cea mai mare rată de părăsire timpurie a educaţiei din Uniunea Europeană: 15,5%, faţă de media europeană de 9,1%. În spatele procentelor se află copii pierduţi pentru şcoală, familii vulnerabile şi comunităţi întregi condamnate la sărăcie şi dependenţă.
Criza nu se opreşte la poarta şcolii. Ea continuă în universităţi, institute şi laboratoare.
România îşi formează tinerii, apoi îi împinge să plece. Cercetătorii lucrează cu finanţări fragmentate, competiţii lansate târziu, proiecte întrerupte, infrastructuri insuficient susţinute şi o birocraţie care consumă uneori mai mult timp decât cercetarea propriu-zisă. Tinerii nu pot construi o carieră pe promisiuni, pe contracte nesigure şi pe apeluri care apar sau dispar după voinţa politică.
Datele sunt devastatoare: România a alocat cercetării şi dezvoltării doar 0,46% din PIB în 2024, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană a fost de 2,24%. Tabloul european al inovării pentru 2026 păstrează România în categoria statelor inovatoare emergente, la coada Uniunii.
Exportăm inteligenţă şi importăm tehnologie. Ne pleacă profesorii, cercetătorii, inginerii şi absolvenţii cei mai buni, iar apoi plătim altor state pentru ceea ce am fi putut produce aici. O ţară care nu-şi mai poate păstra minţile tinere devine dependentă economic, tehnologic şi strategic.
AUR spune limpede: educaţia şi cercetarea nu sunt cheltuieli care trebuie tăiate atunci când guvernul nu-şi poate acoperi propriile greşeli. Ele reprezintă infrastructura strategică a României. Fără şcoală, laborator şi cercetător nu există economie puternică, industrie naţională, securitate sau suveranitate.
România are nevoie de stabilitate legislativă, finanţare multianuală şi respect pentru oameni. Orice programă nouă trebuie să intre în vigoare numai după ce manualele, ghidurile şi formarea profesorilor sunt asigurate. Trebuie realizată o evaluare reală a necesarului de personal, astfel încât profesorul să nu mai fie obligat să străbată zeci sau sute de kilometri pentru a-şi completa norma. Naveta trebuie acoperită integral, iar cariera didactică trebuie să ofere stabilitate şi demnitate.
În cercetare sunt necesare competiţii predictibile, calendare respectate, finanţarea întreţinerii infrastructurilor şi programe serioase pentru tinerii cercetători. Pragurile de finanţare asumate prin lege trebuie aplicate, nu repetate în fiecare campanie electorală şi abandonate imediat după alegeri.
Nu putem continua să construim viitorul României împotriva profesorilor, cercetătorilor şi propriilor noştri copii.
La începutul acestui an şcolar, mesajul nostru este unul fără ocolişuri: ajunge cu experimentele, improvizaţia şi umilirea oamenilor care ţin România în picioare!
Dacă nu schimbăm această direcţie, nu vom pierde doar încă un an şcolar. Vom pierde încă o generaţie”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui – Declarație de presă – O ţară care îşi umileşte profesorii şi cercetătorii îşi condamnă copiii appeared first on AUR.

Aproape 2,9 milioane de copii și elevi au început astăzi școala. Unii au intrat în clase renovate, alții în școli aflate încă în șantier. Prima generație care ar trebui să învețe după noul curriculum liceal începe anul fără manualele tipărite, deoarece licitațiile nu sunt finalizate. Pentru noile standarde de evaluare nu există încă ghiduri practice, iar elevii de gimnaziu nu știu nici măcar dacă la sfârșitul clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională, admiterea separată organizată de licee sau ambele. În același timp, amenințarea grevei rămâne prezentă, deoarece promisiunile salariale făcute profesorilor nu au fost respectate. Aceasta este imaginea reală a începutului de an școlar, dincolo de festivități și discursuri.

Statul român a transformat copiii în subiecții unui experiment administrativ permanent. Schimbăm programe, calendare, criterii de evaluare, structuri și reguli, dar aproape niciodată nu pregătim din timp oamenii și instrumentele necesare. Anunțăm reforma înainte să avem manualele, introducem standardele înainte să avem ghidurile și modificăm admiterea chiar în timpul parcursului școlar al copiilor.

