BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale”.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Deputat AUR – Valeriu Munteanu

____________________________

Senator AUR – Petrișor-Gabriel Peiu

____________________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Administrația publică centrală plătește lunar, din bani publici, personal de specialitate în cadrul direcțiilor de profil, cu atribuții clare de elaborare a politicilor, strategiilor și actelor normative din domeniul respectiv. În paralel, aceleași instituții atribuie contracte de consultanță sau de studii prin care externalizează exact elaborarea documentelor strategice centrale.

Exemplul recent al Strategiei naționale și Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 este ilustrativ. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a atribuit Contractul nr. 437/11.09.2025 unei asocieri de firme private și un ONG, în valoare de 373.600 lei fără TVA, finanțat din Fondul pentru mediu. În același timp, Direcția Biodiversitate funcționează cu 13 posturi ocupate, salarizate permanent, cu atribuții de politică publică, raportare europeană, infringement, arii protejate și proiecte de acte normative. Ministerul a recunoscut public că specialiștii săi au analizat și au introdus amendamente consistente pe parcursul a mai multor luni. Dacă capacitatea de analiză și rescriere a existat, externalizarea redactării inițiale nu se justifică.

Costul relativ redus nu anulează problema de principiu: dublă cheltuială pentru aceeași funcție. Dacă structura de specialitate nu poate elabora documentul strategic principal al domeniului, organigrama și prioritizarea sarcinilor trebuie reformate, nu ocolite prin contracte externe. Datele științifice pot fi preluate de la instituții publice, universități sau institute, fără a externaliza redactarea strategiei.

Practica externalizării strategiilor naționale este sistemică. Strategia anterioară privind biodiversitatea (2014-2020) a fost realizată tot prin sprijin extern , aspectat care arată un model administrativ defectuos, în care direcțiile există pe organigramă, iar livrabilele strategice se cumpără.

Legea propusă nu interzice studii tehnice punctuale, inventarieri sau cercetare, ci interzice externalizarea elaborării documentelor care constituie atribuții de bază ale personalului plătit permanent din buget. Introduce condiții stricte de conflict de interese, nulitate absolută a contractelor ilegale, răspundere personală și control obligatoriu al Curții de Conturi.

Scopul este simplu: ministerele să facă treaba pentru care plătim salarii, nu să o cumpere de două ori.

Proiectul de lege interzice atribuirea de contracte care au ca obiect principal elaborarea, redactarea sau actualizarea strategiilor naționale și a planurilor naționale de acțiune. Interzice folosirea Fondului pentru mediu, a fondurilor europene sau a oricăror alte surse publice în acest scop. Permite doar contracte punctuale de date, inventarieri sau analize științifice, cu condiția expresă că rezultatele nu pot constitui text de bază al strategiei, iar personalul ministerului rămâne responsabil de coordonare, validare și asumare finală.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATORI:

Deputat AUR – Valeriu Munteanu

___________________________

Senator AUR – Petrișor-Gabriel Peiu

__________________________

LEGE privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – (1) Elaborarea, redactarea și actualizarea strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune, a documentelor de politici publice cu caracter strategic și a proiectelor de acte normative care intră în atribuțiile de bază ale structurilor de specialitate din ministere și din instituțiile aflate în subordinea sau în coordonarea acestora se realizează exclusiv de personalul de specialitate al acestor structuri.

(2) Este interzisă atribuirea de contracte de servicii, de consultanță sau de studii care au ca obiect principal elaborarea, redactarea sau actualizarea documentelor prevăzute la alin. (1).

(3) Se interzice utilizarea fondurilor europene nerambursabile sau a oricăror alte surse publice pentru finanțarea elaborării, redactării sau actualizării strategiilor naționale și a planurilor naționale de acțiune care constituie atribuții de bază ale structurilor de specialitate din ministere.

Art. 2. – Contractele de studii sau de consultanță care vizează date, inventarieri sau analize științifice pot fi atribuite numai dacă se prevede expres că rezultatele nu pot constitui text de bază al strategiei naționale ori al unui plan de acțiune, iar personalul de specialitate al ministerului rămâne responsabil de coordonare, validare și asumare finală.

Art. 3. – Este interzisă atribuirea contractelor prevăzute la art. 2 sau a oricăror contracte de consultanță legate de strategii către societăți comerciale, asocieri sau organizații neguvernamentale în care figurează, ca asociați, administratori, angajați sau colaboratori, persoane care au deținut funcții de conducere, de consiliere sau de specialitate în ministerul respectiv în ultimii 5 ani.

Art. 4. – (1) Contractele încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt lovite de nulitate absolută.

(2) Ordonatorul principal de credite și persoanele care au avizat procedura de atribuire sau au semnat contractul răspund patrimonial pentru sumele plătite, și disciplinar, potrivit legii.

(3) Curtea de Conturi verifică din oficiu, anual, respectarea prezentei legi în cadrul ministerelor care au elaborat sau actualizat strategii naționale ori planuri naționale de acțiune în ultimii 3 ani.

Art. 5. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi se finalizează în condițiile stabilite, dar nu pot fi prelungite, completate sau modificate în sensul adăugării de activități de elaborare, redactare sau actualizare a strategiilor ori planurilor naționale de acțiune.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Valeriu Munteanu – Lege privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu  ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în scopul reformării mecanismului de acordare a facilității fiscale reprezentate de nivelul redus al accizei aplicabil motorinei utilizate în agricultură.

Intervenția legislativă nu urmărește instituirea unei noi facilități fiscale și nici modificarea sferei beneficiarilor sau a nivelului sprijinului fiscal acordat de stat, ci exclusiv schimbarea modalității de valorificare a unui drept deja recunoscut de legislația în vigoare, prin înlocuirea mecanismului actual de rambursare ulterioară cu aplicarea directă a nivelului redus al accizei la momentul livrării motorinei către beneficiarii eligibili.

Reglementarea în vigoare consacră dreptul fermierilor de a beneficia de un nivel redus al accizei pentru motorina utilizată în agricultură, însă modalitatea concretă de acordare a facilității presupune achitarea integrală a accizei la momentul achiziției și recuperarea ulterioară a diferenței prin intermediul unei proceduri administrative de rambursare. Din perspectivă juridică, dreptul la facilitate există încă din momentul utilizării motorinei în activitățile agricole eligibile. Din perspectivă economică însă, beneficiarul este obligat să suporte integral costul fiscal aferent achiziției combustibilului și să finanțeze temporar diferența de acciză până la finalizarea procedurii administrative de verificare și restituire.

Această modalitate de acordare a facilității fiscale diminuează eficiența economică a măsurii instituite de legiuitor. În perioadele de desfășurare a campaniilor agricole, necesarul de combustibil crește semnificativ, iar cheltuielile aferente lucrărilor agricole se concentrează într-un interval relativ scurt. În aceste condiții, obligația fermierului de a suporta integral costul combustibilului și al accizei aferente produce un impact direct asupra lichidităților disponibile, în special în cazul exploatațiilor agricole mici și mijlocii, pentru care accesul la surse suplimentare de finanțare este limitat sau implică costuri financiare suplimentare. Astfel, deși facilitatea fiscală este concepută ca un instrument de sprijin al activității agricole, mecanismul actual de acordare determină, în practică, amânarea efectului economic urmărit de legiuitor și transferă asupra beneficiarului sarcina finanțării temporare a unei obligații fiscale pe care statul recunoaște ulterior că nu o datorează în întregime.

Totodată, mecanismul rambursării presupune desfășurarea unei proceduri administrative distincte, caracterizată prin depunerea periodică a cererilor de rambursare, verificarea documentelor justificative, efectuarea controalelor administrative și autorizarea ulterioară a plăților. Acest sistem generează atât costuri administrative pentru beneficiari, cât și un volum semnificativ de activitate pentru autoritățile implicate în administrarea facilității fiscale, fără ca aceste operațiuni să contribuie la extinderea sau consolidarea dreptului material al beneficiarului, ci exclusiv la modalitatea de valorificare a acestuia.

