Domnule Cioloș, dacă vă mai rămâne puțin bun-simț, refuzați această bătaie de joc. Nu de alta, dar ne mai lipsește doar ca Élysée-ul să ne trimită direct prefectul!

România a ajuns în halul ăsta din cauza unei clase politice care nu e în stare să conducă nici măcar o asociație de locatari fără să ceară voie de afară. În loc să promovăm români care țin cu țara lor, ni se bagă pe gât aceiași oameni care au ratat tot ce se putea rata: în agricultură, în economie, în politică externă. Dar au o singură calitate: sunt „agreați” de străini. Asta a devenit criteriul de selecție pentru funcțiile-cheie?

România nu e moșia Franței! Ne-ați distrus pădurile, ne-ați cumpărat resursele, acum vreți să vă instalați și oamenii în fruntea serviciilor de informații?

Nu vom accepta niciodată ca siguranța națională a României să fie în mâinile unor comisari de import!

Pentru noi, România e a românilor. Nu e nici o oarecare provincie europeană, nici colonie strategică. Dacă voi ați uitat ce înseamnă demnitatea, asta nu înseamnă că și noi am uitat.

The post Dan Tanasă: Cioloș la SRI sau SIE? Ne-a rămas doar să arborăm steagul Franței pe Parlament! appeared first on AUR.

Conform informațiilor apărute în spațiul public, Nicolas Lerner, directorul Direcției Generale pentru Securitate Externă (DGSE) – principalul serviciu de informații externe din Franța – ar fi efectuat o vizită la București cu doar două zile înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025. În timpul acestei vizite, acesta ar fi avut întâlniri cu conducerea unor servicii de informații din România, ulterior deplasându-se în Republica Moldova.

Mai mult, chiar înainte de ziua votului, fondatorul platformei Telegram, Pavel Durov, a transmis un mesaj oficial tuturor utilizatorilor din România, avertizând că Guvernul Francez i-ar fi cerut să reducă la tăcere vocile conservatoare din țara noastră. Ulterior, într-o postare pe platforma X, Durov a declarat că solicitarea ar fi venit direct de la Nicolas Lerner.

Având în vedere gravitatea acestor acuzații, AUR solicită celor două comisii de control a activității SRI și SIE să verifice următoarele aspecte:
•⁠ ⁠Dacă Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe au fost informate despre vizita în România a directorului DGSE, Nicolas Lerner, înainte de desfășurarea alegerilor;
•⁠ ⁠Dacă vizita acestuia a implicat întâlniri oficiale cu reprezentanți ai serviciilor române de informații;
•⁠ ⁠Dacă SRI și SIE au cunoștință despre afirmațiile fondatorului Telegram, Pavel Durov
•⁠ ⁠Dacă, în opinia SRI și SIE, aceste acțiuni pot fi considerate drept o formă de ingerință a unui stat străin în procesul electoral din România.

AUR cere celor două Comisii un răspuns oficial și nesecret privind veridicitatea informațiilor și poziția SRI și SIE față de cele relatate, în cel mai scurt timp posibil.

Suveranitatea națională și integritatea procesului electoral nu sunt negociabile!

The post AUR solicită Comisiilor de control ale SRI și SIE să verifice motivul vizitei șefului serviciilor externe ale Franței în România appeared first on AUR.

Domnului Gabriel VLASE, Serviciului de Informații Externe (SIE)

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 17.03.2025

Obiectul întrebării: Evaluarea riscurilor de securitate pentru România și Republica Moldova în contextul reconfigurării strategiei ruse după războiul din Ucraina

Domnule Director,

În contextul recentului raport al Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei (Supo), care semnalează că un eventual sfârșit al războiului din Ucraina va elibera resurse militare și operaționale rusești pentru alte regiuni din Europa, inclusiv pentru activități ostile, vă solicit să clarificați evaluarea făcută de instituția pe care o conduceți asupra următoarelor aspecte:

1. Care sunt riscurile identificate de SIE în legătură cu posibilitatea ca Federația Rusă să-și concentreze acțiunile subversive asupra României și Republicii Moldova, odată ce resursele utilizate în războiul din Ucraina devin disponibile pentru alte operațiuni?

