De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Taxa pe valoarea adăugată este una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat, iar nivelul de încasare dintr-un județ arată capacitatea administrației fiscale de a urmări obligațiile declarate și de a recupera sumele neachitate. În județul Botoșani, unde firmele mici duc o parte importantă din economia locală, diferența dintre TVA declarată și TVA încasată trebuie cunoscută exact, nu tratată ca o cifră pierdută în statistici naționale.

Vă rog să precizați care este suma totală reprezentând TVA declarată de contribuabilii administrați fiscal în județul Botoșani și care este suma efectiv încasată la bugetul de stat, prin unitățile Trezoreriei Statului din județ, pentru anii 2023, 2024, 2025 și pentru perioada disponibilă din anul 2026, precum și valoarea obligațiilor restante la TVA înregistrate la nivelul județului Botoșani, numărul contribuabililor cu restanțe la TVA și măsurile dispuse de ANAF pentru recuperarea sumelor neachitate.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Monitorizarea centrelor rezidențiale pentru persoane vârstnice și prevenirea abuzurilor în azile

Stimate domnule Ministru,

Cazurile grave semnalate în ultimii ani în centre rezidențiale pentru persoane vârstnice au arătat cât de vulnerabili devin bătrânii atunci când statul verifică târziu, formal sau fragmentat. După scandalul azilelor din Ilfov și după informațiile apărute în spațiul public privind situația din Bihor, unde sunt invocate suspiciuni legate de sute de persoane decedate și îngropate în condiții greu de acceptat pentru o societate normală, Ministerul Muncii are obligația să explice cum sunt controlați furnizorii de servicii sociale și cum sunt apărați oamenii aflați în grija lor.

Vă rog să precizați câte controale au fost făcute la nivel național în centrele pentru persoane vârstnice după scandalul azilelor din Ilfov, câte autorizații au fost suspendate sau retrase, câte centre au fost închise, câte sesizări penale au fost transmise organelor competente și câți beneficiari au fost relocați din centre unde condițiile puneau în pericol viața, sănătatea sau demnitatea acestora. Totodată, vă rog să precizați dacă Ministerul Muncii are o evidență centralizată a deceselor, înhumărilor și sesizărilor primite din aceste centre și ce instituție răspunde atunci când controalele anterioare nu identifică abuzuri care devin ulterior publice.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Monitorizarea centrelor rezidențiale pentru persoane vârstnice și prevenirea abuzurilor în azile appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Abandonul școlar în județul Botoșani și măsurile de prevenire aplicate de Ministerul Educației

Stimate domnule Ministru,

În județul Botoșani, sărăcia din mediul rural, naveta, distanța față de școală, migrația părinților și lipsa sprijinului familial cauzează absențe, repetenție și copii pierduți pe drum între ciclurile de învățământ. Pentru un județ cu multe comunități vulnerabile, abandonul școlar trebuie măsurat exact, pe localități, vârste și niveluri de studiu, pentru ca intervențiile statului să ajungă acolo unde copiii ies din sistem.

Vă rog să precizați care a fost rata abandonului școlar în județul Botoșani, pentru anii școlari 2021–2022, 2022–2023, 2023–2024 și 2024–2025, defalcat pe învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional, precum și locul ocupat de județul Botoșani în clasamentul național al abandonului școlar.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați care sunt localitățile și unitățile de învățământ din județul Botoșani cu cele mai mari rate de abandon, câți elevi au părăsit școala în perioada menționată și ce măsuri concrete au fost aplicate pentru prevenirea abandonului: burse, masă sănătoasă, transport școlar, consiliere, mediere școlară, sprijin pentru elevii cu părinți plecați la muncă în străinătate și programe de tip „A doua șansă”.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Abandonul școlar în județul Botoșani și măsurile de prevenire aplicate de Ministerul Educației appeared first on AUR.