Din această perspectivă, mecanismul actual prezintă o dublă limitare. Pe de o parte, produce un decalaj între momentul nașterii dreptului la facilitate și momentul producerii efective a avantajului economic urmărit prin instituirea acesteia. Pe de altă parte, presupune utilizarea unor resurse administrative considerabile pentru verificarea și decontarea unor sume care ar putea fi gestionate printr-un mecanism fiscal preventiv, bazat pe verificarea eligibilității anterior efectuării livrării.

Pornind de la aceste considerente, proiectul de lege propune înlocuirea mecanismului rambursării cu un mecanism de aplicare directă a nivelului redus al accizei la momentul livrării motorinei către beneficiarii eligibili. Soluția legislativă propusă păstrează neschimbată întinderea facilității fiscale și criteriile de eligibilitate, modificând exclusiv momentul și modalitatea de acordare a acesteia. Beneficiarul nu va mai fi obligat să avanseze diferența dintre nivelul standard al accizei și nivelul redus al acesteia, facilitatea fiscală urmând să fie valorificată imediat, odată cu achiziția combustibilului.

Aplicarea directă a facilității fiscale impune însă instituirea unor mecanisme care să asigure verificarea prealabilă a dreptului beneficiarului și respectarea limitelor stabilite de lege. În acest scop, proiectul instituie Registrul electronic național de gestionare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Registrul electronic reprezintă instrumentul central al noului mecanism de administrare, asigurând evidența unică a beneficiarilor eligibili, a cantităților anuale determinate potrivit formulei prevăzute de lege, a livrărilor efectuate cu aplicarea nivelului redus al accizei și a soldului disponibil rămas la dispoziția fiecărui beneficiar.

Instituirea Registrului electronic răspunde necesității înlocuirii controlului administrativ exercitat ulterior acordării facilității cu un mecanism de verificare preventivă, realizată anterior fiecărei livrări. Operatorii economici autorizați vor putea aplica nivelul redus al accizei numai după verificarea existenței cantității disponibile în Registrul electronic, fiecare operațiune fiind înregistrată în timp real și dedusă automat din plafonul anual al beneficiarului. În acest mod este eliminată posibilitatea depășirii cantităților eligibile și este asigurată utilizarea facilității fiscale exclusiv în limitele dreptului recunoscut de lege.

Proiectul valorifică totodată competențele și informațiile deja administrate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Stabilirea cantităților eligibile exclusiv pe baza formulei de calcul și a normelor maxime de consum prevăzute în noua anexă la Titlul VIII al Codului fiscal asigură aplicarea unitară a facilității fiscale și elimină diferențele de interpretare care pot apărea în cadrul procedurilor individuale de verificare. Soluția legislativă propusă utilizează datele existente în evidențele administrative ale APIA și evită solicitarea repetată a acelorași informații de la beneficiari, contribuind la reducerea sarcinii administrative și la creșterea eficienței procesului de administrare.

În același timp, proiectul consolidează mecanismele de control fiscal prin instituirea obligației de marcare și colorare fiscală a motorinei livrate cu aplicarea nivelului redus al accizei și prin realizarea schimbului electronic de date între Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română și operatorii economici autorizați. Corelarea acestor instrumente permite realizarea unei trasabilități complete a produselor accizabile pentru care se acordă facilitatea fiscală și reduce riscul utilizării acestora în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Din perspectiva beneficiarilor, noul mecanism produce efecte economice imediate, prin eliminarea necesității suportării temporare a diferenței de acciză și prin îmbunătățirea lichidității exploatațiilor agricole. Măsura este de natură să sprijine în special fermele mici și mijlocii, pentru care costurile aferente combustibilului reprezintă o componentă semnificativă a cheltuielilor curente și pentru care disponibilitatea resurselor financiare în perioadele de desfășurare a lucrărilor agricole influențează în mod direct capacitatea de organizare și desfășurare a activităților de producție.

Din perspectiva administrației fiscale, proiectul determină simplificarea procedurilor administrative, reducerea numărului operațiunilor de verificare ex post și creșterea gradului de digitalizare a administrării facilității fiscale. Verificarea automată a eligibilității și actualizarea în timp real a cantităților disponibile permit diminuarea riscului de eroare și de fraudă, concomitent cu reducerea costurilor administrative generate de procedurile actuale de rambursare.

Sub aspect bugetar, proiectul nu instituie o facilitate fiscală nouă și nu modifică nivelul facilității existente. Impactul asupra bugetului general consolidat derivă exclusiv din schimbarea momentului acordării acesteia și din eficientizarea mecanismului de administrare fiscală. În consecință, intervenția legislativă produce în principal efecte asupra fluxurilor de trezorerie și asupra modalității de administrare a facilității fiscale, fără a determina extinderea obligațiilor bugetare asumate de stat prin reglementarea în vigoare.

Implementarea soluției legislative impune adaptarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal și dezvoltarea infrastructurii informatice necesare funcționării Registrului electronic, precum și stabilirea mecanismelor tehnice de schimb de date între instituțiile implicate. Reglementarea termenului de 90 de zile pentru adoptarea măsurilor subsecvente urmărește asigurarea condițiilor necesare operaționalizării noului mecanism administrativ înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor legii, astfel încât aplicarea facilității fiscale să se realizeze în mod unitar și fără disfuncționalități.

Prin ansamblul soluțiilor propuse, proiectul de lege urmărește transformarea unui mecanism administrativ de rambursare într-un mecanism fiscal de acordare directă a facilității, bazat pe verificare preventivă, digitalizare și trasabilitate, cu menținerea integrală a nivelului sprijinului fiscal acordat agricultorilor și cu reducerea costurilor administrative suportate atât de beneficiari, cât și de autoritățile competente.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(8) Pentru motorina destinată utilizării în agricultură se aplică un nivel redus al accizei reprezentând conversia din euro în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri calculată la rata de schimb mediu anual utilizat la fundamentarea bugetului de stat, către beneficiarii eligibili, în limita cantităților anuale eligibile determinate potrivit prezentului articol.”

2. După alineatul (8) se introduc opt noi alineate, alin. (8¹)-(8⁸), cu următorul cuprins:

(8¹) Beneficiază de facilitatea fiscală prevăzută la alin. (8) fermierii activi, astfel cum sunt definiți de legislația privind gestionarea intervențiilor finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (denumită în continuare APIA).

(8²) Cantitatea anuală eligibilă de motorină pentru fiecare beneficiar se determină anual de către APIA exclusiv potrivit formulei de calcul și normelor maxime de consum prevăzute în anexa nr. 1¹ la Titlul VIII – „Accize și alte taxe speciale”.

(8³) APIA administrează Registrul electronic național de gestionare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură, denumit în continuare Registrul electronic, care asigură evidența cantităților anuale eligibile, a cantităților achiziționate cu aplicarea facilității fiscale și a soldului disponibil pentru fiecare beneficiar.

(8⁴) Operatorii economici autorizați livrează motorină cu aplicarea facilității fiscale numai după verificarea în Registrul electronic a cantității disponibile pentru beneficiar. La efectuarea livrării, operatorul economic transmite în Registrul electronic datele aferente tranzacției, iar cantitatea livrată se deduce automat din soldul disponibil al beneficiarului.

(8⁵) Procedura tehnică privind evidențierea distinctă în documentele fiscale a operațiunilor pentru care se aplică nivelul redus al accizei și modalitatea de regularizare a obligațiilor fiscale ale operatorilor economici aferente se stabilesc prin normele metodologice.

(8⁶) Organizarea și funcționarea Registrului electronic, procedura de acces, modalitatea de înscriere și actualizare a datelor, schimbul de date dintre APIA, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română și operatorii economici autorizați, precum și celelalte măsuri tehnice necesare aplicării prezentului articol se stabilesc prin normele metodologice .

(8⁷) Motorina pentru care se aplică nivelul redus al accizei potrivit prezentului articol este supusă marcării și colorării fiscale, în condițiile stabilite prin normele metodologice, în vederea asigurării trasabilității și prevenirii utilizării nelegale.

(8⁸) Beneficiarii au dreptul de acces permanent la informațiile privind cantitatea anuală eligibilă, cantitatea utilizată și soldul disponibil înscrise în Registrul electronic.

3. După anexa nr. 1 la Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” se introduce anexa nr. 1¹, al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezenta lege.

Art. II – În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, Guvernul adoptă normele metodologice prevăzute de prezenta lege.

