Domnul Gabriel Vlase, Director al Serviciului Român de Informații Externe

De la: Antonio Andrușceac, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 4, Bacău

Subiectul întrebării: Finanțarea Partidului Alianța pentru Unirea Românilor

Stimate Domnule Director,

De la apariția pe scena politică dar mai ales după intrarea reprezentanților săi în Parlamentul României Partidul Alianța pentru Unirea Românilor se confruntă în mod constant și nejustificat cu atacuri din partea opozanților politici, a unor jurnaliști și a unor formatori de opinie cu privire la sursele de finanțare.

În acest sens, vă rugăm, domnule Director, să ne comunicați dacă din verificările efectuate de către instituțiile abilitate sau din cele pe care le-ați realizat prin specificul activității instituției pe care o conduceți rezultă că formațiunea AUR a beneficiat de finanțare externă de proveniență rusească sau orice altă sursă suspectă și care nu se încadrează în legislația națională.

The post Antonio Andrușceac – întrebare parlamentară către S.R.I./ Serviciul de Informații Externe – Finanțarea Partidului Alianța pentru Unirea Românilor. appeared first on AUR.

De către : Deputat CHELARU MIRCIA, Circumscripția electorala Nr. 3 Argeș

Obiectul întrebării: Atacul economic asupra pieței de carburanți

Stimate Domnule Director,

1. Întrebare: 

În ce măsură activitatea grupurilor petroliere active la nivel național și rețeaua de distribuție și comercializare a carburanților constituie o vulnerabilitate națională ca sursă de riscuri severe?

2. Obiectivul:

Emiterea de către Parlamentul și Guvernul României a unui act normativ prin care să se stabilească modul de acțiune și operare a politicilor energetice, astfel încât să fie prevenit riscul de funcționare a companiilor petroliere, în detrimentul interesului național.

3. Dezvoltarea raționamentului

În România, comercializarea carburanților este gestionată de întreprinderi cu capital preponderent supranațional, care operează pe teritoriul național, cum ar fi OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL, Gazprom și SOCAR.

Pe piață sunt prezenți și alți agenți economici neintegrați vertical, la nivel local sau regional, cu una sau mai multe stații de distribuție carburanți (așa anumiții “benzinari independenți”), de regulă în parteneriate cu aceleași organizații.

De asemenea,  aceste grupuri petroliere, active în Romania, au înființat Asociația Română a Petrolului (OMV Petrom, Rompetrol, MOL și Gazprom), care dețin împreună circa 70-80% din piața națională a carburanților, constituindu-se într-un cartel informal și ilicit.

4. Concluzie: Având în vedere complexitatea  politicilor pe care statul român le aplică în domeniul energiei, care  presupun externalizarea unor funcții ale statului român către aceste grupuri petroliere, este necesară cunoașterea vulnerabilităților și riscurilor din punct de vedere al apărării naționale,  a ordinii publice si siguranța națională.

The post Mircia Chelaru – întrebare parlamentară către Serviciul Român de Informații – Atacul economic asupra pieței de carburanți. appeared first on AUR.

             Domnului director Eduard Raul Hellvig

        De către: Nicolae N. ROMAN – Deputat A.U.R.

        Subiect: România și provocările din viitorul apropiat

                                 Stimate domnule director,

Lumea este întro permanentă prefacere, iar aceasta situație determină noi provocări privind apărarea și siguranța națională a României.

Noile provocări cu care țările, inclusiv România, nu s-au mai întâlnit și, din care menționez: creșterea tensiunilor sociale generate de prezența Inteligenței Artificiale în procesele economico-sociale, scăderea oportunităților de locuri de muncă pentru populația cu nivel din ce în ce mai redus de calificare profesională, tensiuni între autohtoni – alogeni și mișcări de respingere a imigranților, contradicții secular- religios în cadrul cărora religia crează reacții emoționale puternice, diferende inter-emoționale între generația matură – a “proprietarilor” și generația tânără – a “revoltaților” dornici de schimbări radicale antisistem, între toate acestea existând paliere diferite de educație și de apetență pentru muncă.

Domnule director, vă rog să îmi precizați:

1. Cum este vizată revizuirea concepțiilor de securitate națională, apărare și ordine publică prin această perspectiva enunțată mai sus?

