Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: „România sub zodia interimatului falimentar: Între nedreptatea Legii Salarizării și trădarea fățișă a interesului național”

Stimați colegi, dragi români,

Au trecut deja aproape trei săptămâni de la votul covârșitor al moțiunii de cenzură prin care românii au dărâmat Guvernul Bolojan. Cu toate acestea, România continuă să trăiască sub zodia periculoasă a unui interimat prelungit, o situație inacceptabilă care ne costă din ce în ce nu doar financiar, ci și democratic.

Este o necesitate urgentă ca Nicușor Dan să acționeze rapid în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou prim-ministru. În fața acestui blocaj administrativ, Alianța pentru Unirea Românilor s-a prezentat la consultări cu un mandat clar și responsabil: ne asumăm intrarea la guvernare și scoaterea României din criză. Este profund legitim și sănătos din punct de vedere democratic ca primul partid în preferințele românilor și a doua forță politică din Parlament să preia frâiele guvernării pentru a pune capăt deciziilor luate pe genunchi.

Nevoia unui guvern stabil și legitim este stringentă, mai ales în contextul în care a fost pus în dezbatere publică dezastruosul proiect al noii Legi a salarizării unitare de către Dragoș Pîslaru. Nu este nici moral și nici constituțional ca un guvern interimar, demis prin moțiune de cenzură, să elaboreze și să își asume o lege cu un asemenea impact strategic. O lege scrisă pe genunchi de către un cabinet fără susținere parlamentară nu face altceva decât să acutizeze inechitățile sociale și să crească pe termen lung tensiunile din societatea românească.

Faptul că acest proiect prevede creșteri substanțiale pentru salariile demnitarilor de la vârful statului contrazice flagrant toată narativa de austeritate promovată în ultimele aproape 10 luni de către fostul premier Ilie Bolojan. În timp ce toate tăierile, creșterile de taxe și sacrificiile impuse categoriilor vulnerabile au fost motivate prin pretinsa lipsă a banilor la buget, vedem cum, peste noapte, se găsesc mii de lei pentru veniturile politicienilor.

Clasa politică a fost protejată de austeritate în ultimul an, în timp ce tot greul a fost dus de românii de rând, care au purtat pe umerii lor povara deficitului bugetar. Decizia noastră este fermă: dacă există bani pentru a crește salariile demnitarilor începând cu anul 2027, atunci trebuie imperativ să existe bani și pentru a indexa pensiile, pentru a majora alocațiile copiilor cu rata anuală a inflației și pentru a aloca un buget corect educației și sănătății.

Pe fondul acestei situații administrative imorale, asistăm cu stupoare la derapajele anti-naționale de la vârful Ministerului Culturii. Declarațiile audio șocante ale ministrului András Demeter apărute în mass-media, care afirma rânjind: „Vând radioul la ruși cu 5 milioane de euro și îmi bag …. în interesul național pentru că eu sunt ungur”, arată adevărata dimensiune a disprețului sistemic față de identitatea și avuția românilor. Este o dovadă clară a modului în care instituțiile conduse de acești lideri își permit să trateze patrimoniul național cu un amatorism strigător la cer. În același timp, acuzațiile de „influență rusă” lansate de lideri UDMR precum Tánczos Barna la adresa partidelor patriotice reprezintă o ipocrizie crasă. Timp de 15 ani, politica UDMR a jucat la două capete: un discurs duplicitar la București și un altul la Budapesta. Sub conducerea lui Kelemen Hunor, acești lideri au evitat sistematic să condamne derapajele iliberale ale regimului Orbán privind statul de drept, presa și justiția, dar mai ales apropierea fățișă a acestuia de interesele Rusiei. Acești politicieni nu au nicio cădere morală să dea lecții de democrație sau europenism românilor, în timp ce își bat joc în mod conștient de interesul național al statului care îi plătește.

Alianța pentru Unirea Românilor cere imperativ stoparea acestui simulacru de guvernare. Nicușor Dan are obligația să asculte vocea românilor, să pună capăt jocurilor de culise de la Cotroceni și să permită formarea unui guvern legitim care să pună pe primul loc interesul național, corectitudinea salariilor românilor și protejarea identității noastre culturale!

The post Păucean-Fernandes Luminița – Declarație politică – „România sub zodia interimatului falimentar: Între nedreptatea Legii Salarizării și trădarea fățișă a interesului național” appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: vor mai fi finalizate spitalele a căror construire se baza pe fondurile din PNRR?