Art. III – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990”  spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere legislativă are ca obiect completarea art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul clarificării regimului juridic aplicabil restituirii împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari.

1. Descrierea situației actuale

Prin Legea nr. 239/2025 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 au fost introduse mai multe restricții privind raporturile financiare dintre societăți și asociații sau acționarii acestora. Astfel, potrivit art. 67 alin. (2^4) din Legea nr. 31/1990, societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, înregistrează o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, ori altor persoane afiliate, împrumuturile primite de la aceștia.

Încălcarea acestei interdicții constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile. În plus, în situația în care societatea înregistrează și obligații bugetare restante, asociatul sau acționarul căruia i s-au restituit împrumuturile răspunde solidar cu societatea pentru aceste obligații, în limita sumelor restituite.

2. Necesitatea adoptării propunerii legislative

În forma actuală, reglementarea produce efecte economice disproporționate și pornește de la o premisă juridică eronată. Un număr semnificativ de societăți, în special întreprinderi mici și mijlocii, sunt finanțate în mod curent prin împrumuturi acordate de proprii asociați, care aleg să își susțină societatea cu resurse proprii, în locul recurgerii la creditarea bancară. Tocmai în perioadele de dificultate, atunci când activul net scade sub pragul de jumătate din capitalul social subscris, aportul de lichidități al asociaților este cel mai necesar pentru continuarea activității.

Restituirea unui împrumut acordat societății de către un asociat sau acționar reprezintă, din punct de vedere juridic și contabil, stingerea unei datorii a societății, înregistrată în pasivul bilanțier, iar nu o repartizare sau o distribuire de profit. Asociatul care împrumută societatea acționează în calitate de creditor al acesteia, iar nu în calitate de beneficiar al unui drept la dividende. Asimilarea restituirii împrumutului cu o distribuire de profit confundă două operațiuni de natură juridică fundamental diferită.

Regulile privind menținerea capitalului social și protecția creditorilor urmăresc să împiedice transferul către asociați al unor sume cu titlu de profit sau de capital, în detrimentul celorlalți creditori ai societății. Aceste rațiuni nu subzistă însă în cazul restituirii unui împrumut, întrucât asociatul creditor nu obține un avantaj patrimonial nou, ci doar recuperarea unor sume pe care le-a pus în prealabil la dispoziția societății.

Imposibilitatea recuperării acestor sume descurajează asociații să își finanțeze propriile societăți atunci când acestea traversează o perioadă dificilă. Efectul este contrar interesului economic general: în loc să fie încurajată susținerea societăților aflate în dificultate, actuala reglementare blochează una dintre cele mai accesibile surse de finanțare a acestora, cu consecințe negative asupra continuității activității și a menținerii locurilor de muncă.

3. Soluția legislativă propusă

Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, prezenta propunere legislativă introduce, la art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990, un nou alineat care clarifică natura juridică a operațiunii de restituire a împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari.

Potrivit soluției propuse, rambursarea unor astfel de împrumuturi nu este considerată repartizare sau distribuire de profit și este permisă chiar și în situația în care activul net al societății este diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris. Reglementarea restabilește distincția firească dintre stingerea unei datorii și distribuirea de profit, fără a aduce atingere regulilor privind distribuirea dividendelor, care rămân neschimbate.

4. Impactul actului normativ

Prezenta propunere legislativă nu are impact asupra bugetului de stat și nici asupra bugetului asigurărilor sociale de stat și nu generează cheltuieli suplimentare.

Din punct de vedere economic, reglementarea are un impact pozitiv, întrucât elimină un obstacol în calea finanțării societăților de către proprii asociați și sprijină continuarea activității întreprinderilor aflate temporar în dificultate, cu efecte favorabile asupra mediului de afaceri și a menținerii locurilor de muncă.

Propunerea este compatibilă cu principiile privind protecția creditorilor și menținerea capitalului social, întrucât vizează exclusiv recuperarea unor sume acordate cu titlu de împrumut, iar nu distribuirea cu titlu gratuit a activelor sociale, și nu contravine dreptului Uniunii Europene.

Față de cele expuse, supunem spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru completarea art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – La articolul 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepție de la dispozițiile alin. (3), rambursarea împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari nu este considerată repartizare sau distribuire de profit și este permisă chiar dacă activul net al societății este diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris.”

Art. II – Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru completarea art. 691 din Legea societăților nr. 31/1990 appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 4² alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată”  spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

Disciplina financiară privind operațiunile de încasări și plăți în numerar reprezintă un instrument legitim de prevenire a evaziunii fiscale și de încurajare a utilizării instrumentelor moderne de plată. În prezent, articolul 42 alineatul (1) din Legea nr. 70/2015 stabilește că sumele în numerar aflate în casieria operatorilor economici nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei, cu excepția magazinelor de tipul cash and carry, a supermagazinelor și a hipermagazinelor, pentru care plafonul este de 500.000 lei. Acest prag general nu mai reflectă realitatea economică actuală și generează constrângeri operaționale disproporționate pentru numeroși operatori economici care, prin specificul activității lor, lucrează preponderent cu numerar.

Plafonul de 50.000 lei a fost menținut neschimbat în pofida deprecierii puterii de cumpărare a monedei naționale și a creșterii cumulate a nivelului general al prețurilor din ultimii ani. În termeni reali, valoarea acestui plafon s-a erodat semnificativ, astfel încât limita stabilită inițial pentru a descuraja deținerea nejustificată de numerar a ajuns să afecteze activitatea curentă, normală și de bună-credință a comercianților mici și mijlocii, a producătorilor agricoli, a operatorilor din comerțul de proximitate, din zonele rurale și din mediul HoReCa.

Menținerea unui plafon redus obligă acești operatori să efectueze depuneri bancare frecvente, uneori zilnice, ceea ce antrenează costuri suplimentare cu comisioanele bancare, cu transportul valorilor și cu asigurarea securității numerarului. În localitățile în care accesul la unitățile bancare este limitat, obligația de a depune numerarul în termen de două zile lucrătoare devine deosebit de împovărătoare și expune operatorii unor riscuri de securitate sporite, fără un beneficiu corespunzător pentru disciplina financiară.

Totodată, diferența considerabilă dintre plafonul de 50.000 lei aplicabil majorității operatorilor și plafonul de 500.000 lei aplicabil marilor structuri comerciale creează o asimetrie nejustificată, care dezavantajează tocmai întreprinderile mici și mijlocii ce constituie coloana vertebrală a economiei naționale.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

Insuficiențele reglementării actuale se manifestă prin rigiditatea unui plafon care nu a fost corelat cu evoluția indicatorilor macroeconomici, prin caracterul împovărător al obligațiilor de depunere frecventă a numerarului și prin tratamentul inechitabil rezultat din decalajul dintre limita aplicabilă micilor operatori și cea aplicabilă marilor magazine. Aceste neconcordanțe reclamă o intervenție normativă de actualizare și de reechilibrare a plafonului, fără a renunța la finalitatea de disciplinare financiară urmărită de lege.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se întemeiază pe principiul proporționalității, potrivit căruia limitele impuse activității economice trebuie să fie adecvate scopului urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. Reglementarea se fundamentează, de asemenea, pe principiul predictibilității și pe principiul reducerii poverii administrative asupra mediului de afaceri, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Finalitatea reglementării propuse constă în actualizarea plafonului general al sumelor în numerar care pot fi deținute în casierie la sfârșitul zilei, de la 50.000 lei la 200.000 lei, în vederea corelării acestuia cu realitățile economice actuale și a diminuării costurilor și riscurilor asociate manipulării și transportului frecvent al numerarului, cu păstrarea integrală a obiectivului de întărire a disciplinei financiare.

Elementele de noutate introduse de reglementare

Elementul de noutate îl constituie majorarea plafonului general aplicabil sumelor în numerar aflate în casierie la sfârșitul fiecărei zile, de la 50.000 lei la 200.000 lei. Plafonul de 500.000 lei aplicabil magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor se păstrează, la fel ca obligația de depunere în conturile bancare a sumelor care depășesc plafonul, în termen de două zile lucrătoare. În acest fel, reglementarea reduce decalajul nejustificat dintre operatorii mici și marile structuri comerciale, menținând în același timp arhitectura și mecanismele de control prevăzute de lege.

