Domnului  Emil HUREZEANU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat Ștefăniță-Alin AVRĂMESCU

Circumscripția electorală nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul întrebării: Reprezentarea României la Conferința de securitate de la München

Stimate domnule ministru,

Conferința internațională de securitate de la München este cel mai important forum mondial pentru dezbaterea politicii internaționale de securitate. Este un loc în care sunt dezbătute inițiative diplomatice pentru a aborda cele mai importante preocupări de securitate ale lumii.

Discursurile susținute de importanți lideri ai lumii au suscitat interes și au oferit o viziune asupra direcției în care politica internațională se îndreaptă.

În mod regretabil, România nu a fost reprezentată nici pe scena principală, nici în paneluri. Acest episod nu face decât să arate fragilitatea diplomației românești.

Posibila explicație că dumneavoastră nu sunteți nici premier și nici președinte nu poate să fie una de luat în calcul, având în vedere că, potrivit agendei disponibilă aici: https://shorturl.at/jRy6s, pe scena principală și în panelurile de la München au fost numeroși miniștri de externe din întreaga lume, dar și parlamentari care au luat cuvântul și au participat la dezbateri.

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, aș dori să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1) Care a fost motivul pentru care România nu a fost reprezentată prin Ministerul Afacerilor Externe pe scena principală sau în panelurile Conferinței de securitate de la München?

2) Considerați că absența României de pe scena conferinței de securitate reprezintă un eșec pentru diplomația românească?

3) În comunicarea publică a Ministerului Afacerilor Externe ați spus că, în cadrul întâlnirilor cu senatorii americani, ați discutat despre ingerinţele străine în alegerile prezidenţiale din România. Care a fost punctul de vedere prezentat de către dumneavoastră și care au fost punctele de vedere exprimate de către senatorii americani?

Solicit răspunsul în scris.

The post Ștefăniță Avrămescu – Întrebare parlamentară – Reprezentarea României la Conferința de securitate de la München appeared first on AUR.

 Practic, ultimele mari întreprinderi cu capital de stat (CEC, Tarom, Hidoelectrica, Nuclearelectrica, CFR Marfă, Poșta, Salrom, Portul Constanța, Aeroporturi București, etc) vor fi privatizate, existând numeroși investitori recomandați de FMI și Banca Mondială.
Acestea din urmă insistă de peste 10 ani să fie privatizate companii de interes strategic, cu scop și de a-și recupera mai repede tranșe din datoria de stat. “Fondul nu este răspunzător de modul în care România își administrează averea națională, el slujește intereselor unor companii internaționale puternice”, spune secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Clientelismul politic și marea corupție au compromis regiile și societățile cu capital de stat iar astăzi acest fapt este folosit fix de către politicieni ca argument pentru privatizare.

 REFUZUL nostru de a accepta un astfel de demers se datorează dorinței de păstrare a suveranității naționale și nu e nicidecum o poziție împotriva pieței libere.
Nu dorim o economie de tip etatist, dar simpla retrospectivă a ultimilor 30 de ani ne arată cum au fost făcute la noi marile privatizări: numeroși funcționari de stat, chiar înalți guvernanți, au privatizat nu la liber, ci dirijat și interesat, în schimbul unor câștiguri ilegale.

 Înainte de a spulbera și ultimii 20-30% din fosta proprietate de stat, poate guvernul Orban ar trebui să verifice cum au fost făcute privatizările de până acum, ar trebui să ia la puricat detaliile contractuale și respectarea condițiilor lor.
Din neglijență, incompetență sau pe bani grei, funcționarii statului au închis ochii la toate neregulile. Exemplul preluării Petrom de către OMV, unde condițiile din caietul de sarcini nu au fost respectate, dar statul român nu numai că nu a reziliat contractul, dar nici măcar nu a sancționat compania austriacă, arată că statul român nu a folosit metodele de protecție avute la îndemână.
Din cele 11.000 de contracte de privatizare pentru aproape 8.000 de companii, asupra multora planează suspiciuni de corupție și întrebări privind modul cum au fost evaluate activele statului. În schimb se pot număra pe degete dosarele cu condamnări definitive.

 Și atunci cum să lași pradă jafului ultimele companii de interes național vital și strategic? Există domenii cheie (resurse naturale, sectorul energetic, infrastructură, comunicații) unde statul își compromite SUVERANITATEA dacă renunță la pachetele sale de acțiuni, fie și parțial și treptat.

 Ca să nu mai vorbim că marile corporații internaționale sunt practic invitate să preia și apoi să ne vândă propriile resurse. Vor fi cam greu de controlat odată intrate în joc, nu credeți? În astfel de domenii MONOPOLUL este destul de ușor pentru ei de realizat, iar asta înseamnă dezastru pentru buzunarele și securitatea românilor, mai ales în condițiile unor posibile schimbări geopolitice.
Și de ce nu se încurajează privatizarea cu capital românesc? Intrând pe bursă, nici un proprietar român nu va putea negocia cu marile trusturi internaționale.
Consiliul Concurenței avertizează și el de posibilele costuri – scăderea numărului locurilor de muncă sau chiar falimentul unor astfel de societăţi, creşterea preţurilor sau posibile efecte adverse pentru anumite regiuni şi grupuri de interese privind sectoarele cheie.

Noi am spune EFECT ADVERS pentru ÎNTREAGA ȚARĂ și ÎNTREGUL POPOR ROMÂN, care și-ar pierde aproape total RESURSELE și SUVERANITATEA.

The post LOVITURĂ GRAVĂ LA SECURITATEA STATULUI ROMÂN appeared first on AUR.