Iar profesorii, oamenii pe umerii cărora stă întregul sistem, sunt tratați ca niște piese de schimb.

S-a ajuns la situații în care un profesor trebuie să alerge între cinci, șase sau chiar șapte școli pentru a-și întregi norma. Petrece ore pe drum, plătește transportul, intră în clase și comunități diferite, completează munți de documente și este obligat să demonstreze permanent că își merită salariul. În aceste condiții, când mai are timp să pregătească lecția, să lucreze individual cu elevul, să se perfecționeze sau să-și întemeieze o familie?

Aceasta nu este eficiență. Este batjocorirea resursei umane.

În timp ce demnitarii vorbesc festiv despre respectul datorat profesorilor, deciziile lor produc exact contrariul: nesiguranță, epuizare, umilință și plecarea oamenilor valoroși din sistem. Nu poți cere performanță unui profesor pe care îl obligi să-și caute orele din sat în sat. Nu poți cere stabilitate copiilor când profesorii lor se schimbă permanent. Nu poți salva școala românească prin contabilitate și tăieri făcute din birouri.

Rezultatele acestei politici sunt deja în fața noastră. În anul 2025, România a avut cea mai mare rată de părăsire timpurie a educației din Uniunea Europeană: 15,5%, față de media europeană de 9,1%. În spatele procentelor se află copii pierduți pentru școală, familii vulnerabile și comunități întregi condamnate la sărăcie și dependență.

Criza nu se oprește la poarta școlii. Ea continuă în universități, institute și laboratoare.

România își formează tinerii, apoi îi împinge să plece. Cercetătorii lucrează cu finanțări fragmentate, competiții lansate târziu, proiecte întrerupte, infrastructuri insuficient susținute și o birocrație care consumă uneori mai mult timp decât cercetarea propriu-zisă. Tinerii nu pot construi o carieră pe promisiuni, pe contracte nesigure și pe apeluri care apar sau dispar după voința politică.

Datele sunt devastatoare: România a alocat cercetării și dezvoltării doar 0,46% din PIB în 2024, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană a fost de 2,24%. Tabloul european al inovării pentru 2026 păstrează România în categoria statelor inovatoare emergente, la coada Uniunii.

Exportăm inteligență și importăm tehnologie. Ne pleacă profesorii, cercetătorii, inginerii și absolvenții cei mai buni, iar apoi plătim altor state pentru ceea ce am fi putut produce aici. O țară care nu-și mai poate păstra mințile tinere devine dependentă economic, tehnologic și strategic.

AUR spune limpede: educația și cercetarea nu sunt cheltuieli care trebuie tăiate atunci când guvernul nu-și poate acoperi propriile greșeli. Ele reprezintă infrastructura strategică a României. Fără școală, laborator și cercetător nu există economie puternică, industrie națională, securitate sau suveranitate.

România are nevoie de stabilitate legislativă, finanțare multianuală și respect pentru oameni. Orice programă nouă trebuie să intre în vigoare numai după ce manualele, ghidurile și formarea profesorilor sunt asigurate. Trebuie realizată o evaluare reală a necesarului de personal, astfel încât profesorul să nu mai fie obligat să străbată zeci sau sute de kilometri pentru a-și completa norma. Naveta trebuie acoperită integral, iar cariera didactică trebuie să ofere stabilitate și demnitate.

În cercetare sunt necesare competiții predictibile, calendare respectate, finanțarea întreținerii infrastructurilor și programe serioase pentru tinerii cercetători. Pragurile de finanțare asumate prin lege trebuie aplicate, nu repetate în fiecare campanie electorală și abandonate imediat după alegeri.

Nu putem continua să construim viitorul României împotriva profesorilor, cercetătorilor și propriilor noștri copii.

La începutul acestui an școlar, mesajul nostru este unul fără ocolișuri: ajunge cu experimentele, improvizația și umilirea oamenilor care țin România în picioare!