Stimate domnule ministru,

Jurnalistul Ion Motea acuză Guvernul interimar Bolojan că dorește ca România să se „împrumute prin SAFE pentru autostrăzile spre Moldova și Ucraina, dar spitalele promise au rămas neterminate”. Reacția acestuia vine după ce construcția a șase din cele opt spitale ce trebuiau construite prin PNRR a fost sistată. Între timp, Guvernul Bolojan susține un nou împrumut, prin SAFE, pentru „proiecte strategice”, menționând doar autostrăzile spre Moldova și Ucraina, dar fără spitale.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Vor fi finalizate spitalele în cauză?
2. Ce demersuri întreprindeți în acest sens?
3. În eventualitatea în care fondurile din PNRR „nu vor mai veni” cum, de unde, și în cât timp poate fi „suplinită” această finanțare, astfel încât construcția acestor spitale să fie finalizată?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Vor mai fi finalizate spitalele a căror construire se baza pe fondurile din PNRR? appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 7 Botoșani

Obiectul: Date privind capacitatea de spitalizare, gradul de ocupare pe județe și oportunitatea unei platforme naționale de monitorizare în timp real a paturilor disponibile

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Ministerul Sănătății are atribuții privind evaluarea periodică a indicatorilor stării de sănătate a populației, a indicatorilor programelor de sănătate publică și a indicatorilor de performanță ai unităților sanitare. Potrivit art. 163 alin. (1) din aceeași lege, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale.

La data de 29 aprilie 2026, Ministerul Sănătății a anunțat aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2026–2028, document care prevede reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă. În fundamentarea măsurii, ministerul a indicat un grad de ocupare de 51% pentru pacienții acuți și de 60% pentru pacienții cronici, precum și existența unui număr de 724 paturi la 100.000 de locuitori în România, față de media europeană de 511 paturi la 100.000 de locuitori.

În același context, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a arătat că analiza necesarului real de paturi trebuie realizată pe fiecare spital, prin raportare la activitatea efectivă și la nevoile populației deservite. Indicatorii relevanți includ gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate a cazurilor, rata de utilizare a capacității spitalului, raportul dintre internări și numărul de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu.

Există deja un precedent administrativ în materia monitorizării paturilor disponibile. Ordinul ministrului sănătății nr. 905/2009 reglementează Dispeceratul unic pentru centralizarea paturilor libere, iar documentele aferente aplicației informatice prevăd raportarea și vizualizarea paturilor libere pe spitale și secții, cu scopul de a îndruma eficient echipajele medicale și de a evita transportarea pacientului de la un spital la altul din lipsă de locuri. Nu rezultă însă cu suficientă claritate dacă sistemul existent acoperă integral capacitatea de spitalizare la nivel național, toate specialitățile, toate spitalele publice și private aflate în relație contractuală cu sistemul public, precum și internările curente, externările și gradul de ocupare actualizat în timp real.

Pentru fundamentarea unei eventuale inițiative legislative privind instituirea unei platforme naționale administrate de Ministerul Sănătății, prin care capacitatea de spitalizare și gradul de ocupare să fie monitorizate în timp real pe județe, spitale și secții, vă rog să precizați:

1. Care este, la data răspunsului, capacitatea de spitalizare continuă finanțată din fonduri publice, defalcată pe județe, municipiul București, spitale publice/private aflate în relație contractuală cu sistemul public și specialități medicale, precum și gradul mediu de ocupare pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025?
2. Care sunt județele în care capacitatea de spitalizare este considerată insuficientă, adecvată sau excedentară în raport cu necesarul medical al populației, potrivit analizelor Ministerului Sănătății, CNAS și direcțiilor de sănătate publică?
3. Care sunt, pentru fiecare județ, specialitățile sau secțiile cu cel mai ridicat grad de ocupare în anii 2023, 2024 și 2025, respectiv zonele în care se înregistrează aglomerare recurentă, dificultăți de transfer, timp crescut de așteptare pentru internare sau dezechilibru între numărul de paturi și adresabilitatea pacienților?
4. Ce platforme, registre sau aplicații informatice utilizează în prezent Ministerul Sănătății, CNAS, direcțiile de sănătate publică, serviciile de urgență sau spitalele pentru raportarea paturilor disponibile, a internărilor, externărilor și gradului de ocupare, ce acoperire au aceste sisteme, cât de des sunt actualizate datele și dacă informațiile sunt disponibile în timp real pentru spitale, dispecerate, direcții de sănătate publică și Ministerul Sănătății?
5. Ministerul Sănătății consideră oportună instituirea prin lege a unei platforme naționale de monitorizare în timp real a capacității de spitalizare și a gradului de ocupare pe spitale, secții și județe, administrată de Ministerul Sănătății, în care fiecare internare, externare și modificare a disponibilului de paturi să fie înregistrată operativ?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, defalcat pe județ, spital, specialitate, număr de paturi, grad de ocupare, adresabilitate și sistem informatic utilizat, precum și cu indicarea expresă a datelor pe care Ministerul Sănătății nu le deține în prezent sau care nu pot fi obținute în timp real.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Date privind capacitatea de spitalizare, gradul de ocupare pe județe și oportunitatea unei platforme naționale de monitorizare în timp real a paturilor disponibile appeared first on AUR.

