Potrivit acesteia, în timp ce instanțele și parchetele se confruntă cu lipsă de magistrați și cu dosare care se soluționează după ani de zile, statul român plătește salarii la nivelul judecătorilor și procurorilor unor persoane care nu judecă dosare și nu efectuează anchete.

„Poate v-ați întrebat de ce un dosar durează ani de zile fără a obține o soluție. În același timp, statul român plătește din banii contribuabililor un număr de persoane la salariile judecătorilor și procurorilor, cu toate beneficiile lor, inclusiv pensii speciale. Aceste persoane nu judecă niciun dosar și nu efectuează nicio anchetă. Ei sunt simpli funcționari care lucrează în birouri ale unor instituții ale statului”, a declarat Silvia Uscov.

Aceasta a explicat că aceste persoane activează în instituții precum Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii sau Institutul Național de Expertize Criminalistice, unde desfășoară activități administrative, însă sunt remunerate după grilele magistraților și sunt beneficiare de pensii de serviciu.

„Este o problemă de echitate și de bani publici. Salariile acestor persoane sunt la nivelul indemnizațiilor magistraților, printre cele mai ridicate din sectorul public, la care se adaugă sporuri și beneficii calculate la cote ridicate, plătite din bugetul statului pentru activitate de funcționar”, a subliniat avocatul.

În acest context, Silvia Uscov a anunțat un proiect de lege inițiat de senatorii AUR Daniela Ștefanescu și Ciprian Iacob, care urmărește desființarea acestei categorii de personal și oferirea unor soluții pentru reîncadrarea celor vizați.

„Propunerea discutată cu colegii mei, doamna senator Daniela Ștefănescu și domnul senator Iacob, desființează această categorie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și oferă fiecărei persoane vizate dreptul de a alege una dintre trei variante”, a precizat aceasta.

Conform propunerii legislative, persoanele cu cel puțin cinci ani de experiență juridică, dintre care minimum trei ani în funcția asimilată, pot deveni judecători sau procurori la judecătorii și parchete de pe lângă judecătorii, după parcurgerea unui curs de formare practică la Institutul Național al Magistraturii, pentru ca deja au dat examenele împreună cu cei care activează ca magistrați. De asemenea, își vor păstra gradele profesionale, întreaga procedură fiind gestionată de CSM similar procedurii actuale de trecere a magistraților dintr-o funcție în alta.

Cei cu mai puțin de cinci ani vechime pot deveni auditori de justiție, iar cei care nu doresc să intre în magistratură vor rămâne angajați în instituțiile unde lucrează, fiind reîncadrați corect ca funcționari publici sau personal contractual.

„Nimeni nu pierde locul de muncă și toată lumea este plătită corect. În schimb, cetățenii câștigă judecători și procurori în instanțe și parchete, acolo unde există un deficit real de personal”, a explicat Silvia Uscov.

Aceasta a amintit că problema a fost semnalată de-a lungul timpului inclusiv de asociații profesionale din sistemul judiciar.

„Forumul Judecătorilor din România a solicitat încă din 2016 desființarea acestei categorii, considerând că reprezintă o categorie privilegiată. Tocmai de aceea am numit-o specialii specialilor”, a declarat avocatul.

Silvia Uscov a subliniat că inițiativa legislativă are la bază principiile corectitudinii, eficienței și respectului pentru cetățeni și pentru banul public.

„Este nevoie de o justiție mai eficientă și de o utilizare corectă a banului public. Această propunere legislativă merge exact în această direcție”, a concluzionat aceasta.

The post Silvia Uscov: „Statul plătește salarii de magistrați unor funcționari care nu judecă niciun dosar. Trebuie să punem capăt acestei categorii privilegiate” appeared first on AUR.

„Știu că mulți dintre voi sunteți sătui de manipulări și de cum fiecare incident devine imediat teatru de propagandă. E normal să fiți sceptici când auziți orice știre – ați fost înșelați de atâtea ori, încât v-ați dezvoltat un reflex sănătos de a pune totul la îndoială. Această vigilență e bună și necesară. Dar uneori, în dorința legitimă de a nu fi manipulați, ajungem să credem alte manipulări, mai subtile. Asta s-a întâmplat și cu narațiunea „nu e sediul AUR, e doar un gard de pe stradă” – și merită să analizăm împreună de ce.