Dacă nu schimbăm această direcție, nu vom pierde doar încă un an școlar. Vom pierde încă o generație”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „O țară care își umilește profesorii și cercetătorii își condamnă copiii” appeared first on AUR.

Acesta susţine că decizia a afectat dezvoltarea infrastructurii industriale şi de cercetare din România, inclusiv perspectivele Iaşului, şi cere identificarea unor soluţii de finanţare pentru proiecte care să conecteze cercetarea, industria şi infrastructura modernă.
“Varianta PNRR prezentată public în noiembrie 2020 prevedea explicit 750 de milioane de euro pentru technopoluri, parcuri industriale şi tehnologice, parcuri de specializare inteligentă şi clustere de afaceri.
Această alocare distinctă a dispărut însă din noua variantă aprobată la 19 martie 2021 de Guvernul Cîţu, susţinut de PNL, USR-PLUS şi UDMR. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene era condus atunci de Cristian Ghinea.
În documentul din martie 2021, parcurile industriale şi tehnologice mai apăreau doar generic printre domeniile care puteau fi sprijinite prin instrumente financiare, fără un buget rezervat. În forma transmisă Comisiei Europene la 31 mai 2021, suma de 750 de milioane de euro nu a mai fost introdusă.
Prin urmare, aceşti bani nu au fost respinşi de Comisia Europeană şi nici pierduţi în timpul implementării. Guvernul României i-a eliminat din PNRR înainte ca planul final să fie trimis la Bruxelles.
Aşadar, România a renunţat la 750 de milioane de euro destinate infrastructurii industriale şi tehnologice exact când alte state investeau masiv în asemenea ecosisteme. Numai infrastructura publică a parcului Berlin-Adlershof a beneficiat de peste 540 de milioane de euro. Manchester dezvoltă un district tehnologic de aproximativ două miliarde de euro, iar extinderea Dubai Silicon Oasis ajunge la circa trei miliarde de euro. În acest context, 750 de milioane pentru întreaga Românie nu reprezentau o sumă exagerată, ci baza unui program naţional de reconstrucţie industrială şi tehnologică.
Eliminarea finanţării a afectat inclusiv perspectivele municipiului Iaşi. În 2021, Primăria anunţa un “Parc tehnologic şi industrial pentru tehnologii creativ-inovative”, evaluat la aproximativ 41,5 milioane de euro. Proiectul nu a fost inclus în PNRR-ul final şi a rămas pe hârtie.
Platforma Fortus putea deveni nucleul reconstrucţiei industriale a Iaşului, reunind companii, universităţi, institute de cercetare şi infrastructuri tehnologice. În schimb, oraşul a pierdut ani importanţi fără o investiţie majoră care să transforme cercetarea în producţie şi în locuri de muncă bine plătite.
Solicităm răspuns Guvernului şi MIPE să precizeze: cine a decis eliminarea alocării de 750 de milioane de euro; care au fost argumentele tehnice şi financiare; dacă eliminarea a fost cerută vreodată în mod explicit de Comisia Europeană; prin ce programe au fost înlocuite investiţiile prevăzute pentru parcurile tehnologice; ce soluţie de finanţare poate fi asigurată acum pentru realizarea unui parc tehnologic şi industrial la Iaşi.
Ţară noastră nu poate rămâne doar o piaţă de consum şi o sursă de forţă de muncă. Avem nevoie de parcuri industriale, laboratoare, instalaţii-pilot şi capacităţi proprii de producţie. Iaşul are universităţi, cercetători şi specialişti. Îi lipsesc infrastructura industrială şi decizia politică.
AUR propune proiectele ZRT ? Zona Roşie Tehnologică şi METRIS ? metroul uşor suprateran al Iaşului, două proiecte strategice care urmăresc conectarea cercetării, industriei şi infrastructurii moderne într-un program coerent de dezvoltare a Iaşului şi a întregii regiuni a Moldovei”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui – Declarație de presă – 750 de milioane de euro pentru parcurile tehnologice au fost eliminate din PNRR înainte ca planul să ajungă la Bruxelles appeared first on AUR.