                Domnului Dragoș PÎSLARU, ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale,

              Domnului Cseke Attila-Zoltán, ministru interimar al Sănătății,

                Domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării:Tragedia ignorată a comunității izolate din Blăjel (județul Sibiu) – condiții precare de viață, lipsă totală de educație și asistență medicală inexistentă în inima României

STIMAȚI DOMNI MINIȘTRI,

Vă aduc la cunoștință o situație de o gravitate extremă privind o comunitate vulnerabilă, formată din aproximativ 50 de persoane, situată în nordul județului Sibiu, pe raza comunei Blăjel (între Blăjel și Romanești). Acești cetățeni români, cunoscuți pe plan local drept „hingherii lui Banu”, trăiesc de zeci de ani în condiții extrem de precare și într-o izolare extremă.

Deși autoritățile (mai precis Direcția de Asistență Socială Sibiu) au fost sesizate oficial încă din data de 4 ianuarie 2024 cu privire la acest caz social colectiv, cetățenii de bună-credință care au semnalat problema nu au primit niciun răspuns, iar la fața locului nu s-a întâmplat absolut nimic.

Din datele semnalate, situația este de-a dreptul dramatică și arată un eșec total al statului la nivel local:

• Membrii acestei comunități nu beneficiază de asistență medicală.
• Fetele devin mame la vârste foarte fragede.
• Există cazuri de consangvinizare, rezultând descendenți cu diferite handicapuri fizice sau psihice.
• Copiii cresc fără absolut nicio formă de educație.
• Din cauza sărăciei extreme, acești oameni ajung să consume animale moarte găsite pe raza comunei, inclusiv câini.

Este inacceptabil ca instituțiile statului să ignore faptul că sărăcia și izolarea se transmit din generație în generație, iar acești cetățeni sunt lăsați la stadiul de sălbăticie. Acești copii trebuie salvați, educați și redați societății, deoarece problema nu se rezolvă ignorând-o.

Având în vedere contextul prezentat, vă solicit, domnilor miniștri, să îmi răspundeți clar la următoarele întrebări, aferente responsabilității fiecărui minister în parte:

1. Au ministerele pe care le conduceți (prin direcțiile județene deconcentrate din Sibiu) cunoștință despre existența acestei comunități izolate din comuna Blăjel și despre lipsurile ei grave? Dacă da, de ce s-a permis perpetuarea acestui fenomen?
2. Ce plan de intervenție urgentă va pune în aplicare Ministerul pe care îl conduceți pentru a asigura asistență medicală, igienă și monitorizare epidemiologică pentru cele 50 de persoane, protejând totodată minorele de sarcini timpurii?
3. Ce măsuri are în vedere ministerul Educației și ministrul Afacerilor Interne pentru a prelua copiii din această comunitate, care cresc fără educație, și a-i integra de urgență în sistemul școlar?
4. Cum va interveni Ministerul Afacerilor Interne pentru a clarifica statutul civil al acestor persoane (dacă dețin sau nu documente de identitate), pentru a investiga potențialele abuzuri din interiorul comunității și pentru a asigura protecția minorilor afectați de aceste condiții inumane?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Tragedia ignorată a comunității izolate din Blăjel (județul Sibiu) – condiții precare de viață, lipsă totală de educație și asistență medicală inexistentă în inima României appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Solicitare de clarificări privind neindexarea pensiilor conform prevederilor legale

Stimate domnule Prim-Ministru,

Pensionarii reprezintă una dintre categoriile sociale cele mai vulnerabile în fața creșterii costului vieții, mulți dintre aceștia având venituri fixe care sunt afectate în mod direct de inflație. În aceste condiții, neaplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor are un impact semnificativ asupra puterii lor de cumpărare și asupra capacității de a-și acoperi cheltuielile de bază.

Având în vedere prevederile art.84 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care instituie obligația majorării anuale a valorii punctului de referință în funcție de rata medie anuală a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, vă rog să precizați din ce motive această majorare nu a fost aplicată în anul 2026 în conformitate cu prevederile legale privind indexarea și evoluția ratei inflației și dacă ministerul are în vedere reluarea aplicării mecanismului legal de indexare a pensiilor, și în ce termen?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Solicitare de clarificări privind neindexarea pensiilor conform prevederilor legale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Solicitare informații privind neactualizarea alocațiilor de stat pentru copii în raport cu rata inflației.