Fundamentarea documentară

Elaborarea propunerii legislative a avut în vedere evoluția indicelui prețurilor de consum și a ratei inflației comunicate de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională a României, care confirmă erodarea în termeni reali a plafonului stabilit anterior. Au fost analizate, de asemenea, dificultățile practice semnalate de operatorii economici cu activitate intensivă în numerar, precum și nivelul actual al plafoanelor aplicabile marilor structuri comerciale, în raport cu care plafonul general apare ca insuficient și disproporționat.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea propunerii legislative va produce efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin reducerea operațiunilor resimțite de sectoarele cu pondere ridicată a tranzacțiilor în numerar, precum comerțul de proximitate, agricultura, piețele agroalimentare și activitățile din mediul rural. Actualizarea plafonului contribuie la fluidizarea activității economice curente și la diminuarea costurilor de conformare suportate de un număr semnificativ de operatori.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pentru mediul de afaceri, majorarea plafonului determină o reducere a numărului de operațiuni de depunere bancară necesare, cu efecte directe asupra costurilor cu comisioanele, transportul și asigurarea numerarului. Operatorii mici și mijlocii vor beneficia de o mai mare flexibilitate în gestionarea lichidităților, fără a fi expuși riscului de sancționare pentru depășirea unui plafon care nu mai corespunde dimensiunii reale a operațiunilor lor. Măsura contribuie la reducerea sarcinii administrative și la îmbunătățirea predictibilității cadrului de funcționare.

Efectele sociale

Din perspectivă socială, reglementarea sprijină micii antreprenori și operatorii din localitățile cu acces limitat la infrastructura bancară, pentru care obligația de depunere frecventă a numerarului reprezintă o dificultate practică și un risc de securitate. Prin reechilibrarea plafonului, propunerea contribuie la consolidarea unui mediu economic mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu evidențiază un raport favorabil între costurile de implementare, care sunt nesemnificative și constau exclusiv în adaptarea procedurilor administrative și de control, și beneficiile generate prin reducerea costurilor de conformare, diminuarea riscurilor de securitate și îmbunătățirea condițiilor de funcționare a întreprinderilor mici și mijlocii.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt, pentru anul curent

Propunerea legislativă nu instituie și nu modifică obligații fiscale, ci ajustează un prag de disciplină financiară referitor la sumele în numerar care pot fi deținute în casierie la sfârșitul zilei. În consecință, măsura nu generează cheltuieli suplimentare la bugetul general consolidat și nu produce diminuări ale veniturilor bugetare provenite din impozite, taxe sau contribuții. Pentru anul curent, impactul financiar este neutru.

Impactul pe termen lung, pe 5 ani

Pe orizontul de cinci ani, impactul financiar asupra bugetului general consolidat rămâne neutru. Reglementarea nu afectează baza de impozitare și nu modifică mecanismele de colectare a veniturilor publice, obligațiile de evidențiere contabilă și de raportare a operațiunilor cu numerar rămânând în vigoare, alături de regimul sancționator aplicabil depășirii plafonului actualizat.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Propunerea legislativă modifică articolul 42 alineatul (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Modificarea se integrează coerent în economia actului normativ, fără a afecta celelalte plafoane, obligații sau mecanisme prevăzute de lege și fără a aduce atingere regimului contravențional aplicabil în cazul nerespectării plafonului, care rămâne în vigoare în forma sa actuală.

Compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene

Măsura propusă privește plafonul maxim al sumelor în numerar deținute în casierie la sfârșitul zilei, ca instrument intern de disciplină financiară, distinct de regulile privind limitarea plăților în numerar. Reglementarea este compatibilă cu cadrul general al dreptului Uniunii Europene în materia prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, întrucât nu afectează obligațiile de identificare, evidențiere și raportare a operațiunilor și nu interferează cu limitele aplicabile plăților în numerar stabilite prin reglementări distincte. Propunerea nu transpune și nu implementează în mod direct un act al Uniunii Europene, fiind o măsură de drept intern.

Jurisprudența relevantă

Nu există decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ale instanțelor naționale care să fie contrare soluției legislative propuse ori care să impună măsuri suplimentare de adaptare a legislației interne.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a propunerii legislative au fost consultați reprezentanți ai organizațiilor patronale și ai asociațiilor reprezentative pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și specialiști în domeniul fiscal și contabil cu experiență în aplicarea normelor privind disciplina financiară a operațiunilor cu numerar. Consultările s-au desfășurat prin dialoguri directe și prin analiza dificultăților practice semnalate de operatorii economici.

Esența recomandărilor primite

Reprezentanții mediului de afaceri au susținut necesitatea actualizării plafonului general, subliniind că nivelul de 50.000 lei nu mai corespunde realității economice și generează costuri și riscuri disproporționate pentru operatorii care lucrează preponderent cu numerar. Specialiștii consultați au recomandat corelarea plafonului cu evoluția nivelului prețurilor și reducerea decalajului față de plafonul aplicabil marilor structuri comerciale, cu păstrarea integrală a obligațiilor de evidențiere și a regimului sancționator. Recomandările relevante au fost preluate în varianta finală a propunerii.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea propunerii legislative se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și prin colaborarea cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri. Strategia de comunicare vizează în special operatorii economici care vor beneficia de plafonul actualizat.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include actualizarea ghidurilor și a materialelor explicative privind disciplina financiară a operațiunilor cu numerar, precum și diseminarea informațiilor referitoare la noul plafon prin intermediul mediilor de comunicare ale autorităților fiscale și al organizațiilor patronale și camerelor de comerț.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea propunerii legislative nu impune înființarea de noi structuri și nu determină modificări instituționale de substanță la nivelul administrației publice centrale. Sunt necesare exclusiv adaptarea procedurilor administrative ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aplicarea plafonului actualizat și actualizarea instrucțiunilor de control corespunzătoare.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

La nivelul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, implementarea reglementării presupune actualizarea procedurilor de verificare a respectării plafonului de numerar deținut în casierie și informarea personalului cu privire la noul nivel al plafonului. Aceste necesități pot fi acoperite din resursele de funcționare existente ale instituțiilor implicate, fără alocări bugetare suplimentare.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluția propusă este necesară, suficientă și proporțională pentru actualizarea plafonului sumelor în numerar deținute în casierie la sfârșitul zilei, în acord cu realitățile economice actuale, cu reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor mici și mijlocii și cu păstrarea integrală a finalității de întărire a disciplinei financiare.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru modificarea art. 4² alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – La articolul 4² din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 200.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru modificarea art. 42 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. Motivul emiterii actului normativ

Cerințele care reclamă intervenția normativă

Regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor reprezintă, de peste un deceniu, instrumentul fiscal de bază prin care statul român a sprijinit înființarea și consolidarea micilor afaceri, oferind o cotă redusă de impozitare și un mecanism simplificat de conformare. Acest regim a contribuit la formalizarea activității economice, la stimularea antreprenoriatului și la dezvoltarea unui sector larg de întreprinderi mici, care constituie astăzi coloana vertebrală a economiei naționale și o sursă majoră de ocupare a forței de muncă.

În ultimii ani, plafonul de venituri care permite încadrarea în regimul microîntreprinderilor a fost redus în mod repetat și abrupt. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, plafonul a fost diminuat de la 500.000 euro la 250.000 euro pentru anul 2025, urmând ca, începând cu 1 ianuarie 2026, acesta să coboare la doar 100.000 euro. În consecință, un număr foarte mare de întreprinderi mici, care nu au crescut în dimensiune și nu și-au schimbat natura activității, au fost scoase din regimul micro și obligate să treacă la impozitul pe profit, cu o cotă de 16 la sută aplicată asupra profitului, precum și la un regim contabil și declarativ sensibil mai complex.

