În atenția: Domnului Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul interpelării: Centre de recuperare neuromotorie a persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM)

Stimate Domnule Ministru,

Hipoacuzia sau surditatea reprezintă cel mai frecvent defect senzorial care afectează toate grupele de vârstă. Surditatea infantilă are consecinţe dintre cele mai grave din cauza impactului important asupra limbajului, dezvoltării cognitive şi psihoafective a copilului. Aceste consecinţe pot fi însă înlăturate sau diminuate semnificativ printr-o diagnosticare timpurie şi intervenţia cu tehnică specializată în cazurile la care aceasta este recomandată şi prin orientarea spre sistemul de învăţamânt cu programe de recuperare speciale (grădiniţe/şcoli pentru copii cu deficit de auz).

Întrebări:

• Există o statistică a copiilor diagnosticaţi cu hipoacuzie? Care este numărul acestora pe categorii de vârstă?
• Care sunt măsurile/protocoalele prin care se poate face o diagnosticare timpurie a hipoacuziei la copii?
• Există un program la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru asigurarea serviciilor medicale de recuperare prin protezare şi alte tehnologii a copiilor hipoacuzici?

Vă rog să dispuneţi următoarele:

• Solicitarea către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a pune la dispoziţia Ministerului Sănătăţii a listelor cu instituţiile de învăţământ specializate pentru copiii cu deficit de auz;
• Transmiterea listelor cu instituţiile de învăţământ specializate pentru copiii cu deficit de auz către cabinetele medicilor de familie şi cele ale medicilor ORL pentru informarea părinţilor copiilor diagnosticaţi cu hipoacuzie.

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Centre de recuperare neuromotorie a persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM) appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Florin – Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul întrebării: Efectele OUG nr. 92/2025 asupra rețelei OSPA și riscurile sistemice pentru securitatea alimentară a României

Stimate Domnule Ministru,

Prin OUG nr. 92/2025, Guvernul a inițiat un proces de reorganizare administrativă care, în forma aplicată în teritoriu, conduce la destructurarea rețelei OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) – infrastructura publică prin care statul român a monitorizat științific starea solurilor agricole timp de decenii.

OSPA nu reprezintă o structură birocratică, ci coloana vertebrală a politicilor agricole fundamentate științific: cartări pedologice, analize agrochimice, hărți de fertilitate, monitorizarea degradării solurilor (eroziune, salinizare, pierdere de humus, contaminare).

Solul agricol este o resursă strategică națională. În contextul schimbărilor meteorologice severe și de dinamică tot mai complexă (secetă, aridizare, fenomene extreme), pierderea capacității statului de a evalua sistematic calitatea solurilor înseamnă pierderea capacității de a asigura securitatea alimentară și stabilitatea producției agricole.

Reorganizarea prin OUG 92/2025 riscă să fragmenteze bazele de date, să disperseze specialiștii și să întrerupă continuitatea seriilor de date pedologice, ceea ce face imposibilă analiza evoluției solurilor în timp.

În acest context vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

• Ce instituție preia integral și funcțional atribuțiile științifice ale rețelei OSPA după aplicarea OUG nr. 92/2025?
• Există un inventar național oficial al bazelor de date pedologice și agrochimice gestionate anterior de OSPA și un plan de conservare a continuității acestora? Este securizat?
• A fost realizat un studiu de impact privind efectele reorganizării asupra securității alimentare și a capacității de adaptare a agriculturii la condițiile meteorologice tot mai dinamice?
• Cum va fundamenta MADR politicile de fertilizare, combatere a degradării solurilor și agricultură de precizie în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare a solului?
• Ce se întâmplă cu specialiștii OSPA și cu capitalul de expertiză acumulat? Există riscul pierderii definitive a acestei capacități?

Vă solicit:

• Prezentarea publică a unui plan național coerent de monitorizare științifică a solurilor agricole, cu instituție coordonatoare, buget și calendar;
• Suspendarea efectelor care duc la dezmembrarea rețelei OSPA până la instituirea unui mecanism echivalent funcțional;
• Tratarea monitorizării solului ca infrastructură critică pentru securitatea alimentară a României.

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Efectele OUG nr. 92/2025 asupra rețelei OSPA și riscurile sistemice pentru securitatea alimentară a României appeared first on AUR.