2. Există indicii cu privire la o intensificare a activităților serviciilor secrete rusești pe teritoriul României și Republicii Moldova, atât în zona clasică de spionaj, cât și prin dezinformare, sabotaj economic sau alte tactici hibride?

3. În ce măsură structurile de securitate românești monitorizează și cooperează cu partenerii europeni și NATO pentru a preveni posibile acțiuni ostile rusești în România și în Republica Moldova?

4. Ținând cont de faptul că Finlanda și-a consolidat bugetul pentru industria națională de apărare în contextul creșterii amenințării ruse, consideră serviciile românești că România ar trebui să ia măsuri similare, inclusiv pentru sprijinirea Republicii Moldova, care este în mod evident expusă influenței și presiunilor rusești?

5. Ce măsuri concrete sunt în desfășurare sau planificate pentru a preveni și contracara un eventual scenariu în care Rusia își direcționează resursele disponibile împotriva intereselor României și Republicii Moldova?

Ținând cont de complexitatea amenințărilor actuale și de faptul că România și Republica Moldova sunt în prima linie a confruntării geopolitice dintre Occident și Rusia, consider că un răspuns clar din partea instituției de informații eterne românești este necesar pentru a înțelege riscurile reale și pentru a stabili măsuri adecvate de prevenire și apărare.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Evaluarea riscurilor de securitate pentru România și Republica Moldova în contextul reconfigurării strategiei ruse după războiul din Ucraina appeared first on AUR.

                  Domnului Gabriel VLASE, director al Serviciului de Informații Externe      

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 14/04/2021

Obiectul întrebării: Acțiunile organelor de stat specializate în materia informațiilor interne și externe în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat nestingherit de o putere străină în 16 județe ale României, în disprețul legislației naționale române și al cadrului juridic bilateral și internațional.

Stimați domnilor directori,

La 17 februarie 2021 l-am interpelat pe domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru al României, în subiectul așa-zisului ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România și care, în opinia noastră, aduce atingere suveranității, securității și intereselor naționale ale statului român[1]. Premierul și-a declinat responsabilitatea în favoarea ministrului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe nu a răspuns punctual și pe deplin interpelării adresate primului ministru al României, comunicându-ne însă informații relevante în legătură cu reacțiile anemice și, în opinia noastră, total neadecvate ale autorităților guvernamentale române în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.

Astfel, domnul Bogdan Aurescu ne-a comunicat faptul că ”Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri repetate pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare concretă pe teritoriul României a așa-numitului ”Program de Dezvoltare Economică a Ardealului” și a evidenția că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional. (…) Suplimentar s-a solicitat ca acest program să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE”.[2]

Am constatat că niciodată un ambasador al Republicii Ungare în România nu a fost convocat pentru explicații în legătură cu derularea nestingherită în România, de către Republica Ungară, a așa-zisului ”Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.

De asemenea, nu au existat nicio Notă de protest a Ministerului Afacerilor Externe și nici a Guvernului României în legătură cu acest subiect.

Nu au existat nici declarații oficiale ale Guvernului și Președinției României.

Niciuna dintre autoritățile centrale ale statului român nu a sesizat oficial până în prezent organismele regionale, europene și internaționale din care România și Republica Ungară fac parte în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” desfășurat unilateral și nestingherit de către un stat străin în țara noastră.

De asemenea, autoritățile centrale române, vizate public în declarații ale oficialilor maghiari sau ale unor cetățeni români de etnie maghiară membri ai UDMR, nu au formulat niciodată dezmințiri oficiale privind presupusul lor acord cu derularea de către un stat străin a așa-zisului ”Plan Kós Károly” în țara noastră.

Dorind să vă supunem atenției cele prezentate de noi și primului ministru al României, redăm în continuare textul expunerii din interpelarea noastră din 17 februarie 2021.

În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”[3], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania ”trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează ”decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României[4].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat cum că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice al României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”[5].