Această reducere succesivă a plafonului a generat o instabilitate fiscală accentuată, a afectat predictibilitatea mediului de afaceri și a plasat România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai restrictiv prag de încadrare în regimul simplificat de impozitare a microîntreprinderilor. Pentru numeroase întreprinderi mici, trecerea silită la impozitul pe profit înseamnă creșterea poverii fiscale și administrative, costuri suplimentare de conformare și o presiune asupra fluxului de numerar, într-un context economic deja marcat de inflație și de creșterea costurilor de operare.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

Reglementarea actuală suferă de două carențe majore. În primul rând, plafonul de 100.000 euro este vădit insuficient raportat la realitățile economice contemporane. El nu mai reflectă nivelul real al cifrei de afaceri al unei microîntreprinderi tipice, mai ales după erodarea valorii reale a pragului ca urmare a inflației cumulate din ultimii ani. Întreprinderi cu o activitate modestă, dar cu costuri ridicate ale materiilor prime sau ale serviciilor, depășesc cu ușurință acest prag fără a deveni, în realitate, afaceri de dimensiune medie.

În al doilea rând, succesiunea rapidă a modificărilor, respectiv reducerea plafonului de cinci ori în doi ani fiscali, a creat o lipsă cronică de predictibilitate, contrară principiului stabilității legislative consacrat de normele de tehnică legislativă. Mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal previzibil, care să permită planificarea pe termen mediu și lung a investițiilor și a strategiilor de dezvoltare. Reglementarea în vigoare nu asigură această stabilitate, iar nivelul actual al plafonului se află în neconcordanță cu practica majorității statelor membre, unde pragurile aplicabile regimurilor simplificate de impozitare a întreprinderilor de mici dimensiuni sunt semnificativ mai generoase.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se întemeiază pe principiul predictibilității și stabilității fiscale, potrivit căruia regimul de impozitare aplicabil contribuabililor trebuie să fie previzibil și ferit de modificări frecvente și de amploare. Reglementarea valorifică, de asemenea, principiul proporționalității sarcinii fiscale, urmărind ca povara fiscală și administrativă a unei întreprinderi să fie corelată cu dimensiunea reală a activității acesteia, precum și principiul sprijinirii întreprinderilor mici, recunoscut atât în dreptul intern, cât și în politicile europene de încurajare a antreprenoriatului.

Finalitatea reglementării constă în restabilirea unui plafon de 500.000 euro pentru încadrarea în regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor, în readucerea stabilității și a predictibilității cadrului fiscal aplicabil acestui sector și în simplificarea modului de determinare a plafonului de venituri. Prin aceasta se urmărește protejarea unui număr însemnat de întreprinderi mici împotriva unei treceri premature și nejustificate la impozitul pe profit, precum și încurajarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în acest segment esențial al economiei.

Elementele de noutate introduse de reglementare

Reglementarea propusă aduce trei elemente de noutate. În primul rând, prin modificarea articolului 47 litera c) din Codul fiscal, plafonul de venituri pentru încadrarea ca microîntreprindere este readus la echivalentul în lei a 500.000 euro, cursul de schimb avut în vedere fiind cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În al doilea rând, prin modificarea articolului 52 alineatele (1) și (5 indice 1), pragul de la care o microîntreprindere datorează impozit pe profit în cursul anului fiscal este corelat cu noul plafon de 500.000 euro, inclusiv în privința verificării plafonului în cazul întreprinderilor legate. În al treilea rând, prin abrogarea articolului 54 alineatele (3) și (4), se simplifică modul de determinare a bazei de venituri luate în calcul la verificarea încadrării în plafon, eliminându-se reguli care îngreunau aplicarea regimului.

Fundamentarea documentară a reglementării

La elaborarea propunerii legislative s-au avut în vedere datele statistice privind numărul mare de microîntreprinderi din România afectate de reducerea succesivă a plafonului, precum și evoluția cadrului normativ în materie, marcată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025, prin care a fost introdusă cota unică de 1%, și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026. De asemenea, a fost avută în vedere Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit căreia categoria microîntreprinderilor cuprinde entități cu o cifră de afaceri anuală de până la 2 milioane euro, ceea ce confirmă că un plafon de 500.000 euro rămâne în limitele rezonabile ale acestei categorii.

II. Impactul socioeconomic

Efectele asupra mediului macroeconomic

Readucerea plafonului la 500.000 euro va avea efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin consolidarea stabilității unui număr important de întreprinderi mici și prin evitarea unor tranziții bruște către un regim fiscal mai oneros. Menținerea acestor întreprinderi în regimul simplificat va susține activitatea economică, va contribui la păstrarea locurilor de muncă și va reduce riscul de relocare a activității sau de trecere către forme de activitate mai puțin formalizate.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pentru mediul de afaceri, reglementarea propusă aduce un plus semnificativ de previzibilitate și de stabilitate. Întreprinderile mici vor putea planifica pe termen mediu și lung, fără teama unei treceri silite la impozitul pe profit ca urmare a depășirii unui prag redus. Simplificarea regulilor de determinare a plafonului reduce costurile de conformare și incertitudinea în aplicarea regimului, ceea ce încurajează inițiativa antreprenorială și investițiile în dezvoltarea afacerii.

Efectele sociale

Din perspectivă socială, măsura contribuie la protejarea locurilor de muncă din întreprinderile mici și la susținerea categoriei antreprenorilor aflați la început de drum sau cu resurse limitate. Stabilitatea regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor reduce riscul de încetare a activității și de pierdere a veniturilor pentru salariații și colaboratorii acestor entități, contribuind la coeziunea socială și la menținerea unei baze economice diversificate la nivel local.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și a beneficiilor

Costurile de implementare a reglementării sunt reduse și se limitează la adaptarea procedurilor și a sistemelor informatice ale administrației fiscale pentru aplicarea noului plafon. Beneficiile, în schimb, sunt substanțiale și constau în stabilizarea unui segment larg al economiei, în reducerea poverii administrative pentru întreprinderile mici, în creșterea predictibilității mediului de afaceri și în susținerea ocupării forței de muncă. Raportul dintre costuri și beneficii este, prin urmare, vădit favorabil adoptării măsurii propuse.

III. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Impactul pe termen scurt, pentru anul curent

Readucerea plafonului la 500.000 euro determină menținerea în regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor a unor entități care, în lipsa intervenției legislative, ar fi datorat impozit pe profit. Aceasta poate produce, pe termen scurt, o diminuare a veniturilor bugetare provenite din impozitul pe profit aferent acestor entități, compensată parțial de impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi, de menținerea bazei de contribuabili activi și de evitarea costurilor sociale generate de eventuala restrângere a activității unora dintre aceste întreprinderi. Cuantificarea exactă a impactului bugetar urmează a fi stabilită prin fișa financiară elaborată de Guvern, solicitată în temeiul articolului 111 alineatul (1) din Constituția României, republicată.

Impactul pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani

Pe termen lung, efectele asupra bugetului general consolidat sunt de natură să se echilibreze, întrucât stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal stimulează dezvoltarea sectorului microîntreprinderilor, extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea gradului de conformare voluntară. Menținerea în activitate și formalizarea unui număr mai mare de întreprinderi mici contribuie la consolidarea veniturilor bugetare din impozite și contribuții, precum și la susținerea ocupării, cu efecte pozitive indirecte asupra ansamblului veniturilor publice.

IV. Impactul asupra sistemului juridic

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Intervenția vizează articolul 47 litera c), articolul 52 alineatele (1) și (5 indice 1) și articolul 54 alineatele (3) și (4) și se integrează în mod coerent în arhitectura titlului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, fără a afecta principiile fundamentale ale acestuia. Pentru asigurarea clarității și a accesibilității normei, propunerea prevede republicarea Codului fiscal, cu o nouă numerotare a textelor.

Compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene

Reglementarea propusă este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene. Stabilirea plafonului de venituri pentru regimul simplificat de impozitare a microîntreprinderilor intră în competența statului membru, în limitele principiilor generale ale dreptului european. Plafonul de 500.000 euro se situează în interiorul categoriei microîntreprinderilor astfel cum este definită de Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE și se aliniază politicilor europene de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii. Măsura nu introduce restricții sau discriminări de natură să afecteze libera circulație și nu constituie ajutor de stat selectiv, fiind aplicabilă în mod general tuturor entităților care îndeplinesc condițiile legale.

Jurisprudența relevantă

Nu au fost identificate hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ale instanțelor naționale de natură să împiedice adoptarea măsurilor propuse. Reglementarea nu transpune și nu implementează un act normativ european care să impună un anumit nivel al plafonului, statul membru păstrând marja de apreciere în această materie.