Stimate domnule Ministru,

Alocația de stat pentru copii reprezintă una dintre cele mai importante forme de sprijin acordate și are rolul de a contribui la acoperirea cheltuielilor necesare creșterii și educării acestora. Numeroase familii întâmpină dificultăți în asigurarea nevoilor de bază, iar menținerea cuantumului alocațiilor sub nivelul necesar unui trai decent accentuează vulnerabilitatea familiilor cu un nivel de trai scăzut.

Va rog să precizați care sunt motivele pentru care alocațiile de stat pentru copii nu au fost majorate în anul 2026 în raport cu rata inflației și ce politici/programe implementează ministerul pentru a sprijini copiii și familiile aflate în dificultate, astfel încât nivelul de trai al acestora să nu fie afectat de evoluția inflației și a situației economice?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Solicitare informații privind neactualizarea alocațiilor de stat pentru copii în raport cu rata inflației appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Măsurile dispuse în urma incidentelor recente cu drone care au afectat teritoriul României

Stimate domnule Ministru,

Într-un interval foarte scurt de timp, s-au produs incidente grave care au implicat drone în zona de interes strategic a României, inclusiv incidentul în care o dronă maritimă a ajuns în Portul Constanța și a explodat, precum și incidentele înregistrate la Galați și Tulcea.

Ținând cont de importanța strategică a Portului Constanța, dar și de necesitatea protejării populației și a infrastructurilor critice, vă rog să precizați care sunt cauzele producerii acestor evenimente, ce vulnerabilități au fost identificate în sistemele de supraveghere și care este impactul lor asupra securității naționale, ce măsuri operative au fost întreprinse de autoritățile competente pentru prevenirea repetării unei astfel de situații, după fiecare dintre aceste incidente.

Vă rog, de asemenea, să îmi comunicați care este punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale cu privire la creșterea frecvenței acestor incidente și ce garanții pot avea cetățenii că sunt în siguranță pe teritoriul țării.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsurile dispuse în urma incidentelor recente cu drone care au afectat teritoriul României appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Clarificări suplimentare cu privire la implementarea noului Regulament de organizare și funcționare al AEP și restructurarea posturilor

Stimate Domnule Președinte,

Am luat act de răspunsul dumneavoastră înregistrat la Senatul României, transmis ca replică la întrebarea mea din data de 27.05.2026. Constat cu profundă îngrijorare că, în loc să răspundeți punctual celor 30 de clarificări deosebit de tehnice pe care le-am solicitat, ați ales o abordare evazivă, rezumându-vă la un text generalist, de tip „copy-paste” extras din referatul de aprobare al noului Regulament de Organizare și Funcționare (ROF 2026). Parlamentul României nu este o instituție unde ascundeți lipsa studiilor de impact prin înșiruirea unor articole de lege.

            Datele reale din teritoriu, semnalate de funcționarii publici din cadrul AEP, scot la iveală o realitate complet diferită de narațiunea oficială pe care o promovați, marcată de disfuncționalități majore, cifre eronate și decizii arbitrare:

a) Invocați obligația reducerii cheltuielilor cu 10% conform OUG nr. 7/2026, însă calculele financiare riguroase demonstrează că AEP se încadrează deja organic în aceste limite, fără a fi necesară nicio disponibilizare. În primele două luni ale anului 2026, cheltuielile cu salariile au scăzut deja cu 10,43% față de aceeași perioadă din 2025 (o diminuare de 1.024.095 lei). Numărul angajaților în plată s-a redus constant în perioada august 2023 – februarie 2026 cu 17,16% (81 de persoane). Prin urmare, epurarea personalului din teritoriu nu are o justificare economică, ci pare o simplă țintă administrativă / politică personală. 

