Dezbaterea a reunit peste 180 de participanți — producători locali, agricultori, fermieri de toate dimensiunile și oameni de afaceri din domeniu, oferind o platformă esențială de dialog exact în momentul în care la Bruxelles se prefigurează decizii cruciale pentru viitorul sectorului românesc.

Organizarea acestui eveniment de către europarlamentarul Maria-Georgiana Teodorescu în inima comunității agricole din județul Sibiu are o semnificație strategică aparte. În perioada imediat următoare, Uniunea Europeană deschide oficial negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034 și, implicit, pentru reforma Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027. Aceste discuții vor rescrie regulile de finanțare și administrare ale sectorului agricol, având un impact definitoriu și direct asupra capacității de producție și a competitivității fermierilor români pe Piața Unică.

Semnalul de alarmă de la Sibiu: „Deficitul” de 17 miliarde de euro și capcanele noului buget

În cadrul dialogului deschis, europarlamentarul a demontat discursul oficial al Comisiei Europene privind o presupusă „creștere cu 18%” a bugetului agricol pentru România, expunând o realitate mult mai sumbră. Aplicând formulele actuale la noul buget multianual anunțat de Comisie pentru intervalul 2028-2034, României ar trebui să îi revină 77,6 miliarde de euro, însă datele din prezent indică o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro, generând un deficit de pornire de 17 miliarde de euro. Mai mult, din această sumă, agriculturii românești i-ar reveni 16,5 miliarde de euro, o scădere reală de aproximativ 23% față de actualul exercițiu (21,46 miliarde de euro), cauzată de eliminarea temporară a Pilonului 2 dedicat dezvoltării rurale.

Noua arhitectură propusă de Bruxelles introduce Planurile pentru Parteneriat National și Regional (NRPP), un mecanism umbrelă bazat pe performanță, similar modelului PNRR, care condiționează fondurile de jaloane și reforme birocratice, dizolvând predictibilitatea specifică agriculturii și adâncind inegalitățile dintre statele membre.

„Ce face Comisia Europeană este să se spele pe mâini. A tăiat o alocare exactă pentru fiecare stat membru pentru Pilonul 2, a văzut reacțiile furibunde ale sectorului agricol european, iar acum pasează cartoful fierbinte în curtea statelor membre. Practic, adâncim și mai mult inegalitatea dintre producătorii europeni, scădem și mai mult competitivitatea fermierilor români și distrugem complet piața unică europeană, precum și caracterul comun al Politicii Agricole”, a declarat Georgiana Teodorescu în fața celor peste 180 de participanți.

„Pachetul Teodorescu” împotriva discriminării fermierilor români

Pentru a bloca transformarea fermierilor din Europa de Est în producători de „mâna a doua”,
europarlamentarul a anunțat că va depune, pe data de 16 iunie, un set de amendamente de o importanță vitală, reunite sub numele de „Pachetul Teodorescu”. Acesta vizează în mod direct corectarea formulei extrem de complexe a convergenței externe — mecanismul prin care se calculează subvențiile pe hectar. În prezent, formula propusă de Bruxelles (denumită „agricultural prosperity gap”) oprește artificial sprijinul când se atinge pragul de 90% din media europeană.

Prin „Pachetul Teodorescu”, europarlamentarul propune:

– Înlocuirea procentului discriminatoriu de 90% cu 100% în formula de calcul, obligând Comisia Europeană să egaleze subvenția pe hectar din România cu cea din state precum Franța sau Germania.
– Exceptarea de la plafonarea macro-economică generală de 105% a tuturor sumelor obținute prin formula agricolă de compensare, prevenind astfel tăierea fondurilor cuvenite de drept României.
– Sechestrarea legală (ring-fencing) a acestor sume suplimentare în Planurile Naționale, garantând că ele vor fi utilizate EXCLUSIV pentru realizarea progresivă a convergenței externe, fără posibilitatea de a fi deviate către alte ministere sau proiecte de infrastructură generală.

Bătălia împotriva plafonării subvențiilor

Un alt punct fierbinte de pe agenda discuțiilor de la Sibiu l-a reprezentat propunerea Comisiei de plafonare obligatorie a plăților directe la 100.000 de euro per exploatație. Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a explicat că această măsură, mascată sub forma unei „echități sociale”, reprezintă în realitate un sabotaj direct asupra modernizării și competitivității agriculturii românești, ignorând structura polarizată unică a exploatațiilor autohtone, unde fermele mari asigură grosul producției de cereale, securitatea alimentară și locurile de muncă fiscalizate din mediul rural.