V. Consultările derulate în vederea elaborării proiectului

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a propunerii legislative au fost avute în vedere pozițiile exprimate public de organizațiile patronale reprezentative ale mediului de afaceri, de asociațiile întreprinderilor mici și mijlocii, precum și opiniile unor specialiști în domeniul fiscalității și al contabilității. Propunerea urmează a fi transmisă spre avizare Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal, potrivit cadrului legal aplicabil.

Esența recomandărilor primite

Esența recomandărilor primite a vizat necesitatea readucerii predictibilității în regimul de impozitare a microîntreprinderilor și a unui plafon corelat cu realitatea economică, precum și simplificarea regulilor de determinare a veniturilor luate în calcul la verificarea încadrării în plafon. Aceste recomandări au fost preluate în varianta finală a propunerii legislative.

VI. Activitățile de informare publică

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea propunerii legislative se realizează prin procedura legislativă parlamentară, care asigură transparența dezbaterii și accesul cetățenilor și al mediului de afaceri la conținutul inițiativei. După adoptare, informarea privind aplicarea noilor prevederi se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin ghiduri și materiale explicative destinate contribuabililor, precum și în colaborare cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

VII. Măsurile de implementare

Modificările instituționale și funcționale

Implementarea reglementării nu impune înființarea de noi structuri și nu generează modificări instituționale de amploare. La nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală vor fi necesare adaptarea procedurilor de verificare a încadrării în regimul microîntreprinderilor și actualizarea sistemelor informatice pentru aplicarea noului plafon de 500.000 euro, precum și informarea personalului implicat. Aceste activități se realizează cu resursele existente, în cadrul bugetelor de funcționare ale instituțiilor implicate.

Față de cele prezentate, apreciem că adoptarea prezentei propuneri legislative este necesară și oportună, soluțiile propuse fiind de natură să restabilească stabilitatea și predictibilitatea regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor, să sprijine sectorul întreprinderilor mici și să contribuie la susținerea activității economice și a ocupării forței de muncă, motiv pentru care supunem spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 47, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;”

2. La articolul 52, alineatele (1) și (5¹) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

(…)

(5¹) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului fiscal, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1¹), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere, potrivit prevederilor art. 54 alin. (1), însumate cu veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la art. 47 alin. (1¹) lit. d), după caz, ale persoanelor cu care microîntreprinderea este legată.”

3. La articolul 54, alineatele (3) și (4) se abrogă.

Art. II – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat    ___________________

Deputat AUR Eduard Virgil Koler   ___________________

Deputat AUR Cosmin Hristu    ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE             

Sistemul fiscal ar trebui să fie un instrument ce facilitează existența unui cadru favorabil pentru dezvoltarea societății, a muncii, a antreprenoriatului și a familiilor noastre, nu o povară care afectează inițiativa celor care creează valoare în piață. În acest sens, considerăm că sistemul fiscal ar trebui să aibă un grad de moderație conform care să garanteze existența unui cadru ce facilitează dezvoltarea profesioniștilor ce realizează activitate economică și acumularea de capital.

În acest sens, considerăm că aplicarea cotei de 16% dividendelor, dincolo de impozitul pe profit deja plătit de companii, reprezintă o impozitare mult prea ridicată a capitalului privat și începe să poată fi privită ca o veritabilă sancțiune aplicată exact acelora care își asumă riscul de a investi, de a angaja și de a dezvolta afaceri pe teritoriul național. Acest aspect trebuie privit și în contextul în care companiile mari și cu prezență internațională reușesc să implementeze strategii de optimizare, denumite și tax avoidance, pe care antreprenor român nu și le permite sau la care nu are acces.

Mai mult de atât, istoria acestui impozit arată o evoluție haotică, dictată mai degrabă de nevoile bugetare de moment ale guvernărilor succesive decât de o veritabilă viziune asupra dezvoltării economice naționale durabile. Observăm cum, în câțiva ani, acest impozit a fost majorat succesiv, fără o evaluare reală a impactului asupra capacității de adaptare a firmelor românești. Aceste majorări au distrus orice formă de previzibilitate a sistemului fiscal din România și au ca efect inclusiv pierderea atractivității pentru investitori străini ce deschid aici entități private și asigură locuri de muncă pentru oameni.

Considerăm că politica fiscală a României nu trebuie să fie o povară pentru cetățeni ci un instrument care garantează funcționarea unui cadru conform și care are ca scopuri finale recunoașterea muncii, economisirea și reinvestirea. Persoanele care prin eforturi proprii și prin asumare de riscuri au pus în funcțiune companii și au adus valoare în piață și au creat locuri de muncă, nu ar trebui să fie supuse unui regim fiscal exagerat. Astfel, reducerea cotei de impozit asupra dividendelor la 8% reprezintă o măsură de echitate și de bun-simț economic. Efectele vor fi benefice și vor consta în stimularea reinvestirii capitalului în economia reală, va încuraja antreprenorii să distribuie dividende în mod transparent, în loc să recurgă la scheme de optimizare fiscală, și va asigura previzibilitate pe termen mediu și lung. Mai mult, o asemenea măsură ar trimite un semnal puternic și optimist către domeniului privat care suferă, în ultimii ani, de pe urma contextului economic și geopolitic. Dezvoltarea economică reală a României nu se construiește prin taxe tot mai mari, ci prin încredere, predictibilitate și sprijin.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat    ___________________

Deputat AUR Eduard Virgil Koler   ___________________

Deputat AUR Cosmin Hristu    ___________________

LEGE privind modifcarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. 1 – Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 43, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 8% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.”

• La articolul 97, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari/asociaţi/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.”

Art. 2 – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege privind modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR – Marius-Valentin Roman

____________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă propune instituirea datei de 17 mai ca „Ziua Studențimii Române”, în semn de recunoaștere a contribuției remarcabile pe care studenții au avut-o, de-a lungul istoriei moderne și contemporane, la afirmarea valorilor naționale, apărarea libertății și consolidarea democrației în România.

Necesitatea consacrării unei zile naționale dedicate derivă din absența unei recunoașteri oficiale a rolului pe care studențimea română l-a avut în marile momente ale devenirii naționale. De la generația pașoptistă și Congresul de la Putna din 1871, până la rezistența anticomunistă din anii ’50 și lupta pentru democratizarea țării după 1989, studenții au reprezentat constant una dintre cele mai active și lucide forțe ale societății românești.

Tradiția angajamentului civic al studențimii române își are originile în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când tinerii români formați în marile centre universitare europene au adus în țară idealurile Revoluției de la 1848 și au contribuit decisiv la afirmarea aspirațiilor de libertate, unitate și independență națională. Un alt moment definitoriu al acestei tradiții l-a reprezentat Congresul de la Putna din 1871, organizat de societățile studențești românești și care l-a avut printre principalii inițiatori pe Mihai Eminescu, când, pentru întâia dată, studenți din toate provinciile istorice românești s-au reunit într-o manifestare de amploare, afirmând public unitatea culturală și identitară a națiunii române.

În secolul al XX-lea, studențimea s-a aflat în prima linie a rezistenței împotriva totalitarismului comunist. În 1956, solidari cu mișcările democratice izbucnite în Europa de Est, studenții români au formulat revendicări privind libertatea de exprimare, respectarea drepturilor fundamentale și retragerea trupelor sovietice. Aceste acțiuni au fost reprimate brutal, sute de tineri fiind arestați și condamnați.

