În contextul crizei economice și energetice provocate de politicile guvernului Bolojan, președintele AUR, George Simion, a declarat că salvarea CE Oltenia reprezintă una dintre principalele priorități pentru care AUR este dispus să își asume guvernarea.

„Dacă ar fi un top cu motivele pentru care mâine ne asumăm guvernarea, acestea ar fi salvarea mineritului din România și salvarea locurilor de muncă, salvarea CE Oltenia. Asta este prioritatea. O prioritate națională pentru că odată ce închizi nu mai poți porni.

Eu am fost marcat de ceea ce am văzut la o mină tot românească, în județul Suceava, la Crucea, unde în fața mea niște oameni care aveau mâna, cred că cât capul meu, plângeau și spuneau, domnul Simion, se închide mina de uraniu, ce facem noi? Ne ducem la cules de flori în Germania? Cu ce ochi o să se uite copiii noștri la noi? Ne ducem să facem munci umilitoare în alte țări, în loc să muncim în țara noastră, să stăm lângă casa părintească, să ne facem un viitor aici. ”, a declarat George Simion.

Liderul AUR a atras atenția că România are resurse, dar ajunge să plătească energie scumpă din cauza lipsei unei strategii reale și a distrugerii capacităților de producție.

„Totul pornește de la energie. Se reflectă în fiecare aliment, în fiecare cumpărătură pe care o facem, prețul energiei. Dacă avem pentru cetățeni și pentru companii energie la un preț accesibil, și românii pot trăi”, a afirmat George Simion.

George Simion a criticat guvernul Bolojan pentru faptul că nu a adoptat o soluție pentru cărbune și pentru suspendarea decarbonizării până la punerea în funcțiune a noilor capacități pe gaze.

„Guvernul n-a vrut să adopte o soluție pentru cărbune, pentru suspendarea decarbonificării până când sunt puse noile rețele pe gaze naturale în funcțiune. Și întârzie Iernutul, întârzie Chișcaniu, întârzie înlocuirea cărbunelui cu ceva sustenabil în momentul în care nu ai vânt și în momentul în care nu bate soarele corespunzător.

De aceea soluția noastră este fuziunea CE Oltenia cu Hidroelectrica și cu Nuclearelectrica. În felul acesta, cauza pentru care nu suntem competitivi cu cărbunele și cu CE Oltenia, pe care mi-au spus-o greviștii foamei la București, în fața Ministerului Energiei, și pe care o zic toți experții în toate strategiile, certificatele verzi pe care România trebuie să le plătească, CE Oltenia trebuie să le plătească, să fie suportate din energia hidro și din energia nucleară. (…) Avem în vedere crearea unui holding care să ofere energie la prețuri accesibile. Ăsta este impactul direct asupra economiei românești și, totodată, este soluția prin care locuri de muncă aici acasă, pentru gorjeni, pentru hunedoreni, pentru români să fie menținute”, a mai spus George Simion.

Soluția propusă de AUR este oprirea decarbonizării și menținerea grupurilor energetice funcționale până când România va avea capacități alternative reale.

„Avem nevoie să oprim această decarbonizare acum și să lăsăm cele trei grupuri energetice să funcționeze, cele trei care încă mai funcționează, cam până prin 2035, așa ar fi bine. (…) Al doilea element central după suspendarea decarbonizării este construcția de baterii naturale, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. (…) Al treilea element important, care deja a fost spus, n-o să insist foarte mult pe el, realizarea unui holding, a unei fuziuni între Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, pentru a putea să am un preț pe holding, să nu am prețuri diferite între cele trei surse de energie”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a explicat că problema CE Oltenia nu este una naturală, ci rezultatul unor decizii politice greșite, care au crescut artificial costurile și au afectat competitivitatea economiei românești.

„Declanșatorul principal al crizei economice din România este rata mare a inflației, care are două rădăcini. Pe de-o parte (…) prețurile crescute ale energiei (…) și pe de altă parte, accelerarea acestor creșteri de prețuri prin creșterea taxelor de consum și a accizelor. Taxele de consum, TVA-ul în primul rând. Fenomenul ăsta a dus la o scădere dramatică a competitivității, că vorbim în primul rând de așa numita inflație industrială, adică creșterea prețurilor la poarta fabricii, care generează inflația sau creșterea prețurilor de consum sau prețurile la raft”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu a arătat că politica Green Deal și costurile impuse prin certificatele de emisii au adus CE Oltenia în dificultate, deși complexul ar fi putut rămâne un pilon al securității energetice.

„Complexul Energetic Oltenia producea din ce în ce mai scump, dar trebuia să vândă cam jumătate din producție la niște prețuri prestabilite către Tinmar Energy, dar producea din ce în ce mai scump pentru că existau certificatele de emisii de carbon care penalizau faptul că se producea din cărbune. Și lucrurile au mers așa in crescendo, culminând cu rezultatele de anul trecut, prezentate în timpul moțiunii de cenzură de către premierul Bolojan, ca fiind o mare nenorocire și un exemplu de proastă funcționare a companiilor de stat”, a explicat liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a subliniat că pierderile invocate public nu reflectă realitatea economică a complexului.