„Dacă România nu ar mai fi printre primii producători de cereale din UE, cine i-ar lua locul? Ce state membre ar fi fericite ca plățile din România să fie plafonate? Este vorba de un lobby puternic, așa cum se întâmplă de fiecare dată când la mijloc este un sector strategic sau un interés național românesc. Structura fermelor din România este strâns legată de trecutul istoric al naționalizării terenurilor, iar comasarea a fost singura cale spre eficiență. Acest lucru nu trebuie confundat cu fenomenul negativ de ‘land grabbing’. Prin amendamentele mele, am cerut ca România să aplice plata redistributivă pentru exploatațiile mici, dar să își rezerve dreptul de a UN aplica plafonarea marilor exploatații, asigurând astfel supraviețuirea motorului nostru agricol”, a punctat Georgiana Teodorescu.

Dezbaterea a atins și problemele acute legate de cofinanțarea națională de până la 30% impusă prin regulamentul NRPP, oferind ca exemplu negativ riscurile care planează asupra programului de distribuție a produselor alimentare în școli (cunoscut istoric sub numele de „Cornul și laptele”). Europarlamentarul a anunțat amendamente ferme pentru condamnarea acestei rate uriașe de cofinanțare care pune în pericol un program menit să combată abandonul școlar, solicitând totodată includerea unor alternative medicale pentru copiii cu intoleranțe.

În plus, s-a lansat un apel ferm către Guvernul României pentru eliminarea criteriului aberant al „celui mai mic preț” din licitațiile publice pentru școli, aspect care în prezent generează o calitate extrem de slabă a produselor, risipă alimentară și blochează accesul producătorilor mici, locali, aflați în proximitatea școlilor.

Evenimentul de la Sibiu s-a încheiat cu o sesiune de degustare a preparatelor tradiționale oferite de producătorii locali din zonă, reconfirmând angajamentul europarlamentarului Maria-Georgiana Teodorescu de a fi o voce neînduplecată în apărarea identității și securității alimentare a României în structurile decizionale de la Bruxelles.

The post Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a reunit la Sibiu peste 180 de fermieri și producători locali: dialog crucial pentru viitorul agriculturii românești, în pragul negocierilor PAC post-2027 appeared first on AUR.

„Suntem deja în a patra zi de război în Orientul Mijlociu și vedem că statul are probleme grave în a gestiona situația românilor rămași blocați în zonele de conflict, din cauza faptului că spațiul aerian din acele țări a fost complet închis.

Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, se pare că printre aceștia se află 19 cadre didactice și elevi. Vorbim despre o situație extrem de periculoasă în care se află, în primul și în primul rând, cetățeni români. Vorbim despre conaționali care, exact în acest moment, sunt blocați într-o zonă de conflict și supuși presiunii psihologice și emoționale de a număra orele până când vor fi scoși din zonele cu risc de bombardament.

Am transmis chiar astăzi o solicitare către Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Emiratele Arabe Unite și Consulatul General al României la Dubai, în care am cerut să mi se comunice, pentru cei 19 sibieni, dacă sunt în deplină siguranță, dacă au fost duși într-un loc ferit de posibile bombardamente, care este strategia privind repatrierea acestora și care este reperul temporal asumat de instituțiile abilitate pentru finalizarea acestor demersuri. Și fac un apel public, către instituțiile menționate anterior, să răspundă clar și de urgență la solicitarea formulată.

Siguranța oricărui cetățean român este importantă, mai ales că vorbim de copii și tineri, iar situația critică în care se află în aceste momente necesită măsuri imediate”, a transmis deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „Apel public către instituțiile abilitate: 19 profesori și elevi sibieni sunt încă blocați în zona de conflict din Dubai” appeared first on AUR.

În acel moment, pentru evitarea disponibilizărilor, AUR a susținut că nu este absolut deloc oportună concedierea membrilor orchestrei pentru ca, ulterior, să fie contractați artiști din exterior, însă inițiativa a fost respinsă de Consiliul Județean sub pretextul imposibilității aplicării unei astfel de măsuri.

Dovadă a faptului că soluția consilierilor județeni AUR era una corectă este ședința de luni, 29 septembrie, în care proiectul de hotărâre a inclus o prevedere privind suplimentarea cheltuielilor de personal pentru ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului”, acoperite prin diminuarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, modificare ce a fost acceptată.