De către: Senator George-Cezar PETRE

Circumscripția electorală: nr. 30 Olt

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Transfer proiecte majore de infrastructura rutiera de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către Compania Națională de Investiții Rutiere.

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, vă adresez o serie de întrebări privind fundamentarea juridică, instituțională și operațională a Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 475/05.05.2026, prin care au fost transferate cinci proiecte majore de infrastructură rutieră de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către Compania Națională de Investiții Rutiere.

Această continuitate de intenție politică ridică întrebări legitime cu privire la obiectivele reale ale transferului și la interesul public pe care acesta îl servește.

În considerarea acestui context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Vă rog să precizați dacă Ministerul Transporturilor apreciază că transferul simultan a cinci proiecte strategice de infrastructură rutieră, cu valori contractuale cumulate de ordinul miliardelor de lei și cu impact direct asupra angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, constituie un act de administrare curentă în sensul art. 110 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019.
2. Care au fost considerentele de urgență obiectivă – altele decât termenul politic al tranziției guvernamentale – care au justificat emiterea Ordinului la data de 05.05.2026, având în vedere că niciun contract de execuție vizat nu are lucrări fizice în curs?
3. Au existat avize juridice interne sau externe cu privire la compatibilitatea competenței unui Guvern demisionar cu emiterea Ordinului nr. 475/05.05.2026? Dacă da, vă rog să le faceți publice.

4. Anterior emiterii Ordinului nr. 475/05.05.2026, a fost realizată o evaluare formală, documentată, a îndeplinirii condiției prevăzute de art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, raportat la fiecare dintre cele cinci proiecte transferate și la portofoliul total al C.N.I.R. – S.A. rezultat în urma transferului? Dacă da, care sunt concluziile acestei evaluări și sub ce formă documentară au fost consemnate?
5. Cum apreciază Ministerul Transporturilor că o entitate cu 73-75 de angajați efectivi poate asigura continuitatea implementării unui portofoliu de 16 proiecte majore de infrastructură rutieră, în condițiile art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, având în vedere că însăși Scrisoarea de așteptări emisă de Minister stabilește o țintă de 400 de salariați și recunoaște că personalul necesar urmează să fie recrutat gradual până în 2027?
6. Care este temeiul în baza căruia Ministerul a apreciat că transferul respectă condiția imperativă prevăzută de art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, în condițiile în care capacitatea instituțională a C.N.I.R. – S.A., astfel cum rezultă din datele publice, nu este efectiv îndeplinită la data emiterii Ordinului?
7. Ce eficiență instituțională concretă aduce transferul proiectelor de la C.N.A.I.R. – S.A. la C.N.I.R. – S.A., în condițiile în care o parte semnificativă a managementului de implementare al C.N.I.R. – S.A. provine chiar din C.N.A.I.R. – S.A., aceleași persoane urmând să gestioneze aceleași proiecte, dar într-o companie cu o structură-suport radical mai redusă?
8. Care este valoarea adăugată instituțională și operațională a transferului, dincolo de redistribuirea formală a competențelor între două companii de stat cu acționar comun – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii?
9. Dacă scopul declarat al O.U.G. nr. 55/2016 era crearea unei companii de investiții distincte, operaționale și cu capacitate instituțională proprie, cum apreciază Ministerul că, după aproape 10 ani de la emiterea ordonanței, C.N.I.R. – S.A. are doar 73-75 de angajați efectivi, față de ținta legală de 400, și nu a finalizat niciun kilometru de autostradă?
10. Cum apreciază Ministerul că termenul de 15 zile pentru încheierea protocoalelor, prevăzut de art. 2 din Ordin, este compatibil cu termenul legal de notificare a antreprenorilor, de cel puțin 15 zile calendaristice anterior abrogării, prevăzut de art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 55/2016, în condițiile în care respectarea simultană a ambelor termene este matematic imposibilă?
11. A fost solicitat, anterior emiterii Ordinului, un aviz de legalitate din partea Consiliului Legislativ sau a altor structuri competente cu privire la compatibilitatea termenului de 15 zile instituit prin derogare cu dispozițiile imperative ale O.U.G. nr. 55/2016?
12. Ordinul nr. 475/05.05.2026 derogă de la Ordinul nr. 872/2024 al aceluiași minister, care stabilise un termen și o procedură diferite pentru încheierea protocoalelor. Vă rog să precizați care sunt împrejurările noi, intervenite ulterior emiterii Ordinului nr. 872/2024, care au justificat instituirea acestei derogări, în condițiile în care Ordinul nr. 475/05.05.2026 nu cuprinde nicio motivare de fond în acest sens.
13. Care este interesul public concret și măsurabil al transferului proiectelor prin Ordinul nr. 475/05.05.2026, în condițiile în care:

• capacitatea instituțională a C.N.I.R. – S.A. nu este îndeplinită conform legii;
  • nu există urgență operațională determinată de existența unor lucrări fizice în execuție;
  • Ordinul a fost emis fără motivare de fond și fără consultarea C.N.A.I.R. – S.A.;
  • conducerea de implementare a C.N.I.R. – S.A. provine din C.N.A.I.R. – S.A.?

14. Consideră Ministerul Transporturilor că emiterea Ordinului nr. 475/05.05.2026, în contextul politic și instituțional actual, reprezintă o măsură de reformă instituțională autentică sau o decizie administrativă cu motivație politică?
15. După aproape 10 ani de la emiterea O.U.G. nr. 55/2016, ce evaluare face Ministerul Transporturilor – instituția care a inițiat acea ordonanță – cu privire la funcționarea C.N.I.R. – S.A.? Care sunt proiectele finalizate, recepționate și predate către C.N.A.I.R. – S.A. de către C.N.I.R. – S.A., astfel cum prevede mecanismul legal instituit prin O.U.G. nr. 55/2016?

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Interpelare – Transfer proiecte majore de infrastructura rutiera de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către Compania Națională de Investiții Rutiere. appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

          Obiectul întrebării: Strategia guvernamentală privind criza forței de muncă în sectorul transporturilor și protejarea lucrătorilor români în fața importului masiv de personal din state terțe

Stimate Domnule Ministru,

          Asistăm în aceste zile la o realitate economică profund paradoxală și alarmantă pentru viitorul pieței muncii din România. În timp ce țara noastră se află în al treilea trimestru consecutiv de recesiune tehnică, cu o rată a șomajului care a depășit pragul îngrijorător de 6% și cu restructurări masive în sectoare cheie, soluția promovată de marii operatori economici și de agențiile de plasare este importul masiv de forță de muncă din Asia. Un caz concret, intens mediatizat recent, este cel al celor 600 de șoferi de TIR aduși din Filipine, un demers prezentat ca fiind „doar începutul” unui plan de a acoperi un deficit proclamat de 150.000 de șoferi, dintre care 70.000 doar pe segmentul de camioane.

          În spatele acestor cifre se ascunde o realitate dureroasă pentru cetățenii români. Patronatele din domeniu plătesc intermediarilor sume de până la 3.500 de euro per contract pentru a aduce muncitori din state terțe. Vorbim despre milioane de euro care părăsesc circuitul economic național pentru a alimenta rețele de recrutare conduse de oameni de afaceri străini, în timp ce propriii noștri cetățeni sunt concediați sau împinși spre emigrare.

          Profesia de șofer de TIR pe rute europene nu este un job pe care „nu îl vrea nimeni” și nici o muncă necalificată. Este o meserie din care mii de familii din România trăiesc cu demnitate. Dacă aceste milioane de euro plătite samsarilor de forță de muncă ar fi fost investite în formare profesională, în condiții mai bune de muncă și în pachete salariale atractive pentru români, deficitul invocat ar fi fost absorbit pe plan local. Din păcate, pare mult mai simplu pentru unii angajatori să importe forță de muncă vulnerabilă, dispusă să accepte standarde inferioare, decât să își prețuiască și să își păstreze propriii cetățeni.

          Statul român are datoria constituțională de a proteja forța de muncă locală și de a nu permite transformarea pieței muncii într-o afacere cu muncitori ieftini, în detrimentul propriilor cetățeni.

          Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicit, stimate domnule ministru, răspunsuri clare la următoarele întrebări::        

1. Care este strategia Ministerului Muncii pentru reintegrarea profesională a cetățenilor români disponibilizați recent din industrie (ex. industria auto) în sectoare care reclamă deficite majore, cum este cel al transporturilor? Există programe de recalificare finanțate de stat pentru aceștia?
2. Cum monitorizează Inspecția Muncii și ministerele de resort activitatea agențiilor de recrutare din state terțe și dacă sumele mari plătite ca taxe de intermediere (de până la 3.500 euro/muncitor) sunt fiscalizate corect pe teritoriul României?
3. Care sunt criteriile reale de evaluare a deficitului de forță de muncă? Cum se justifică aprobarea unor contingente masive de muncitori străini non-UE în condițiile în care șomajul intern este în creștere, depășind 6%?
4. Ce măsuri are în vedere Ministerul Transporturilor pentru a sprijini companiile românești să îmbunătățească condițiile de muncă și siguranța rutieră pentru șoferii români, astfel încât această profesie să redevină atractivă pentru ei?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Strategia guvernamentală privind criza forței de muncă în sectorul transporturilor și protejarea lucrătorilor români în fața importului masiv de personal din state terțe appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare

Domnule Ministru interimar,

Industria națională de apărare reprezintă un domeniu strategic pentru securitatea României, cu atât mai mult în actualul context regional, marcat de nevoia consolidării capacităților militare, de obligațiile asumate în cadrul NATO și de oportunitățile oferite prin programele europene destinate apărării.

În acest cadru, consider necesară o clarificare privind modul în care instituțiile statului român tratează producătorii autohtoni de armament, în special acele companii care au realizat investiții semnificative din surse proprii, dețin produse omologate de MApN și/sau compatibile cu standardele NATO și pot contribui concret la întărirea capacității naționale de apărare.

Din informațiile și documentele transmise, rezultă că producători români din industria de apărare au adresat invitații oficiale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, în vederea vizitării unor facilități de producție și prezentării unor capacități industriale relevante pentru sistemul național de apărare. Cu toate acestea, aceste invitații nu ar fi primit, până în prezent, un răspuns instituțional concret sau o continuare aplicată.

Având în vedere importanța acestui domeniu, precum și faptul că România are nevoie de o relație funcțională între decidentul politic, autoritățile executive și producătorii naționali de tehnică militară, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

1. Care este poziția Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România față de faptul că producători români de armament, cu investiții proprii semnificative și produse relevante pentru apărarea națională, nu beneficiază întotdeauna de un dialog instituțional efectiv cu factorii decizionali din domeniu?
2. Ce măsuri are în vedere Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România pentru evaluarea, promovarea și integrarea capacităților industriale românești de apărare în strategiile naționale de înzestrare și în programele europene sau NATO dedicate consolidării capacităților militare?
3. Cum poate fi asigurat, la nivel guvernamental, un cadru transparent, predictibil și echilibrat de colaborare între instituțiile statului și producătorii români de armament, astfel încât investițiile și tehnologiile dezvoltate în România să fie valorificate în interesul securității naționale?

Consider că România trebuie să acorde o atenție reală propriilor capacități industriale de apărare, mai ales atunci când acestea pot contribui la reducerea dependenței de importuri, la consolidarea economiei naționale și la întărirea securității statului.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația celor doi copii români ai familiei Samson, aflați în custodia autorităților sociale suedeze, și acțiunile diplomatice ale statului român.

Doamnă ministru,

Vă supun atenției cazul deosebit de grav al familiei Samson, cetățeni români domiciliați în Regatul Suediei, ai căror doi copii minori, Sara și Tiana Samson, au fost separați de părinți și plasați în custodia serviciilor sociale suedeze începând cu data de 2 decembrie 2022.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și reflectate în numeroase materiale de presă, cele două minore, în vârstă de 10 și 11 ani la momentul intervenției autorităților, au fost preluate de serviciile sociale direct din mediul școlar, în contextul unor acuzații formulate pe fondul unor tensiuni familiale specifice vârstei. Ulterior, conform acelorași surse, atât una dintre minore, cât și sora acesteia ar fi revenit asupra acuzațiilor inițiale, afirmând că părinții nu le-ar fi agresat.

De asemenea, conform informațiilor publice, ancheta penală desfășurată de autoritățile suedeze ar fi fost clasată fără stabilirea existenței unor acte de violență sau abuz exercitate de părinți asupra copiilor. Cu toate acestea, măsura separării de familie ar fi fost menținută, iar contactele dintre copii și părinți ar fi fost restrânse sever, inclusiv prin limitarea comunicării directe.

