Aceasta este imaginea reală a statului român în anul 2026: după patru ani în care ni s-a vorbit zilnic despre amenințările de securitate din regiune, în care ni s-a explicat de ce trebuie alocate miliarde pentru apărare și în care ni s-a promis că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident.

Mai întâi o dronă cade peste un bloc de locuințe din Galați. Acum aflăm despre o dronă maritimă descoperită în apropierea celui mai important port al României. De fiecare dată răspunsul este același: nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat, nimeni nu își asumă responsabilitatea și nimeni nu oferă explicații convingătoare.

Problema nu este doar existența acestor incidente, ci incapacitatea statului de a le preveni, de a le detecta la timp și de a răspunde ferm atunci când apar.

Românii au dreptul să întrebe unde sunt rezultatele investițiilor uriașe făcute în ultimii ani în domeniul apărării. Au dreptul să întrebe de ce, după atâția ani de avertismente și după atâtea promisiuni, statul român pare nepregătit în fața unor situații care ar fi trebuit anticipate și gestionate fără ezitare.

Dacă anumite capabilități militare promise întârzie să ajungă în România, atunci Guvernul are obligația să explice ce măsuri provizorii au fost luate pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii strategice. Nu putem accepta ca România să rămână vulnerabilă și să funcționeze pe baza speranței că nu se va întâmpla nimic.

Responsabilitatea pentru această nouă criză de securitate aparține în totalitate celor aflați astăzi la putere. Este cu atât mai grav cu cât aceste incidente se petrec într-un moment în care România traversează o criză politică prelungită, nu are un guvern cu puteri depline, iar numirea unei noi conduceri executive este tergiversată din motive politicianiste și prin artificii care sfidează spiritul Constituției.

În loc să ofere stabilitate și să asigure funcționarea instituțiilor statului într-un context regional complicat, cei aflați la conducere par preocupați exclusiv de calcule politice și de împărțirea puterii. România nu își poate permite acest lux. Securitatea națională nu poate fi pusă în așteptare până când partidele aflate la putere își rezolvă disputele interne.

Un stat serios inspiră încredere prin competență și capacitate de reacție. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este exact opusul: improvizație, lipsă de răspunsuri și o conducere care pare depășită de evenimente.

Securitatea națională nu se apără prin comunicate de presă și explicații sterile, ci prin competență, vigilență și capacitate reală de acțiune. Atunci când un regim ajunge să genereze simultan crize politice, economice și de securitate, românii au tot dreptul să se întrebe dacă nu cumva a devenit el însuși parte din problemă, nu din soluție.

The post După ani în care ni s-a spus că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm în fiecare săptămână că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident appeared first on AUR.

Domnului Cătălin PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne

De către: Deputat Eduard-Virgil KOLER

Circumscripția electorală: nr. 27 Mehedinți

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Incompetență administrativă care afectează securitatea națională și imaginea României în cadrul NATO

Domnule Ministru,

România urma să fie, în luna mai 2025, gazda exercițiului militar „Dacian Spring 25”, o operațiune strategică de amploare, organizată împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică. Scopul: simularea dislocării rapide de trupe și tehnică militară grea în contextul apărării naționale.

În mod revoltător, acest exercițiu a fost amânat, conform informațiilor publicate în presă, din cauza inacțiunii ministerului pe care îl conduceți și a administrației locale coordonate de către instituția dumneavoastră.

Concret, începând cu data de 23 iulie 2024, Ministerul Apărării Naționale a transmis mai multe solicitări către MDLPA pentru reabilitarea unor drumuri de pământ, podețe și poduri de importanță strategică, esențiale pentru desfășurarea exercițiului.

În pofida acestor cereri – întărite ulterior de scrisori oficiale venite din partea ambasadorilor Franței, Belgiei și Luxemburgului și de o intervenție formală a Ministerului Afacerilor Externe al României – lucrările au fost ignorate timp de luni de zile.

Această inacțiune:

• subminează capacitatea de reacție a Armatei Române,

• afectează imaginea și credibilitatea României în NATO,

• pune în pericol implementarea planurilor de contingență în cazul unui atac real,

• și expune grav incompetența administrației centrale în fața partenerilor noștri strategici.

Prin urmare, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele concrete pentru care MDLPA nu a dat curs, timp de peste 6 luni, solicitărilor oficiale venite din partea MApN și a partenerilor NATO privind infrastructura strategică din proximitatea poligonului Cincu?

2. Ce măsuri concrete ați luat personal pentru a urgenta execuția acestor lucrări? Vă asumați responsabilitatea pentru amânarea exercițiului „Dacian Spring 25”?