Ce acțiuni au fost întreprinse la nivelul Serviciului pe care îl conduceți pentru a face față acestor noi situații care se prefigurează?

The post Roman Nicolae – întrebare parlamentară către Serviciul Român de Informaţii – România și provocările din viitorul apropiat. appeared first on AUR.

          Directorul Serviciului Român de Informații

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării: Intervievarea pe teritoriul României a cetățenilor altor state

          Stimate domnule Director,

          În ultima perioadă am fost contactați de etnici români aflați pe teritoriul unor state vecine și prietene, precum Ucraina sau Serbia, care trăiesc în comunitățile istorice românești de pe teritoriul acestor state, solicitanți de cetățenie română. Aceștia ne-au  comunicat că au fost contactați de persoane necunoscute, care s-au dat drept angajați ai Serviciului Român de Informații și le-au cerut să vină în România și să se prezinte la un interviu, pentru completarea unui ”formular” în vederea obținerii unui așa-numit ”aviz”.

          Deoarece în conținutul Legii nr. 14 / 1992, privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările și completările ulterioare, nu am identificat acest tip de acțiuni între competențele și atribuțiile SRI, existând îndoieli rezonabile în ceea ce privește situația descrisă, dar ținând seama și de interesul firesc al fraților români de a dobândi cetățenia Țării-Mame, care necesită clarificarea urgentă a acestor aspecte,

          Vă rugăm să ne comunicați dacă Serviciul pe care îl conduceți are între atribuțiile și competențele sale legale pe acelea de a contacta cetățeni de pe teritoriul altor state, fie ei și solicitanți de cetățenie română și, în caz afirmativ, care este motivul de fapt și temeiul legal al acestor acțiuni.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Serviciul Român de Informaţii – Intervievarea pe teritoriul României a cetățenilor altor state. appeared first on AUR.

                  Domnului Gabriel VLASE, director al Serviciului de Informații Externe      

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 14/04/2021

Obiectul întrebării: Acțiunile organelor de stat specializate în materia informațiilor interne și externe în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat nestingherit de o putere străină în 16 județe ale României, în disprețul legislației naționale române și al cadrului juridic bilateral și internațional.

Stimați domnilor directori,

La 17 februarie 2021 l-am interpelat pe domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru al României, în subiectul așa-zisului ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România și care, în opinia noastră, aduce atingere suveranității, securității și intereselor naționale ale statului român[1]. Premierul și-a declinat responsabilitatea în favoarea ministrului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe nu a răspuns punctual și pe deplin interpelării adresate primului ministru al României, comunicându-ne însă informații relevante în legătură cu reacțiile anemice și, în opinia noastră, total neadecvate ale autorităților guvernamentale române în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.

Astfel, domnul Bogdan Aurescu ne-a comunicat faptul că ”Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri repetate pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare concretă pe teritoriul României a așa-numitului ”Program de Dezvoltare Economică a Ardealului” și a evidenția că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional. (…) Suplimentar s-a solicitat ca acest program să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE”.[2]

Am constatat că niciodată un ambasador al Republicii Ungare în România nu a fost convocat pentru explicații în legătură cu derularea nestingherită în România, de către Republica Ungară, a așa-zisului ”Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.

De asemenea, nu au existat nicio Notă de protest a Ministerului Afacerilor Externe și nici a Guvernului României în legătură cu acest subiect.

Nu au existat nici declarații oficiale ale Guvernului și Președinției României.

Niciuna dintre autoritățile centrale ale statului român nu a sesizat oficial până în prezent organismele regionale, europene și internaționale din care România și Republica Ungară fac parte în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” desfășurat unilateral și nestingherit de către un stat străin în țara noastră.

De asemenea, autoritățile centrale române, vizate public în declarații ale oficialilor maghiari sau ale unor cetățeni români de etnie maghiară membri ai UDMR, nu au formulat niciodată dezmințiri oficiale privind presupusul lor acord cu derularea de către un stat străin a așa-zisului ”Plan Kós Károly” în țara noastră.

Dorind să vă supunem atenției cele prezentate de noi și primului ministru al României, redăm în continuare textul expunerii din interpelarea noastră din 17 februarie 2021.