Totodată, în spațiul public au fost exprimate îngrijorări privind posibila invocare de către autoritățile suedeze a unor aspecte ce țin de convingerile religioase și valorile morale ale familiei, fapt care ridică semne de întrebare privind respectarea libertății de conștiință și a dreptului părinților de a-și educa propriii copii conform propriilor convingeri.

Presa a relatat, de asemenea, că starea psihică a uneia dintre minore s-ar fi deteriorat semnificativ în perioada separării de familie și că ar fi existat inclusiv tentative de suicid. În plus, au fost semnalate informații privind suspendarea contactelor video dintre copii și părinți, precum și intenția autorităților suedeze de schimbare a identității minorelor, aspecte care au provocat o puternică emoție publică atât în România, cât și în comunitățile românești din diaspora.

Având în vedere gravitatea acestui caz, implicațiile sale umane și juridice, precum și obligația statului român de a proteja drepturile și interesele propriilor cetățeni aflați în străinătate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce demersuri diplomatice și consulare concrete a întreprins până în prezent Ministerul Afacerilor Externe în cazul familiei Samson.
2. Care este stadiul actual al dialogului instituțional dintre autoritățile române și cele suedeze cu privire la situația celor două minore.
3. Dacă autoritățile române au solicitat oficial acces consular permanent și neîngrădit la cele două minore, având în vedere faptul că acestea sunt doar cetățeni români.
4. Dacă reprezentanți ai Ambasadei României în Regatul Suediei au avut întâlniri directe cu cele două fete și, în caz afirmativ, ce concluzii au rezultat în urma acestor întrevederi.
5. Ce măsuri au fost întreprinse pentru verificarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la viață de familie, la identitate culturală și lingvistică, precum și la protecția sănătății psihice.
6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe apreciază că măsurile privind restrângerea contactului familial și informațiile referitoare la schimbarea identității minorelor sunt compatibile cu normele europene și internaționale privind drepturile omului și drepturile copilului.
7. Dacă România a sesizat instituții europene sau organisme internaționale competente cu privire la acest caz și, în caz afirmativ, care sunt demersurile realizate și rezultatele obținute până în prezent.
8. Dacă partea română are în vedere organizarea unor consultări sau misiuni oficiale românești în Regatul Suediei pentru monitorizarea directă a situației și sprijinirea reunificării familiale.
9. Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru consolidarea mecanismelor de protecție a familiilor românești din diaspora aflate în situații similare.
10. Dacă România are sau nu în vedere depunerea unei Plângeri împotriva Regatului Suediei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu acest caz grav asupra căruia v-am sesizat.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Situația celor doi copii români ai familiei Samson, aflați în custodia autorităților sociale suedeze, și acțiunile diplomatice ale statului român appeared first on AUR.

„Trei comentarii suplimentare legate de Legea salarizării unitare:

1. Ipocrizie fără margini. După ce, timp de un an, premierul Bolojan a pus placa eliminării privilegiilor, observăm faptul că una dintre direcțiile centrale ale legii promovate de Executiv o reprezintă creșterea veniturilor demnitarilor. Salariul președintelui ar urma să crească cu aproximativ 8.000 de lei brut. Salariile președinților celor două Camere ale Parlamentului se majorează cu 7.000 de lei brut. Ale parlamentarilor, cu 6.000 de lei brut. Salariul premierului va fi și el cu 7.000 de lei mai mare, iar ale miniștrilor, cu 5.000 de lei.
2. Prin opoziție directă cu această larghețe manifestată față de demnitari, puterea politică veche se pregătește să taie din nou de la persoanele cu dizabilități. Până acum, persoanele încadrate în clasele de handicap grav și accentuat primeau un spor de 15%. Oricum, mai mic decât ar fi fost indemnizația de îngrijire. În viitoarea lege, sporul nu va mai fi de 15% din salariu, ci un procent dintr-o valoare de referință fixă. Asta înseamnă, de fapt, o sumă derizorie, care nu va fi indexată decât în anii electorali. Cam ce suflet trebuie să ai să tai tot de la cei aflați în suferință, care, în loc să se lamenteze, aleg să muncească?
3. Dincolo de salarizare, cea mai mare problemă a noii legislații o reprezintă gradul uriaș de subiectivism pe care îl introduce. Fără ca Guvernul să definească aceste concepte în vreun fel, angajații de la stat vor fi evaluați pentru „creativitate”, „impactul deciziilor” și „complexitatea sarcinilor”. Mai mult, funcțiile de decizie, pe care AUR ar vrea să le reducă, sunt avantajate de modul în care s-ar produce evaluarea, unde se pune accent pe criteriile privind „influența, coordonarea și supervizarea”.