Mai mult decât atât, la nivelul Filarmonicii de Stat Sibiu există deja un serviciu juridic, ceea ce face ca externalizarea unui astfel de contract să fie nu doar inutilă, ci și o risipă evidentă de resurse publice în beneficiul unor firme apropiate de conducerea PNL. Din păcate, astfel de practici administrative au devenit un tipar al politicii promovate de majoritatea PNL din Consiliul Județean Sibiu. Un caz similar s-a înregistrat la Aeroportul Internațional Sibiu, unde s-a aprobat externalizarea serviciilor juridice, deși instituția, la fel ca Filarmonica, dispune de un departament juridic propriu. Jurisprudența Curții de Conturi precizează fără echivoc că „angajarea unor astfel de servicii juridice externe este justificată numai în lipsa capacității interne”. În acest sens, cheltuielile pentru aceste contracte sunt nejustificate și ilegale.

Prin urmare, cinismul și abuzurile sunt intens promovate de către PNL și coaliția pe care o conduce în Consiliul Județean Sibiu. După ce dispun concedieri abuzive, se folosesc tot de fondurile sibienilor pentru a se apăra în instanță împotriva unor demersuri sortite eșecului, așa cum am văzut și în trecut, iar inconsecvența decizională de care dă dovadă PNL în Consiliul Județean denotă doar interese proprii, și nicidecum binele instituțiilor sau al cetățenilor”, a declarat Fabian Radu, deputat AUR de Sibiu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „Până când continuă Consiliul Județean Sibiu seria abuzurilor față de artiștii Filarmonicii de Stat?” appeared first on AUR.

„Klaus Iohannis are o nouă sentință de casă dobândită prin fals. Bună seara, dragi prieteni, de aici, din tabăra de lucru pentru sinistrații din comuna Pechea, județul Galați, sinistrați pe care Klaus Iohannis nu are ochi să-i vadă și îi salută de undeva din avionul de lux cu care merge și care costă 600.000 de euro pe călătorie. Sentința în cazul lui Iohannis e încă una din multele care arată că președintele nostru este un hoț”, a transmis George Simion în cadrul clipului postat.

Acesta a prezentat o serie de filmări cu casele lui Klaus Iohannis din Sibiu.

„Una din casele lui Iohannis folosită foarte mulți ani abuziv până când instanța a hotărât că nu are voie și nu are proprietate asupra acestei case. Sigiliul acesta e pus din 2015, dragi prieteni. Acesta e un spațiu pentru care familia Iohannis a încasat 320.000 de euro. Din 2001 până în 2015, când a venit sentința definitivă, familia Iohannis a încasat chirii după chirii de la Raiffeisen Bank, care după aceea s-a mutat. Și banii aceștia, în loc să-i dea înapoi, măcar la statul român, au rămas în buzunarele familiei Iohannis, care timp de 10 ani nu a făcut nimic pentru români și care vrea ca voi să fiți săraci și să nu aveți un apartament măcar de 50 de metri pătrați”, a spus liderul AUR într-un video filmat săptămâna trecută în Sibiu.

Potrivit lui George Simion, acești 320.000 euro au fost folosiți de familia Iohannis pentru a cumpăra noi și noi case.

„În total au șase. Cine îndrăznește să-i ceară sasului care a pus în genunchi toată România banii înapoi, măcar pe această avere dobândită ilicit, măcar pe 320.000 de euro, pentru că el a făcut fals, uz de fals punând mâna pe acest spațiu?”, a mai spus George Simion.

Liderul AUR a explicat că sentința în cazul lui Klaus Iohannis era de așteptat încă de acum patru ani, George Simion fiind și atunci la fața locului, unde exista deja o sentință definitivă.

„Iohannis a tergiversat procesul timp de patru ani. Iată ce spuneam atunci: E o casă bonus, e o casă din acea moștenire Baștea, pe care soții Iohannis voiau să pună mâna. Din fericire, locatarii de aici s-au mobilizat și au oprit fărădelegea, astfel încât casa asta nu a ajuns să completeze salva de case obținute prin metode obscure de Klaus Iohannis”, a mai transmis George Simion în cadrul clipului postat pe rețelele de socializare.

Liderul AUR a subliniat că reprezentanții coaliției de guvernare au spus că „nu este posibil să construiești apartamente de 35.000 de euro, dar au avioane luxoase și șase case și au dat oamenilor de aici (din Pechea), în bătaie de joc, 2.000 de euro pentru case”.

https://www.facebook.com/george.simion.unire/videos/1057623862743175

The post George Simion: „Un nou proces pierdut de Iohannis, dar tot cu șase case rămâne” | VIDEO appeared first on AUR.