„În realitate, profitul a fost de vreun miliard de lei, numai că două miliarde de lei trebuiau plătite, sau au trebuit plătite pentru certificatele de gaze cu efect de ser. Bani pe care, în cea mai mare parte, în mod tradițional, complexul energetic (…) îi primea de la guvern. Numai că guvernul anul trecut nu le-a mai dat bani”, a precizat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR a arătat că România a pierdut sume uriașe din cauza decarbonizării făcute fără strategie.

„Deci pentru a primi un aviz să dăm un ajutor de stat de 215 milioane de euro, România a pierdut 25 de miliarde de euro. Cam asta e povestea decarbonizării. Am ajuns, cu alte cuvinte, la punctul nodal, pentru a putea să supraviețuim energetic, de acum încolo, și să trecem această perioadă grea în următorii 4, 5, 6 ani, poate și mai mult”, a spus Petrișor Peiu.

AUR atrage atenția că România nu își mai permite să închidă capacități energetice funcționale fără să pună nimic solid în loc. Salvarea CE Oltenia, oprirea decarbonizării, crearea unui holding energetic național și finalizarea investițiilor energetice sunt măsuri esențiale pentru reducerea prețurilor, protejarea locurilor de muncă și recâștigarea independenței energetice.

The post AUR a prezentat la Târgu Jiu soluțiile pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia: oprirea decarbonizării, protejarea mineritului și energie la prețuri accesibile appeared first on AUR.

În deschiderea evenimentului, președintele AUR, George Simion, a atras atenția asupra problemelor care vizează activitatea CEO Oltenia, dar și lipsa de reacție a autorităților în privința susținerii rafinăriilor petrochimice din țară.

„Domnul ministru s-a jucat cu termenele și, până la urmă, a recunoscut că facilități din cadrul CEO Oltenia se vor închide în august 2026, iar victoria clamată, care nu i-a fost recunoscută de Virgil Popescu, era legată de niște facilități din Valea Jiului și de decalarea unor termene cu câteva luni în 2029 și 2030. E bine să lămurim acest lucru.

Nu am fost lămuriți nici din luarea de cuvânt a domnului ministru, nici din poziția domnului Bolojan, de ce anume România nu a cerut o derogare de la termenele cerute de Statele Unite ale Americii, de partenerul strategic privire la rafinăria Petrobrazi (…) Înțeleg că este vorba și de probleme la Petromidia și urmează și Petromidia să se închidă”, a declarat George Simion.

Acesta a subliniat faptul că românii nu sunt consultați privind implementarea unor programe precum Green Deal, care ar sabota sectorul energetic național, în condițiile în care cetățenii plătesc deja prețuri uriașe la facturile de energie.

„Avem români care nu sunt întrebați dacă își doresc implementarea unor nebunii efectiv venite de la Bruxelles, de genul Green Deal, Fit for 55 și așa mai departe. Nu există transparență, dar ce ajung să pățească românii este să plătească prețuri duble sau triple la factură, în mod direct cum se întâmplă în această iarnă, sau cum au plătit indirect în anii trecuți, din datoria publică a României, suportând cu până la 2,5% din PIB compensarea facturilor, pentru că cei care vin în fața noastră, chiar aici în Parlament, își asumă răspunderea, după aia nu mai sunt trași la răspundere”, a mai afirmat președintele AUR.

Potrivit lui George Simion, pretinsa liberalizare a pieței a fost un eșec al guvernanților, iar în privința hidrocentralelor s-a dovedit că actuala clasă conducătoare încearcă să oprească finalizarea acestora.

„A fost o mare greșeală așa-zisa liberalizare a pieței, de fapt modalitatea prin care niște băieți deștepți fac bani pe spatele românilor. România avea și poate să aibă, prin niște măsuri clare, care nu ni s-au explicat și pe care Guvernul Bolojan, din care face parte și actualul ministru, face parte și secretarul de stat Bușoi, nu își asumă răspunderea.

De exemplu, finalizarea hidrocentralelor. Avem un președinte care a contestat la CCR legea pe care am trecut-o prin Parlament vizavi de finalizarea hidrocentralelor”, a adăugat acesta.

Președintele AUR a solicitat explicații privind instabilitatea pieței energetice și a cerut adoptarea unor măsuri urgente, exprimate de formațiunea politică în repetate rânduri, astfel încât România să-și recâștige cât încă nu este prea târziu independența energetică.