Per total, Legea salarizării pusă în discuție nu ar face altceva decât să mărească decalajele și să îi avantajeze tot pe cei numiți politic sau care au pile, cunoștințe și relații.”, a declarat senatorul AUR Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Guvernul Bolojan pregătește salarii mai mari pentru demnitari și tăieri pentru persoanele cu dizabilități” appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr 01 Alba

Grup Parlamentar: Alianța Pentru Unirea Românilor

Titlul declarației politice: România fără guvern – criza care nu este un accident

          Stimați colegi,

România se află, astăzi, într-o criză politică gravă, cu urmări directe asupra calității vieții cetățenilor, a economiei și a credibilității internaționale a țării – la trei săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură, țara nu are, încă, un guvern investit, negocierile de la Cotroceni nu au produs un premier, nici o majoritate parlamentară, nici măcar o soluție, ceea ce demonstrează, clar, că această criză politică nu este doar un accident, ci consecința directă a modului în care clasa politică tradițională a înțeles să guverneze România.

La 5 mai 2026, Parlamentul a demis Guvernul Bolojan cu 281 de voturi — cel mai mare scor dintr-o moțiune de cenzură din istoria postdecembristă a României. AUR a votat această moțiune alături de PSD, nu pentru a distruge România, ci pentru că Guvernul Bolojan acumulase suficiente motive serioase de demitere și refuza să plece de bunăvoie.

La aproape trei săptămâni după demitere, România nu are un premier – Președintele Nicușor Dan a organizat consultări pe 18 mai, dar a anunțat că va continua seria de discuții, fără să desemneze un candidat. Miza este clară – se caută o formulă care să excludă AUR de la guvernare, deși AUR reprezintă milioane de români și a obținut unul dintre cele mai bune scoruri la ultimele alegeri!

Blocajul, stimați colegi, este politic, nu constituțional! PSD vrea să revină la putere, PNL vrea să-și păstreze influența, iar AUR este tratat ca un paria, în ciuda votului democratic, iar românii plătesc prețul acestui calcul meschin.

România a primit prin programul european SAFE (Security Action for Europe) alocarea de 16,68 miliarde de euro — a doua cea mai mare sumă din UE, după Polonia, ceea ce reprezintă o șansă istorică pentru modernizarea armatei și pentru industria românească de apărare. Cum a fost gestionată această șansă?

Din cele 16,68 miliarde, stimați colegi, peste 5,6 miliarde de euro au mers la compania germană Rheinmetall prin negociere directă, fără licitație competitivă, printr-o ordonanță de urgență adoptată chiar în ziua demiterii Guvernului. Compania italiană Beretta a acuzat public că a depus ofertă și nu a fost contactată de nimeni. Rheinmetall are dosare de corupție confirmate în trei state europene. AUR a sesizat DNA și Parchetele cu privire la modul în care au fost distribuite contractele pentru că banii publici, europeni, destinați securității naționale, sunt cheltuiți cu opacitate maximă, în beneficiul unor companii străine, în detrimentul industriei românești de apărare — aceasta este moștenirea Guvernului Bolojan pe dosarul SAFE!

Pe de altă parte, Vicepremierul Oana Gheorghiu, responsabilă cu coordonarea privatizărilor companiilor de stat, se află în centrul unui scandal de conflict de interese cu implicații penale – consilierul său onorific, fostul deputat PNL, Cristian Băcanu, lucrează pentru casa de avocatură germană CMS — aceeași firmă care a primit un contract de consultanță juridică de peste 19.000 de euro pe o singură săptămână pentru negocierea acordurilor SAFE cu Rheinmetall.

Cu alte cuvinte: consilierul vicepremierului lucra pentru firma germană care era și avocatul companiei germane care primea contracte de miliarde de la Guvernul României. Dosarul a ajuns la DNA. Bolojan a apărat-o pe Gheorghiu, afirmând că „nu vede nicio formă de conflict de interese”. AUR consideră că această poziție este inacceptabilă și că Bolojan trebuia să ceară demisia Oanei Gheorghiu din prima zi a scandalului!

Cât despre vânzarea companiilor strategice, practic, patrimoniul național este scos la mezat, în cel mai prost moment, adică în plină criză economică — inflație dublată la aproape 10%, recesiune tehnică timp de trei trimestre consecutive, 54.000 de locuri de muncă pierdute, iar Guvernul Bolojan, prin vicepremierul Oana Gheorghiu, a anunțat vânzarea pachetelor de acțiuni din companiile de stat cele mai profitabile: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank.