Mălin Bot a postat un video în care spune că vandalizarea nu a vizat „sediul AUR”, ci doar „un gard de mai încolo”. Să ne uităm la tehnica folosită aici: e clasică și se numește „minimizare prin redefinire”.

Funcționează așa: iei un fapt real (a fost vandalizat ceva), apoi redefinești termenii pentru a face să pară că evenimentul nu e ceea ce pare. „Nu e sediul, e gardul.” „Nu e casa, e doar ușa.” „Nu e mașina, e doar oglinda laterală.”

Gândiți-vă la propriul vostru domiciliu. Dacă cineva vă vandalizează gardul din fața casei – gardul care vă aparține, pe care l-ați pictat sau personalizat, care face parte din proprietatea voastră – ați spune „nu mi-au vandalizat casa, doar gardul”? Desigur că nu. Gardul face parte din proprietate. Face parte din „sediu” sau „casă” în sensul complet al noțiunii.

Dovezile verificabile, pe care le poate confirma oricine:

Și aici e partea frumoasă – nu trebuie să mă credeți pe cuvânt și nici măcar să vedeți filmulețe sau poze care pot fi manipulate. Puteți merge fizic la adresa sediului AUR și să verificați singuri. Adresa e publică. E centrală, vizavi de Guvern.

Când ajungeți acolo, veți vedea:

1. Gardul vandalizat este pe proprietatea sediului AUR – nu e „de mai încolo”;

2. Gardul este pictat cu domnitori români, o personalizare clară care arată că aparține și reprezintă AUR;

3. Gardul face parte din perimetrul proprietății, la fel cum gardul casei voastre face parte din casa voastră.

Nu există „gard de mai încolo”, cum a spus Mălin Bot. E gardul sediului. Punct. Puteți verifica personal în 30 de minute, dacă locuiți în București, sau puteți cere oricui să filmeze.

Acum, un detaliu important pe care mulți îl trec cu vederea: sursa acestei dezinformări e Mălin Bot. Și aici trebuie să aplicăm un principiu de bază al verificării informațiilor – istoricul de credibilitate al sursei. Nu spun asta pentru a-l ataca personal, ci pentru a vă da context. Când cineva vă vinde o poliță de asigurare, verificați dacă firma a mai înșelat clienți în trecut, nu? Același principiu se aplică și la informație.

Asta nu înseamnă că tot ce spune e automat fals – și un ceas stricat arată ora corectă de două ori pe zi. Dar înseamnă că ar trebui să aplicăm un standard mai ridicat de verificare când informația vine de la cineva cu credibilitate șubredă.

De ce funcționează această manipulare și cui folosește?

Acum să facem un pas înapoi și să ne întrebăm: de ce ar crea cineva această narațiune? Care e scopul? Tehnica e simplă: când un incident e condamnabil (vandalizarea oricărui sediu politic într-o democrație sănătoasă e un act condamnabil, indiferent de partidul vizat), iar tu nu vrei să-l condamni pentru că nu-ți place partidul respectiv, ai două opțiuni.

Prima: să fii onest și să spui „nu-mi place AUR, dar condamn vandalizarea – nu așa funcționează democrația”.

A doua: să minimizezi incidentul prin redefiniri tehnice, astfel încât să pară că nu s-a întâmplat nimic grav.

Această tehnică e periculoasă nu pentru că protejează sau atacă un anumit partid – mâine poate fi folosită împotriva oricui. Dacă acceptăm că „nu e sediul, e gardul” e un argument valid, mâine, când se întâmplă ceva unui partid care vă place, aceeași tehnică va fi folosită: „nu i-au vandalizat sediul PSD/PNL/USR, doar gardul”, „nu i-au agresat pe membri, doar i-au împins puțin” etc.

De fiecare dată când mai apare o dezinformare legată de AUR, voi prezenta în aceeași modalitate cum au acționat ca să vă păcălească. Puteți să citiți și voi despre tehnicile utilizate. Haideți să le arătăm că românii sunt deștepți!

Românii merită mai mult!”, a declarat Silvia Uscov.

The post Avocata Silvia Uscov demontează manipularea despre vandalizarea sediului AUR: „Nu e o simplă coincidență, e o campanie de dezinformare” appeared first on AUR.