În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”[3], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania ”trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează ”decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României[4].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat cum că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice al României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”[5].

Dacă Serviciul Român de Informații a organizat şi executat activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării așa-zisului ”Plan Kós Károly”, derulat în țara noastră de către Republica Ungară și care, în opinia noastră, reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei și intereselor naționale ale României.

Potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, constituie amenințări la adresa securității naționale planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român.

Potrivit aceleiași legi, activitatea de informații pentru realizarea securității naționale se execută de Serviciul Român de Informații, organul de stat specializat în materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți, fiecare în partea de atribuții ale Serviciului pe care îl conduceți:

1. Un punct de vedere oficial al Serviciului Român de Informații și, respectiv, al Serviciului de Informații Externe despre așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat nestingherit de către o putere străină în 16 județe intracarpatice ale țării noastre.

• Dacă Serviciul de Informații Externe, ca organ de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, a obținut sau nu în timp util informații cu privire la intenția Republicii Ungare de a interveni economic, unilateral și nestingherit, în 16 județe din România prin derularea așa-zisului ”Plan Kós Károly” și dacă a raportat aceste informații Consiliului Suprem de Apărare a Țării și partenerilor săi legali în domeniul asigurării siguranței și integrității statului și protejării intereselor naționale ale României.

• Dacă Serviciul Român de Informații a organizat şi executat activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării așa-zisului ”Plan Kós Károly”, derulat unilateral și nestingherit în țara noastră de către o putere străină și care, în opinia noastră, reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei și intereselor naţionale ale României. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să precizați dacă Serviciul Român de Informații a sesizat asupra acestei amenințări, conform legii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Președinția și Guvernul României, alte autorități și organe ale administrației publice și dacă Serviciul Român de Informații a formulat sau nu propuneri concrete de contracare a așa-zisului ”Plan Kós Károly” derulat unilateral și nestingherit de o putere străină în țara noastră.

• Dacă în cazul așa-zisului ”Plan Kós Károly” de intervenție străină în țara noastră a existat sau nu o colaborare între Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și alte organe ale administrației publice.

În cazul în care considerați că, prin natura lor, răspunsurile dumneavoastră ar cădea sub incidența legislației cu privire la informațiile clasificate, vă rugăm să prezentați răspunsurile în conformitate cu procedurile legale în vigoare.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

[1] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/bluratip%2017%2002%20IonutNeagu%2041%20c.pdf

[2] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/bluratr%2017%2002%20Neagu%20Ionut%2041%20c.pdf

[3] documentul are un total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

[4] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

[5] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – ”Planul Kós Károly” derulat nestingherit de o putere străină în 16 județe ale României, în disprețul legislației naționale române și al cadrului juridic bilateral și internațional appeared first on AUR.

                  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                  Domnului Gabriel VLASE, director al Serviciului de Informații Externe

                  Domnului Eduard Helvig, director al Serviciului Român de Informații

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 04/02/2021

Obiectul întrebării: Așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule director,

Stimate domnule director,

În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”^[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania “trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează” decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României^[2].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice ale României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”^[3].

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe față de așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat cu finanțarea Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României.

• Care au fost pe plan național, bilateral, regional (european) și internațional, din 2017 până în prezent, reacțiile și acțiunile oficiale ale statului român în ansamblul său și ale autorităților și/sau instituțiilor având competențe în domeniul politicii externe și al siguranței naționale în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly”.
• Dacă punctul de vedere exprimat public de oficialul român Csaba Ferenc Asztalos în legătură cu intervenția economică a Ungariei în 16 județe intracarpatice ale României și preluarea indirectă de către Ungaria a atribuțiilor statului român exprimă sau nu poziția țării noastre în acest subiect și care au fost reacțiile autorităților și instituțiilor competente ale statului român în legătură cu aceste poziții publice ale președintelui CNCD.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

În atenţia: Senator Ionuț NEAGU, Secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități. Senator Adrian COSTEA, membru al Comisiei pentru politică externă.

^[1] documentul areun total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

^[2] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

^[3] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – Așa-zisul ”Plan Kós Károly”, aplicat de Ungaria în 16 județe din România appeared first on AUR.