Aceeași vocație civică s-a manifestat și în anul 1990, când studențimea română a avut un rol central în Fenomenul Piața Universității, cea mai amplă demonstrație a tineretului universitar din istoria României și cel mai lung act de rezistență civică și democratică din Europa de Est de după căderea Cortinei de Fier, o mișcare-reper a memoriei civice românești. Această amplă mobilizare civică organizată de Liga Studenților, căreia i s-au alăturat și alte organizații post-revoluționare, a reprezentat expresia unei generații care a apărat valorile democratice și a susținut necesitatea desprinderii definitive de moștenirea comunistă într-un moment decisiv pentru viitorul țării. Timp de aproape două luni, Piața Universității a reprezentat simbolul rezistenței democratice în România și un act de veritabil sacrificiu, dat fiind că implicarea studențimii de atunci a fost suprimată cu o violență maximă în zilele de 13-15 iunie 1990. Prin sacrificiul și perseverența celor implicați, acest episod a intrat definitiv în patrimoniul moral și democratic al României și al Europei, după cum declara marele scriitor Eugen Ionescu:

„Mă gândesc la ce s-a întâmplat în Piața Universității și am impresia că România acum s-a deșteptat. ‘Deșteaptă-te Române’  este un cântec vechi, însă adevărata deșteptare s-a produs acum. Cred că tinerii din Piața Universității, cu Marian Munteanu în frunte, sunt adevărații eroi. Au vrut libertate si o vor încă, au vrut sinceritate. N-au spus decât adevărul. Eu sunt alături de ei. În fața fenomenului românesc actual rămâi uimit fiindcă ce s-a făcut în România nu s-a făcut nici în Polonia, nici în Ungaria, nici în Cehoslovacia”.

La rândul său, profesorul și poetul Ioan Alexandru sublinia, chiar în seara zilei de 17 mai 1990, din balconul Universității, adresându-se manifestanților:

“Iubiți frați! Ne aflăm sub icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Putna, unde de o jumătate de mileniu Maica Domnului, la mormântul sfântului nostru Ștefan cel Mare, priveghează asupra destinului poporului român. Maica Domnului este ocrotitoarea și a acestei Piețe nemuritoare în istoria poporului român de acum încolo!”

În acest context, data de 17 mai 1990, propusă ca data de celebrare a Zilei Studențimii Române își vădește o profundă semnificație istorică, spirituală, culturală și simbolică, reprezentând momentul de maximă amploare al manifestațiilor din Piața Universității (cu peste 200.000 de manifestanți în acea zi), fenomen care întruchipează cel mai fidel valorile care au definit studențimea română de-a lungul timpului: curajul civic, spiritul de sacrificiu și atașamentul față de libertate și democrație. Din aceste considerente, apreciem că această dată este cea mai potrivită pentru a fi consacrată drept Ziua Studențimii Române.

Instituirea Zilei Studențimii Române la data de 17 mai reprezintă, astfel, un act de recunoaștere a unei tradiții istorice de angajament civic și responsabilitate publică. Ea oferă totodată un prilej de reflecție asupra rolului pe care studenții l-au avut și îl pot avea în dezvoltarea societății românești, reafirmând valorile curajului, libertății, solidarității și participării democratice.

Prin urmare, considerăm că instituirea Zilei Studențimii Române la data de 17 mai constituie un gest necesar de recuperare a memoriei colective și de afirmare a contribuției unei categorii sociale care a reprezentat, în repetate rânduri, conștiința civică a națiunii.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative

INIȚIATOR:

Senator AUR – Marius-Valentin Roman

____________________

LEGE pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articolul 1

(1) Se instituie ziua de 17 mai ca Ziua Studențimii Române, zi de sărbătoare națională.

(2) Instituirea are drept scop, pe de o parte, recunoașterea oficială a contribuției clasei studenților care a avut un rol determinant în dezvoltarea și constituirea statului român, și, pe de altă parte, recunoașterea importanței deosebite a manifestațiilor din 1990, cunoscute și sub denumirea de „Fenomenul Piața Universității”, ce au reprezentat un moment decisiv în afirmarea studențimii române.

Articolul 2

(1) Parlamentul, Președintele României, Guvernul, celelalte autorități publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale pot organiza, cu ocazia sărbătoririi zilei de 17 mai, manifestări educaționale, culturale, artistice, sportive, precum și orice alte activități de acest fel, în limita bugetelor alocate.

(2) În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la art. 1 alin. (2), instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ preuniversitar pot organiza:

a) evenimente culturale;

b) ateliere educative și interactive despre istorie;

c) proiecții de filme documentare sau artistice;

d) dezbateri publice sau conferințe;

e) orice alte activități care se circumscriu scopului prevăzut.

Articolul 3

Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES produc, difuzează sau redifuzează, după caz, materiale de promovare a studențimii române, a evenimentelor cunoscute sub denumirea de „Fenomenul Piața Universității”, de comemorare a victimelor agresiunii totalitare precum și a personalităților marcante relevante.

Articolul 4

Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Valentin Roman – Lege pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ,  Consiliului Economic și Social și Consiliului Superior al Magistraturii.

INIȚIATOR

DEPUTAT Andra Claudia Constantinescu ___________________

DEPUTAT Dumitrina Mitrea ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere legislativă are ca obiect modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în vederea instituirii obligației de purtare a căștii de protecție de către toți conducătorii de trotinete electrice, indiferent de vârstă.

În forma actuală, dispozițiile legale prevăd obligativitatea purtării căștii de protecție pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani atunci când circulă pe partea carosabilă. Prezenta inițiativă nu modifică regimul juridic aplicabil bicicletelor, intervenția legislativă vizând exclusiv conducătorii de trotinete electrice.

Necesitatea reglementării rezultă din utilizarea tot mai frecventă a trotinetelor electrice ca mijloc de deplasare urbană de către persoane de toate vârstele, precum și din creșterea semnificativă a numărului accidentelor în care sunt implicate aceste vehicule și a gravității consecințelor generate.

Utilizatorii trotinetelor electrice se află într-o poziție de vulnerabilitate ridicată în trafic, fiind expuși direct efectelor unei căzături sau coliziuni. Pierderea echilibrului, denivelările carosabilului, viteza de deplasare, traficul aglomerat ori impactul cu alte vehicule pot conduce la accidente grave chiar și în condițiile unor deplasări pe distanțe scurte sau la viteze reduse.

Printre cele mai severe consecințe ale acestor accidente se numără traumatismele cranio-cerebrale, care pot genera invaliditate permanentă sau chiar deces. În numeroase situații, lipsa căștii de protecție contribuie la agravarea leziunilor suferite, o simplă căzătură putând avea consecințe dramatice.

Potrivit datelor comunicate public de Poliția Română, în primele șapte luni ale anului 2025 au fost înregistrate 1.525 de accidente în care au fost implicate trotinete, soldate cu 7 persoane decedate și 1.618 persoane rănite. Totodată, datele medicale centralizate indică faptul că, în cursul anului 2025, 2.751 de persoane au fost tratate în unitățile de primiri urgențe în urma accidentelor cu trotinete electrice, dintre care peste 350 au necesitat intervenții chirurgicale.

Aceste date demonstrează că utilizarea trotinetelor electrice reprezintă o realitate semnificativă a traficului rutier actual și impune adoptarea unor măsuri adecvate de prevenție. În acest context, purtarea căștii de protecție constituie o măsură minimă și rezonabilă de siguranță, aptă să reducă riscul producerii unor leziuni grave la nivelul capului și să contribuie la protejarea vieții și sănătății utilizatorilor.

Prezenta inițiativă legislativă are un caracter exclusiv preventiv și urmărește reducerea numărului de victime și a gravității vătămărilor rezultate din accidentele în care sunt implicate trotinete electrice.

Casca de protecție reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri individuale de siguranță, având capacitatea de a limita consecințele traumatismelor produse în urma impactului. Instituirea obligației de purtare a acesteia nu urmărește restrângerea utilizării trotinetelor electrice și nici sancționarea utilizatorilor, ci promovarea unui comportament responsabil și crearea unui standard minim de protecție adaptat condițiilor actuale de trafic.

În ultimii ani, trotinetele electrice au devenit un mijloc de transport utilizat pe scară largă, integrat în mobilitatea urbană cotidiană. În consecință, cadrul normativ trebuie adaptat pentru a răspunde riscurilor specifice generate de utilizarea acestui tip de vehicul.

Reglementarea actuală instituie obligația purtării căștii de protecție doar pentru utilizatorii cu vârsta sub 16 ani, deși riscul producerii unor traumatisme grave există indiferent de vârstă. Prin urmare, se impune eliminarea acestei diferențieri și instituirea unei reguli unitare, clare și ușor de aplicat pentru toți conducătorii de trotinete electrice.

Prezenta propunere legislativă nu generează cheltuieli suplimentare din bugetul de stat și nici din bugetele autorităților administrației publice locale.