Nu companiile falimentare, ci perlele coroanei! Companiile care aduc anual miliarde la bugetul statului, companiile care asigură securitatea energetică a României. Mecanismul propus — „plasare accelerată privată” (accelerated book building, ABB) — ar fi permis vânzarea unor pachete de acțiuni, la prețuri sub valoarea de piață, către un grup select de fonduri de investiții alese fără transparență. În schimb, Franța și Germania au naționalizat companii energetice în criză. România voia să le vândă…

AUR s-a opus ferm și acestei inițiative! Este de neacceptat ca un Guvern care a sărăcit România să mai aibă și îndrăzneala de a-i vinde activele strategice!

În final, Bolojan nu vrea să plece, ignorând orice aspecto democratic: la câteva ore după ce Parlamentul l-a demis cu 281 de voturi, premierul Ilie Bolojan a declarat că va „continua să-și exercite mandatul”. Guvernul demis a adoptat, chiar în ziua moțiunii, o ordonanță de urgență prin care consolida angajamentele pentru programul SAFE — un act juridic major, dincolo de atribuțiile unui guvern demis.

Un premier demis de Parlament cu cel mai mare scor din istoria moțiunilor de cenzură nu „continuă mandatul” — gestionează afaceri curente, cu atribuții strict limitate, până la instalarea unui nou guvern, stimați colegi! Bolojan a ales să acționeze ca și când votul de 281 nu ar fi existat. Aceasta nu este o problemă de caracter personal, ci o problemă de respectare a democrației!

Închei, atrăgând clar atenția asupra faptului că România are nevoie de un guvern legitim, ci nu de un joc politic!

AUR a votat demiterea Guvernului Bolojan cu argumente clare: scandaluri de corupție, recesiune economică, vânzarea patrimoniului național, sfidarea Parlamentului. AUR a mers la consultările de la Cotroceni cu un program de guvernare serios și cu mesajul că nu va susține niciun guvern din care nu face parte — pentru că milioanele de români care au votat AUR nu pot fi ignorați!

Cerem Președintelui Nicușor Dan să acționeze cu responsabilitate și să desemneze de urgență un candidat la funcția de prim-ministru, pe baza realității parlamentare, nu a excluderilor politice! Fiecare zi fără guvern înseamnă blocarea fondurilor europene, agravarea crizei economice și erodarea încrederii românilor în instituțiile statului!

The post Dîrlău Andrei Emil – Declarație politică – România fără guvern – criza care nu este un accident appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Intervenția imediată a Ministerului Afacerilor Externe în vederea sprijinirii familiei Samson.

Stimată doamnă ministru,  

Presa readuce în atenția publică situația familiei Samson, o familie de români stabilită în Suedia care a fost destrămată abuziv de autoritățile din această țară. Pe scurt, cei doi copii ai familiei, Sara și Tiana, au fost luați de autoritățile sociale suedeze în urmă cu aproximativ trei ani și jumătate, sub falsa acuzație că ar fi fost agresați. Acuzația venea din partea Sarei, care nemulțumită fiind că părinții nu i-au cumpărat un telefon de ultimă generație și machiaje, a povestit la școală că ar fi maltratată acasă. A doua zi, autoritățile au preluat copiii chiar de la școală. Deși Sara a recunoscut că a mințit, iar sora ei a declarat, de asemenea, că părinții lor sunt buni și iubitori, motiv pentru care doresc să se întoarcă acasă, autoritățile nu au returnat copiii familiei. Mai mult, au schimbat încadrarea cazului, părinții fiind prezentați ca „fanatici religioși”, deoarece frecventau o biserică creștină evanghelică/ neoprotestantă, își duceau copiii la biserică și îi încurajau să citească Biblia. Este important de menționat și faptul că fetele au exclusiv cetățenie română, nu și suedeză, aspect care poate justifica pe deplin implicarea statului român. Comunitatea de români din SUA s-a solidarizat cu cazul acestei familii, organizând vineri, 10 iulie 2026, un protest la Washington D.C.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cunoașteți situația descrisă? Dacă da, care sunt măsurile pe care le considerați imperios necesare?
2. Având în vedere că situația durează de deja câțiva ani, ce a făcut instituția pe care o conduceți în vederea soluționării acestui caz?
3. Care este orizontul de timp așteptat în vederea demarării procedurilor necesare pentru recuperarea celor două fete de către familie și ce intenționați să faceți, concret, în acest sens?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Intervenția imediată a Ministerului Afacerilor Externe în vederea sprijinirii familiei Samson appeared first on AUR.