„Varianta PNRR prezentată public în noiembrie 2020 prevedea explicit 750 de milioane de euro pentru technopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă și clustere de afaceri.

Această alocare distinctă a dispărut însă din noua variantă aprobată la 19 martie 2021 de Guvernul Cîțu, susținut de PNL, USR-PLUS și UDMR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus atunci de Cristian Ghinea.

În documentul din martie 2021, parcurile industriale și tehnologice mai apăreau doar generic printre domeniile care puteau fi sprijinite prin instrumente financiare, fără un buget rezervat. În forma transmisă Comisiei Europene la 31 mai 2021, suma de 750 de milioane de euro nu a mai fost introdusă.

Prin urmare, acești bani nu au fost respinși de Comisia Europeană și nici pierduți în timpul implementării. Guvernul României i-a eliminat din PNRR înainte ca planul final să fie trimis la Bruxelles.

Așadar, România a renunțat la 750 de milioane de euro destinate infrastructurii industriale și tehnologice exact când alte state investeau masiv în asemenea ecosisteme. Numai infrastructura publică a parcului Berlin-Adlershof a beneficiat de peste 540 de milioane de euro. Manchester dezvoltă un district tehnologic de aproximativ două miliarde de euro, iar extinderea Dubai Silicon Oasis ajunge la circa trei miliarde de euro. În acest context, 750 de milioane pentru întreaga Românie nu reprezentau o sumă exagerată, ci baza unui program național de reconstrucție industrială și tehnologică.

Eliminarea finanțării a afectat inclusiv perspectivele municipiului Iași. În 2021, Primăria anunța un „Parc tehnologic și industrial pentru tehnologii creativ-inovative”, evaluat la aproximativ 41,5 milioane de euro. Proiectul nu a fost inclus în PNRR-ul final și a rămas pe hârtie.

Platforma Fortus putea deveni nucleul reconstrucției industriale a Iașului, reunind companii, universități, institute de cercetare și infrastructuri tehnologice. În schimb, orașul a pierdut ani importanți fără o investiție majoră care să transforme cercetarea în producție și în locuri de muncă bine plătite.

Solicităm răspuns Guvernului și MIPE să precizeze: cine a decis eliminarea alocării de 750 de milioane de euro; care au fost argumentele tehnice și financiare; dacă eliminarea a fost cerută vreodată în mod explicit de Comisia Europeană; prin ce programe au fost înlocuite investițiile prevăzute pentru parcurile tehnologice; ce soluție de finanțare poate fi asigurată acum pentru realizarea unui parc tehnologic și industrial la Iași.

Țară noastră nu poate rămâne doar o piață de consum și o sursă de forță de muncă. Avem nevoie de parcuri industriale, laboratoare, instalații-pilot și capacități proprii de producție. Iașul are universități, cercetători și specialiști. Îi lipsesc infrastructura industrială și decizia politică.

AUR propune proiectele ZRT – Zona Roșie Tehnologică și METRIS – metroul ușor suprateran al Iașului, două proiecte strategice care urmăresc conectarea cercetării, industriei și infrastructurii moderne într-un program coerent de dezvoltare a Iașului și a întregii regiuni a Moldovei”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „750 de milioane de euro pentru parcurile tehnologice au fost eliminate din PNRR înainte ca planul să ajungă la Bruxelles” appeared first on AUR.

„Discuțiile din ultimele zile privind amânarea concursului separat de admitere la liceu confirmă, în sfârșit, avertismentele pe care AUR le-a formulat încă de la adoptarea Legii învățământului preuniversitar din 2023. Atunci, AUR s-a opus introducerii excepției prin care liceele cu cerere mare primesc posibilitatea de a organiza propriul concurs pentru o parte dintre locuri.

Astăzi, chiar reprezentanți ai partidelor care au susținut legea încep să admită problemele și propun amânarea aplicării prevederii.

AUR consideră că simpla amânare nu rezolvă problema, tocmai de aceea în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților am susținut abrogarea acestei prevederi. O greșeală nu devine o idee bună dacă o aplicăm peste doi sau patru ani.