Creșterea numărului accidentelor și gravitatea leziunilor produse, în special a traumatismelor cranio-cerebrale, justifică adoptarea unei măsuri preventive proporționale și necesare pentru protejarea vieții și integrității fizice a participanților la trafic. Inițiativa nu are caracter restrictiv sau punitiv, ci instituie o obligație minimă de protecție, adecvată realităților actuale ale mobilității urbane.

Prin adoptarea acestei reglementări se creează premisele reducerii numărului de victime, limitării consecințelor accidentelor și creșterii gradului de responsabilitate în trafic, în concordanță cu obligația statului de a promova și proteja siguranța cetățenilor.

INIȚIATOR

DEPUTAT Andra Claudia Constantinescu ___________________

DEPUTAT Dumitrina Mitrea ___________________

LEGE pentru modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului   nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – La articolul 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete cu vârsta sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Pentru conducătorii de trotinete electrice, purtarea căștii de protecție, omologată și fixată corespunzător, este obligatorie indiferent de vârstă, atunci când se deplasează pe drumurile publice.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Mitrea Dumitrina – Lege pentru modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Bogdan Velcescu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect completarea dispozițiilor art. 76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin instituirea unui regim fiscal neimpozabil pentru contravaloarea chiriei suportate de angajator în beneficiul salariaților studenți cu vârsta de până la 26 de ani, în limita unui plafon de 1000 lei lunar și în condițiile expres prevăzute de lege.

Necesitatea intervenției legislative derivă din dificultățile reale cu care se confruntă tinerii aflați simultan în proces de formare universitară și integrare profesională, în special în contextul creșterii accentuate a costurilor locative din marile centre universitare și economice. Pentru numeroși studenți care desfășoară activități salariale, costul chiriei reprezintă principalul obstacol în menținerea unui echilibru între continuarea studiilor și accesul la un loc de muncă. În lipsa unui sprijin adecvat, presiunea financiară determinată de cheltuielile de locuire afectează capacitatea acestora de a-și continua pregătirea academică și reduce accesul efectiv la oportunități profesionale.

Reglementarea propusă urmărește susținerea tinerilor aflați în această etapă de tranziție către viața profesională și stimularea menținerii lor în sistemul educațional, fără descurajarea participării pe piața muncii.

Limitarea măsurii la categoria salariaților studenți cu vârsta de până la 26 de ani reflectă caracterul său orientat către sprijinirea tinerilor aflați în perioada obișnuită a studiilor universitare și de formare profesională. Soluția legislativă are un caracter determinat și proporțional, fiind condiționată atât de inexistența unei locuințe în proprietate sau folosință în localitatea în care studentul își desfășoară activitatea, cât și de existența unui contract de închiriere legal încheiat. Totodată, verificarea îndeplinirii condițiilor se realizează pe baza documentelor justificative, responsabilitatea revenind angajatorului, ceea ce asigură un mecanism clar și ușor de aplicat.

Măsura propusă contribuie la stimularea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, la reducerea riscului de abandon universitar determinat de dificultăți financiare și la facilitarea accesului la experiență profesională încă din perioada studiilor.

În același timp, regimul fiscal neimpozabil reflectă natura socială și educațională a beneficiului acordat, fără a transforma această facilitate într-un mecanism general de optimizare fiscală, aspect asigurat inclusiv prin plafonarea valorii și prin delimitarea expresă a beneficiarilor.

Stabilirea unei date ulterioare de intrare în vigoare urmărește asigurarea unui interval rezonabil pentru adaptarea procedurilor necesare aplicării uniforme a noii reglementări. Prin conținutul său, inițiativa contribuie la crearea unui cadru fiscal orientat către sprijinirea tinerilor aflați în proces de formare profesională și integrare economică, în condiții de claritate, previzibilitate și echilibru normativ.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Bogdan Velcescu ___________________

LEGE pentru completarea art. 76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – La articolul 76, alineatul (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după litera y) se introduce o nouă literă, lit. z), cu următorul cuprins:

„z) contravaloarea chiriei în limita unui plafon de 1000 lei/lună primită de salariatul student cu vârsta de până la 26 de ani, în următoarele condiții:

(i) salariatul student nu deține o locuință în proprietate personală sau în folosință în localitatea în care își desfășoară activitatea;

(ii) contractul de închiriere dintre salariatul student și terța persoană este încheiat în condițiile legii;

Verificarea îndeplinirii condițiilor se efectuează pe baza documentelor justificative și constituie responsabilitatea angajatorului.”

Art. II – Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Bogdan Velcescu – Lege pentru completarea art. 76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

ANRE este autoritatea administrativă autonomă cu rol central în funcționarea piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale din România. Potrivit prevederilor OUG nr. 33/2007, ANRE elaborează și aplică reglementările obligatorii la nivel național, stabilește tarifele de transport și distribuție, autorizează operatorii economici din sector și implementează deciziile Agenției de Cooperarea a Reglementatorilor în Domeniul Energiei (ACER) și ale Comisiei Europene. Toate aceste atribuții au un pronunțat caracter tehnic, presupunând cunoaștere aprofundată a sectorului energetic.

Cu toate acestea, cadrul legal actual al OUG nr. 33/2007 nu impune cerințe suficient de riguroase privind formarea profesională de natură tehnică pentru membrii Comitetului de Reglementare sau ai Consiliului Consultativ al ANRE. Această lacună legislativă a permis, în practică, numirea sistematică în conducerea autorității a unor persoane cu formare exclusiv juridică, fiscală sau administrativă, fără experiență relevantă în domenii tehnice specifice energiei și fără o înțelegere profundă a implicațiilor tehnice ale acestor domenii.

Din păcate, în prezent putem vorbi despre o veritabilă problemă de politizare a conducerii ANRE, aspect ce a fost documentat în mod repetat de presă ori de organizații neguvernamentale.

Publicațiile recente din presă au evidențiat că România rămâne o excepție negativă față de statele europene, că numirea parlamentară directă a conducerii ANRE ridică probleme de compatibilitate cu spiritul legislației europene privind independența regulatorilor, și că, în alte state europene aceste entități funcționează ca agenții conduse de personal profesionist, nu de consilii politizate.

În ultimii ani, influența politică a contribuit la numirea în administrația ANRE a unor persoane fără experiență și legătură cu domeniul, recomandate exclusiv pe criterii politice. Efectul este evident în contextul în care numirea în funcții de administrație ale ANRE se face de către Parlament sau de către primul-ministru în cazul Consiliului consultativ al ANRE. Cu toate acestea, politizarea dusă la extrem în numirea aparatului administrativ al unei autorități cu rol în domeniul energetic, este de natură să creeze vulnerabilități periculoase pentru siguranța statului român.

Prezenta propunere legislativă urmărește remedierea lacunei normative descrise, prin introducerea unor cote minime de specialiști cu studii superioare tehnice din domeniile energiei electrice, energiei termice și gazelor naturale, atât la nivelul Comitetului de Reglementare (minimum 2 din cei 4 membri neexecutivi), cât și la nivelul Consiliului Consultativ.

Măsura nu urmărește excluderea juriștilor sau economiștilor, ci asigurarea unui nucleu profesional tehnic minim în organele decizionale, fără de care reglementările riscă să fie formal corecte din punct de vedere juridic, dar tehnic inadecvate, cu posibile consecințe grave asupra domeniului energetic. Cotele propuse sunt modeste față de componența totală a organelor, lăsând o marjă largă pentru numiri pe criterii juridice sau economice.

Propunerea va avea impact pozitiv prin: creșterea calității reglementărilor în sectorul energetic, în beneficiul consumatorilor, reducerea riscului de decizii tehnic eronate cu consecințe de securitate energetică, consolidarea credibilității și independenței funcționale a ANRE și alinierea mai fermă la standardele europene privind independența regulatorilor naționali.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

LEGE pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Ordonanța de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), care va avea următorul cuprins:

„(2¹) Cel puțin 2 dintre membrii neexecutivi numiți trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

• La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), care va avea următorul cuprins:

„(1¹) Cel puțin unul dintre cei doi membri numiți, prevăzuți la alin. (1) literele a), b), c), e) și f), trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Ionelia Priescu – Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei appeared first on AUR.