Obiectivele propuse ale modificării sunt respectarea și garantarea drepturilor persoanelor private de libertate, îmbunătățirea condițiilor de detenție, promovarea reintegrării sociale și modernizarea infrastructurii și a resurselor umane, în acord cu standardele europene.

 Deschizând dezbaterea, președintele Comisiei, Laura Gherasim, a motivat inițiativa prin situațiile constatate pe teren:

„Cum am ajuns la această inițiativă? În urma numărului foarte mare de petiții pe care le-am primit pe adresa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Parlamentul României, Comisiei pe care o prezidez, au început să crească numărul de petiții primit pe adresa Comisiei. Și am început să vedem ce se întâmplă și dacă realitatea din teren, realitatea din penitenciare, este conform cu cele relatate de către petenți.”

Laura Gherasim a descris punctual deficiențele:

„În urma acestor vizite am constatat supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa condiției de igienă, imposibilitatea actuală a administrației naționale a penitenciarelor de a respecta standardele europene, inclusiv asigurarea spațiului minim de 4 metri pătrați prevăzut de jurisprudența CEDO.”

Deputatul AUR a subliniat direcția reformei: „Este nevoie clar de eficientizarea justiției, nu doar luarea de măsuri pentru deținuți. Dacă vrem o Românie sigură, trebuie să începem cu bazele. Trebuie să începem cu educația, cu prevenția și respectul pentru demnitatea umană. Pedeapsa, oricât de aspră, ar fi nu vindecă. Ea dă doar iluzia securității pentru societate.”

Avocatul Silvia Uscov a prezentat setul de propuneri legislative rezultate din vizitele parlamentare și din diagnoza sistemică:

„Sistemul nostru penitenciar se confruntă cu probleme grave și sistemice. Supraaglomerarea, deficitul cronic de personal, condițiile materiale precare și lipsa unei viziuni clare privind reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, reprezintă realități care nu mai pot fi ignorate.”

„Propunerile pe care le regăsiți la mapă își propun să consacre expres obiective clare și măsurabile. Respectarea și garantarea drepturilor persoanelor private de libertate, îmbunătățirea condițiilor de detenție, promovarea reintegrării sociale și modernizarea infrastructurii și a resurselor umane”, a spus Silvia Uscov, punctând obiectivele-cheie.

Avocatul Silvia Uscov a conchis vorbind despre soluțiile operaționale urgente:

„Stabilim obligația ca posturile medicale neocupate să fie externalizate în maximum 3 luni, instituim obligație de raportare anuală privind deficitul de personal, stabilim obligativitatea unui protocol anual între Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății. Propunem ca persoanele private de libertate care desfășoară activități lucrative să beneficieze spălarea lenjeriei și hainelor de cel puțin două ori pe săptămână. Munca nu trebuie să fie privită doar ca o datorie, ci ca o componentă esențială a procesului de reintegrare socială.”

În plan cultural și spiritual, deputatul AUR Mihai Neamțu a pledat pentru instrumente reale de reabilitare:

„Istoria Europei este plină de scriitori de geniu care au trecut prin închisoare, ceea ce înseamnă că literatura are ce să ofere sistemului penitenciar: o meditație asupra sufletului omenesc.”

El a formulat explicit necesarul legislativ:

„În propunerea legislativă privind reforma condițiilor de detenție, trebuie incluse două instituții fundamentale: biblioteca și cinematograful, dar și accesul la serviciul religios – spovedania, sacramentul prin care omul își descarcă povara sufletului.”

„Cultura și dimensiunea spirituală trebuie să fie parte a procesului de reintegrare. Fără ele, omul nu poate fi cu adevărat vindecat”, a fost concluzia lui Mihail Neamțu.

„Salut participarea reprezentativă a ministerelor de resort și implicarea tuturor. Această reformă penală este un demers greu și, iată, nu este doar despre zona de detenție, toată lumea salutând o reformă cu adevărat importantă pentru modificarea legii penale”, a precizat, în încheiere, Laura Gherasim, deputat AUR și președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Este nevoie de eficientizarea justiției, nu doar de luarea de măsuri pentru deținuți” appeared first on AUR.