Trebuie să revenim la întrebarea elementară pe care am pus-o de la început: de ce să stricăm ceva ce funcționează?

România are nevoie de un sistem național de admitere la liceu, cu reguli unitare și aceleași garanții pentru fiecare copil, indiferent dacă dă examenul la București, Iași, Cluj, Timișoara sau într-un oraș mai mic. Evaluarea Națională poate fi îmbunătățită, dar avantajul fundamental al sistemului este tocmai caracterul său unitar: elevii concurează după reguli comune, într-un cadru stabilit la nivel național.

Nu avem nevoie de o competiție între PSD, PNL și USR pentru cine amână mai mult aplicarea unei prevederi pe care tot ei au susținut-o. Avem nevoie să recunoaștem că mecanismul a fost greșit construit și să îl eliminăm înainte de a transforma o generație de elevi într-un experiment.

AUR va susține renunțarea la excepția privind concursurile separate organizate de licee și păstrarea unei admiteri naționale unitare. Dacă Evaluarea Națională are deficiențe, să le corectăm, iar dacă trebuie să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să discutăm despre îmbunătățirea probelor, dar răspunsul nu este să avem reguli diferite de admitere de la un liceu la altul.

Admiterea la liceu trebuie să ofere fiecărui copil certitudinea că nota, munca și pregătirea sa decid unde ajunge, nu liceul la care aplică, comisia în fața căreia nimerește sau regulile stabilite local.

Așadar, mesajul AUR către celelalte partide parlamentare este unul clar: nu amânați o greșeală făcută în 2023! Corectați-o și renunțați la admiterea separată și păstrați un sistem național, unitar și transparent pentru toți copiii României”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Nu amânați o greșeală! Renunțați la admiterea separată organizată de licee!” appeared first on AUR.

“Guvernul pregăteşte o nouă măsură de austeritate: bursele sociale ale elevilor ar urma să nu mai fie plătite în vacanţele şcolare. Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care schimbă regulile actuale, potrivit cărora bursele sociale se acordă şi în perioada vacanţelor. Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Aceasta este, în viziunea Guvernului, marea soluţie pentru reducerea cheltuielilor: să ia 300 de lei de la un copil dintr-o familie vulnerabilă.
Copiii nu încetează să fie săraci atunci când intră în vacanţă. Nu dispar facturile, nu scad preţurile la alimente şi nu devin familiile vulnerabile peste noapte mai prospere. Din contră, pentru multe familii, lunile de vacanţă înseamnă cheltuieli suplimentare şi o presiune şi mai mare asupra bugetului familiei.
Guvernul vorbeşte despre reformă, eficienţă şi responsabilitate fiscală, dar când vine momentul să facă economii începe de la cei care au cel mai puţin. În loc să taie risipa, taie sprijinul pentru copii. În loc să reducă privilegiile şi cheltuielile inutile ale statului, pune austeritatea pe umerii familiilor care abia reuşesc să se descurce.
Mai grav este că această modificare apare într-un proiect de HG fără ca schimbarea privind plata burselor sociale în vacanţe să fie explicată clar în nota de fundamentare, potrivit informaţiilor publicate despre proiect. În acelaşi timp, datele privind execuţia bugetară indică faptul că la sfârşitul lunii iulie rămâneau peste 2,4 miliarde de lei din bugetul anual aprobat pentru bursele elevilor.
Aşadar, întrebarea pentru Guvern este simplă: de ce trebuie să plătească tocmai copiii pentru găurile din buget create de cei care au condus România? Un Guvern care nu găseşte soluţii fără să lovească în cei vulnerabili nu face reformă, face contabilitate pe spatele oamenilor.
Bursele sociale nu trebuie să intre în vacanţă. Guvernul trebuie să retragă această măsură şi să înceteze să trateze copiii săraci drept prima sursă de economii”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui – Declarație de presă – Guvernul Bolojan vrea să lase copiii vulnerabili fără burse sociale în vacanţă pentru a face economii la buget appeared first on AUR.