În atenția: Domnului András István Demeter, Ministrul Culturii

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul întrebării: Tentativa de transfer al Palatului Culturii din Iași din administrarea statului în administrarea locală – risc major de politizare, comercializare și afectare a patrimoniului național

Stimate Domnule Ministru,

În spațiul public au apărut informații privind intenția transferării Palatului Culturii din Iași – monument istoric de categoria A, reper identitar al României – din administrarea statului român către Primăria Municipiului Iași. O asemenea intenție ridică probleme grave de constituționalitate, de respectare a regimului juridic al domeniului public, de protejare a patrimoniului național și de continuitate instituțională a managementului profesionist al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Există, totodată, riscul real ca un astfel de demers să deschidă calea politizării patrimoniului, comercializării excesive a spațiului cultural și relativizării responsabilității statului față de un simbol național.

Așadar, având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind intenția transferării Palatului Culturii din Iași din administrarea statului român, prin Ministerul Culturii, în jurisdicția Primăriei Municipiului Iași, vă solicit următoarele clarificări oficiale:

• A existat sau există în prezent vreo inițiativă formală, proiect de act normativ, memorandum sau corespondență oficială între Ministerul Culturii și autorități locale privind transferul administrării sau al proprietății Palatului Culturii?
• A fost realizată vreo analiză juridică privind compatibilitatea unui astfel de transfer cu regimul constituțional al bunurilor din domeniul public al statului și cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice?
• Ce măsuri concrete a luat Ministerul Culturii pentru a garanta menținerea Palatului Culturii în administrarea statului, având în vedere investiția publică majoră realizată din fonduri guvernamentale și finanțare internațională?
• Ministerul Culturii recunoaște existența unor riscuri de politizare, comercializare excesivă și afectare a funcțiunii muzeale în cazul trecerii în administrare locală? Dacă da, care sunt mecanismele de prevenție?
• Care este poziția oficială a Ministerului față de memoriile și pozițiile profesionale ale specialiștilor în patrimoniu din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași?

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Tentativa de transfer al Palatului Culturii din Iași din administrarea statului în administrarea locală – risc major de politizare, comercializare și afectare a patrimoniului național appeared first on AUR.

România are nevoie de fapte, nu de promisiuni. Într-o țară în care asfaltul crapă vara și îngheață iarna, iar drumurile publice devin capcane pentru șoferi, AUR vine cu o soluție practică, aplicabilă și eficientă.

„Lege pentru completarea Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție”

Scopul proiectului este, potrivit expunerii de motive, „creșterea nivelului de siguranță rutieră și protejarea durabilă a infrastructurii rutiere, prin instituirea unor măsuri tehnice și silvice care să prevină și să atenueze efectele condițiilor meteorologice extreme asupra părții carosabile.”

Introducerea articolului 381 în Ordonanța nr. 43/1997, care obligă administratorul drumului să instaleze mijloace tehnice automate pentru determinarea temperaturii carosabilului și afișarea acesteia pe panouri vizibile:

„Pe sectoarele de drumuri publice prevăzute la art. 6, alin. (1), administratorul drumului este obligat să amplaseze în zonele de siguranță situate de o parte și de cealaltă a amprizei drumului mijloace tehnice care permit stabilirea temperaturii părții carosabile și afișarea acesteia pe panouri, prin care participanții la trafic sunt avertizați cu privire la condițiile optime sau nefavorabile care pot afecta siguranța acestora.”

Legea definește clar aceste „mijloace tehnice” ca fiind „orice echipament, ansamblu de echipamente, inclusiv elemente componente ale sistemelor de transport inteligente care permit colectarea automată a datelor privind temperatura părții carosabile și afișarea acesteia pe panourile amplasate în zonele de siguranță.”

Completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, astfel încât acestea să apere drumurile publice și de supraîncălzire, nu doar de înzăpezire:

„Pe porțiunile afectate frecvent de temperaturi ridicate, se înființează perdelele forestiere pentru protecția căilor de comunicație și de transport, amplasate pe terenuri agricole situate în extravilanul localităților, de-a lungul autostrăzilor, drumurilor expres, naționale, naționale europene, județene și comunale.”

Legea elimină birocrația inutilă: prin completarea art. 46 din OG nr. 43/1997, nu mai este necesară obținerea de avize sau acorduri prealabile pentru instalarea acestor echipamente, ceea ce permite implementarea rapidă, unitară și fără blocaje administrative.

Deputatul AUR Silviu-Octavian Gurlui atrage atenția că România se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice, iar lipsa unor sisteme moderne de monitorizare a drumurilor pune în pericol viața oamenilor.

The post Silviu Gurlui, deputat AUR, susține o lege care aduce ordine, responsabilitate și siguranță pe drumurile României: „Lege pentru completarea Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție” appeared first on AUR.