3. Când vor începe, în mod real, lucrările promise? Puteți garanta finalizarea acestora înainte de reprogramarea exercițiului NATO în toamnă?

4. Cum justificați întârzierile într-un context în care România beneficiază de fonduri europene dedicate mobilității militare și are la dispoziție peste 300 de milioane de euro neangajate în PNDL?

5. Considerați că ați servit interesul național prin tergiversarea unor lucrări care țin de apărarea României și a întregului flanc estic al NATO?

Domnule Ministru,

România nu poate fi apărată cu drumuri de pământ, hârtii birocratice și explicații politice.

Solicit răspuns scris și o asumare clară.

The post Eduard Koler – Întrebare parlamentară – Incompetență administrativă care afectează securitatea națională și imaginea României în cadrul NATO appeared first on AUR.

Domnului Gabriel VLASE, Serviciului de Informații Externe (SIE)

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 17.03.2025

Obiectul întrebării: Evaluarea riscurilor de securitate pentru România și Republica Moldova în contextul reconfigurării strategiei ruse după războiul din Ucraina

Domnule Director,

În contextul recentului raport al Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei (Supo), care semnalează că un eventual sfârșit al războiului din Ucraina va elibera resurse militare și operaționale rusești pentru alte regiuni din Europa, inclusiv pentru activități ostile, vă solicit să clarificați evaluarea făcută de instituția pe care o conduceți asupra următoarelor aspecte:

1. Care sunt riscurile identificate de SIE în legătură cu posibilitatea ca Federația Rusă să-și concentreze acțiunile subversive asupra României și Republicii Moldova, odată ce resursele utilizate în războiul din Ucraina devin disponibile pentru alte operațiuni?

2. Există indicii cu privire la o intensificare a activităților serviciilor secrete rusești pe teritoriul României și Republicii Moldova, atât în zona clasică de spionaj, cât și prin dezinformare, sabotaj economic sau alte tactici hibride?

3. În ce măsură structurile de securitate românești monitorizează și cooperează cu partenerii europeni și NATO pentru a preveni posibile acțiuni ostile rusești în România și în Republica Moldova?

4. Ținând cont de faptul că Finlanda și-a consolidat bugetul pentru industria națională de apărare în contextul creșterii amenințării ruse, consideră serviciile românești că România ar trebui să ia măsuri similare, inclusiv pentru sprijinirea Republicii Moldova, care este în mod evident expusă influenței și presiunilor rusești?

5. Ce măsuri concrete sunt în desfășurare sau planificate pentru a preveni și contracara un eventual scenariu în care Rusia își direcționează resursele disponibile împotriva intereselor României și Republicii Moldova?

Ținând cont de complexitatea amenințărilor actuale și de faptul că România și Republica Moldova sunt în prima linie a confruntării geopolitice dintre Occident și Rusia, consider că un răspuns clar din partea instituției de informații eterne românești este necesar pentru a înțelege riscurile reale și pentru a stabili măsuri adecvate de prevenire și apărare.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Evaluarea riscurilor de securitate pentru România și Republica Moldova în contextul reconfigurării strategiei ruse după războiul din Ucraina appeared first on AUR.

”Domnule Președinte,

Urmând exemplul gestului de solidaritate necondiționată și complet dezinteresată prin care ați acceptat donarea unui sistem defensiv Patriot statului vecin, aflat în mijlocul unui război de apărare a teritoriului național,

Luând în considerare imperativul de stabilitate a României în contextul geopolitic actual, în care orice dezechilibru de natură economică, socială sau politică poate favoriza imixtiunea agenților de influență ai adversarilor alianței euroatlantice,

Cunoscând efectele devastatoare produse de seceta prelungită care se manifestă pe teritoriul României în ultimii ani,

Având la dispoziție datele publice despre starea de degradare avansată în care se găsește sistemul de irigație la nivel național,

Vă solicităm să promovați și să propuneți spre aprobare în CSAT un Act de donație al unui Sistem Național de Irigații sau alocarea unui buget egal cu suma de 1 miliard de USD către Ministerul Agriculturii din România, care să acopere nevoile de apărare a patrimoniului agricol al României în fața efectelor devastatoare provocare de secetă.

În cazul în care considerați oportun, vă propunem să inițiați o dezbatere publică legată de acest proiect, în urma căreia să avem o imagine concludentă relativ la modul în care societatea civilă privește proiectul nostru.”

The post Claudiu Târziu, scrisoare deschisă adresată Președintelui României, Klaus Iohannis appeared first on AUR.