b) Proiectul de regulament depus la Parlament conține informații eronate și complet perimate. De la data depunerii lui și până în prezent, din cauza presiunilor și a climatului de incertitudine, s-au suspendat 31 de persoane și aproximativ 40 de angajați cu experiență și-au încheiat raporturile cu instituția. Acest exod forțat a lăsat deja patru structuri teritoriale sub pragul minim de supraviețuire funcțională. 

c) Noua organigramă propune o structură profund dezechilibrată: aparatul central din București concentrează 223 de posturi (60,01% din total), în timp ce în cele 42 de județe din teritoriu mai rămân doar 138 de posturi (39,89%). Practic, lăsați o medie absurdă de doar 3 oameni pe județ care să gestioneze manual arhiva, registratura, instruirea a mii de experți electorali, logistica secțiilor de votare și verificarea financiară de fond. 

d) Deși ați invocat public criterii obiective (număr de UAT-uri, secții de votare, alegători), în realitate împărțirea posturilor este profund arbitrară. Județe medii cu volum mare de muncă sunt penalizate sever în detrimentul celor mici. Un exemplu flagrant este chiar județul Sibiu, circumscripția în care am fost aleasă, unde deși avem 64 de UAT-uri, 381 de secții de votare și peste 382.000 de alegători, ați alocat doar 3 posturi, în timp ce județe mult mai mici (precum Caraș-Severin, Botoșani sau Covasna) au primit 4 posturi. De asemenea, marile județe (Iași, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța) au fost limitate absurd la maximum 4 oameni. 

e) Subvențiile politice au explodat de la 8 milioane RON în 2015 la peste 380 milioane RON în 2024. În 2015, cu 269 de posturi, AEP a făcut doar 18 controale, fiind paralizată. În 2024, cu 407 posturi, s-a ajuns la 893 de misiuni de control. Reducerea propusă readuce instituția la parametrii din 2015 — adică la ineficiență sistemică — tocmai când volumul fondurilor supuse controlului este de 48 de ori mai mare. Argumentul dumneavoastră privind „digitalizarea” controlului este o iluzie tehnico-juridică periculoasă. Un soft poate verifica existența unei facturi, dar nu poate merge pe teren să controleze dacă serviciile de consultanță politică au fost prestate real sau dacă materialele de propagandă au fost distribuite conform contractelor. Reducerea personalului teritorial transformă AEP dintr-un auditor serios într-o formală „fabrică de ștampile” pe documentele partidelor politice, crescând exponențial riscul de corupție și captură politică. 

f) Legea obligă AEP să finalizeze controalele și să ramburseze cheltuielile de campanie în termen de 90 de zile. Cu compartimente teritoriale de 2-3 oameni, depășirea acestor termene este matematic inevitabilă. Penalitățile și dobânzile pe care statul va fi obligat să le plătească în instanță unui singur partid mare vor depăși întregul buget anual de salarii al unei direcții județene, transformând pretinsa „economie” într-o pierdere netă uriașă pentru bugetul public.   

            Având în vedere caracterul evaziv al primului răspuns și noile probleme de o gravitate extremă semnalate de salariați, vă solicit, domnule Președinte, să răspundeți clar, fără generalități legislative, la următoarele întrebări:         

1.Cum justificați trimiterea spre aprobare a unui proiect de ROF care conține date eronate și neactualizate, ignorând faptul că de la momentul redactării și până în prezent schema de personal a suferit modificări masive?

2.Pe baza cărui algoritm matematic precis ați stabilit normarea personalului din teritoriu, având în vedere discriminarea evidentă a județului Sibiu (3 posturi la 382.700 alegători) în raport cu județe mai mici care au primit 4 posturi (ex: Caraș-Severin, 252.100 alegători)?

3.Cum va realiza faptic un compartiment format din doar 2 sau 3 angajați dintr-un județ controlul de fond (verificarea realității cheltuielilor, nu doar simpla existență a facturilor) pentru subvențiile partidelor politice, în contextul în care sumele la nivel național depășesc 380 milioane lei? 