Dacă Serviciul Român de Informații a organizat şi executat activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării așa-zisului ”Plan Kós Károly”, derulat în țara noastră de către Republica Ungară și care, în opinia noastră, reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei și intereselor naționale ale României.

Potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, constituie amenințări la adresa securității naționale planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român.

Potrivit aceleiași legi, activitatea de informații pentru realizarea securității naționale se execută de Serviciul Român de Informații, organul de stat specializat în materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți, fiecare în partea de atribuții ale Serviciului pe care îl conduceți:

1. Un punct de vedere oficial al Serviciului Român de Informații și, respectiv, al Serviciului de Informații Externe despre așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat nestingherit de către o putere străină în 16 județe intracarpatice ale țării noastre.

• Dacă Serviciul de Informații Externe, ca organ de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, a obținut sau nu în timp util informații cu privire la intenția Republicii Ungare de a interveni economic, unilateral și nestingherit, în 16 județe din România prin derularea așa-zisului ”Plan Kós Károly” și dacă a raportat aceste informații Consiliului Suprem de Apărare a Țării și partenerilor săi legali în domeniul asigurării siguranței și integrității statului și protejării intereselor naționale ale României.

• Dacă Serviciul Român de Informații a organizat şi executat activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării așa-zisului ”Plan Kós Károly”, derulat unilateral și nestingherit în țara noastră de către o putere străină și care, în opinia noastră, reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei și intereselor naţionale ale României. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să precizați dacă Serviciul Român de Informații a sesizat asupra acestei amenințări, conform legii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Președinția și Guvernul României, alte autorități și organe ale administrației publice și dacă Serviciul Român de Informații a formulat sau nu propuneri concrete de contracare a așa-zisului ”Plan Kós Károly” derulat unilateral și nestingherit de o putere străină în țara noastră.

• Dacă în cazul așa-zisului ”Plan Kós Károly” de intervenție străină în țara noastră a existat sau nu o colaborare între Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și alte organe ale administrației publice.

În cazul în care considerați că, prin natura lor, răspunsurile dumneavoastră ar cădea sub incidența legislației cu privire la informațiile clasificate, vă rugăm să prezentați răspunsurile în conformitate cu procedurile legale în vigoare.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

[1] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/bluratip%2017%2002%20IonutNeagu%2041%20c.pdf

[2] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/bluratr%2017%2002%20Neagu%20Ionut%2041%20c.pdf

[3] documentul are un total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

[4] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

[5] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – ”Planul Kós Károly” derulat nestingherit de o putere străină în 16 județe ale României, în disprețul legislației naționale române și al cadrului juridic bilateral și internațional appeared first on AUR.

                  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                  Domnului Gabriel VLASE, director al Serviciului de Informații Externe

                  Domnului Eduard Helvig, director al Serviciului Român de Informații

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 04/02/2021

Obiectul întrebării: Așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule director,

Stimate domnule director,

În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”^[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania “trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează” decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României^[2].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice ale României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”^[3].

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe față de așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat cu finanțarea Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României.

• Care au fost pe plan național, bilateral, regional (european) și internațional, din 2017 până în prezent, reacțiile și acțiunile oficiale ale statului român în ansamblul său și ale autorităților și/sau instituțiilor având competențe în domeniul politicii externe și al siguranței naționale în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly”.
• Dacă punctul de vedere exprimat public de oficialul român Csaba Ferenc Asztalos în legătură cu intervenția economică a Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României și preluarea indirectă de către Ungaria a atribuțiilor statului român exprimă sau nu poziția țării noastre în acest subiect și care au fost reacțiile autorităților și instituțiilor competente ale statului român în legătură cu aceste poziții publice ale președintelui CNCD.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

În atenţia: Senator Ionuț NEAGU, Secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități. Senator Adrian COSTEA, membru al Comisiei pentru politică externă.

^[1] documentul areun total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

^[2] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

^[3] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – Așa-zisul ”Plan Kós Károly”, aplicat de Ungaria în 16 județe din România appeared first on AUR.