4.Care este estimarea oficială a AEP privind riscul de plată a dobânzilor penalizatoare către partidele politice în cazul în care reducerea personalului din teritoriu va duce la depășirea termenului legal de 90 de zile pentru auditarea și rambursarea cheltuielilor electorale?

5.Cum argumentați crearea unei structuri hiper-birocratizate la nivel central (unde aparatul central din București deține peste 60% din totalul posturilor) în detrimentul execuției operative din teritoriu (sub 40%), transformând instituția dintr-una orientată spre rezultate într-una blocată în proceduri interne?

6.Confirmați sau infirmați că, la data de 30.06.2026, cheltuielile de personal ale AEP se încadrează deja în reducerea de 10% prevăzută de OUG nr. 7/2026, fără nicio disponibilizare suplimentară?

7.Care este numărul exact de angajați aflați în plată la data prezentei întrebări și în câte județe a rămas un singur angajat sau niciun angajat?

8.Câte misiuni de control al finanțării partidelor estimați că vor putea fi realizate în 2026 și 2027, după adoptarea noului ROF, față de cele 893 de misiuni efectuate în 2024?

9.Vă asumați public că adoptarea noului ROF, în forma actuală, nu va afecta capacitatea AEP de a organiza scrutinele electorale viitoare în parametri legali?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificări suplimentare cu privire la implementarea noului Regulament de organizare și funcționare al AEP și restructurarea posturilor appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Centre de colectare și procesare pentru produsele agricole din județul Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Micii producători agricoli din județul Botoșani vând, de multe ori, în piețe, la poarta gospodăriei sau prin intermediari, deși marile lanțuri de magazine cer volume constante, sortare, calibrare, ambalare, depozitare frigorifică și trasabilitate. Fără centre de colectare și procesare primară, producția locală rămâne fragmentată, iar fermierii botoșăneni ajung să vândă ieftin, în timp ce rafturile magazinelor sunt ocupate de produse aduse de la sute sau mii de kilometri.

Vă rog să precizați ce programe, linii de finanțare sau măsuri administrative are Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru crearea unor centre de colectare, depozitare, sortare, ambalare și procesare primară a legumelor, fructelor și laptelui, astfel încât micii producători din județul Botoșani să poată livra către marile lanțuri de magazine.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați dacă ministerul are în vedere sprijin pentru cooperative agricole, asociații de producători, UAT-uri sau parteneriate locale în vederea realizării unor asemenea centre, ce condiții trebuie îndeplinite pentru finanțare și ce calendar estimați pentru lansarea sau continuarea programelor dedicate.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Centre de colectare și procesare pentru produsele agricole din județul Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Cheltuielile din spitalele publice și costul mediu anual pe pacient

Stimate domnule Ministru,

Finanțarea spitalelor publice este raportată prin bugete, contracte, programe și indicatori de activitate. Pentru control parlamentar și comparații între unități sanitare, Ministerul Sănătății trebuie să poată furniza costul mediu anual pe pacient, pe spital, județ și categorie de cheltuială.

Vă rog să precizați, pentru perioada 2021–2025 și, dacă datele sunt disponibile, pentru semestrul I al anului 2026, la nivel național, pe județe și pe spitale publice, care au fost cheltuielile totale și media anuală pe pacient pentru următoarele categorii: norma/alocația de hrană și cheltuiala efectivă cu hrana, medicamente, tratamente, materiale sanitare, investigații, transport medical și ambulanțe, utilități, mentenanță, servicii externalizate și cheltuieli de personal. Totodată, vă rog să indicați numărul de pacienți internați, numărul de pacienți tratați în ambulatoriu, numărul de zile de spitalizare, metodologia folosită pentru calcularea costului mediu anual pe pacient și dacă Ministerul Sănătății susține publicarea anuală a acestor date, în format centralizat și comparabil, pentru fiecare spital public.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Cheltuielile din spitalele publice și costul mediu anual pe pacient appeared first on AUR.