„Sunt măsuri simple, măsuri pe care le-am tot anunțat în ultimii ani, măsuri pe care le știe toată lumea, lipsește voința politică pentru ca sistemul sațional energetic românesc, odată mândria acestui popor, să fie capabil să ofere energie ieftină românilor. Și de aceea suntem aici și de aceea nu vom renunța vreodată la a fi vocali. Merităm explicații”, a mai declarat președintele AUR George Simion.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a subliniat că România are o mare problemă privind prețurile la care este importată și exportată energia, astfel încât ajungem să depindem deseori de piața zilei următoare.

„Când producem foarte multă energie fotovoltaică, o vindem, o exportăm la niște prețuri extrem de mici. Au fost și prețuri negative. Dar când e să importăm, importăm energie scumpă, făcută din hidrocarburi, făcută uneori în centrale nucleare, și atunci o importăm foarte scump. Așa ajungem să avem prețuri foarte mari. Și tot așa ajungem să depindem de o piață care se cheamă foarte sugestiv piața zilei următoare, adică de azi pe mâine, cu alte cuvinte. Toate aceste cifre și realități îmi indică o lipsă de viziune”, a spus senatorul AUR.

În privința gazelor naturale, Petrișor Peiu a explicat că autoritățile au cunoștință încă din anul 2017 despre existența unei rezerve de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi în Marea Neagră, dar statul nu a făcut nimic pentru a pregăti capacități industriale care să valorifice aceste resurse.

„Din 2017 au trecut 8 ani. Vor mai trece încă un an jumătate, doi până când se va milostivi OMV Petrom să extragă primele molecule de gaze de acolo, dar deja extrage o altă firmă, Black Sea Oil and Gas, un miliard de metri cubi pe an.

De când știm noi că avem gazul ăla nu s-a gândit nimeni să construiască vreo capacitate petrochimică, să redeschidă vreuna existentă, să salveze vreuna care lucra, și mă refer la Azomureș, astfel încât ne vom trezi că vom face cu gazele extrase de Romgaz și OMV Petrom în 2027 sau cât o fi 2028, că tot primesc extensii pe bandă rulată, că vom face cu ele ce facem și cu cele extrase de Black Sea Oil and Gas miliardul ăla de metri cubi de gaz se exportă în Bulgaria.

La fel va fi și cu cele patru, cinci sau câte miliarde de metri cubi or fi pe care le va extrage OMV împreună cu Romgaz din Neptun Deep. Vor pleca și ele la export”, a declarat Petrișor Peiu.

Senatorul a criticat inclusiv lipsa de viziune și a unei strategii naționale care să pună în valoarea sectorul industrial și energetic național: „De șase ani toate guvernele spun, vom termina centrala de la Iernut. Nu s-a terminat, dar s-au făcut acte adiționale să se termine cu aceeași firmă, care n-a terminat-o la timp.  

Nu este normal să nu ai o strategie privind lucrările deja începute, hidrocentralele, de exemplu. Nu este normal să stai cu atâta petrochimie închisă. (…) Principala problema a României, unii vor zice că e prețul la energie, altul că este închiderea centralelor. Principala problemă este lipsa de viziune, de strategie”, a mai spus liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a declarat că România dispune de suficiente resurse pentru a crea lanțuri integrate de producție.

„Trebuie să ne gândim ce anume dorim să producem pentru a fi util economiei mondiale. Pentru că, dincolo de industria agroalimentară, în care includem aici și zona de agricultură și zootehnie, (…) trebuie să venim și să ne gândim ce producem în acest circuit economic internațional și ce producem într-un mod eficient.  

Nicio țară nu produce pentru sine tot ceea ce consumă. Avem petrol și ne gândim să ardem petrolul, să facem energie și să o consumăm casnic. Mai bine transformăm petrolul în componente plastice și să creăm autoturisme, așa cum fac și alte state puternice ale lumii. Mai bine folosim gazul ca să producem îngrășăminte, din îngrășăminte să facem cereale, din cereale să le ducem în zona de zootehnie, apoi în zona de industrie agroalimentară, să nu mai importăm produse agroalimentare. Noi încă suntem în zona de economie mediocră în care importăm mâncare și să exportăm și către ceilalți pentru a putea obține la schimb lucruri. România trebuie să-și gândească niște lanțuri integrate”, a spus prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea.

Cristian Bușoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei a susținut că instituția se concentrează pe trei direcții principale de acțiune.

„Legat de securitatea energetică avem totuși norocul unui mix echilibrat în România cu resurse proprii de gaze naturale, nu avem dependențe externe de gaze naturale și lucrul acesta ne ajută în ceea ce privește securitatea energetică.

Apoi, în zona decarbonizării și aici, fiind membri ai Uniunii Europene, legislația europeană trebuie implementată, ea nu este facultativă, este obligatorie, dar sigur că pe anumite detalii și nuanțe avem o libertate de mișcare (…) Mă refer, de exemplu, la legislația privind emisiile de metan, care înseamnă costuri foarte mari pentru companiile românești, sau la obligațiile de stocare a CO2 de către companiile din energie, care este disproporționată cu emisiile pe care România le are.  

A treia direcție de acțiune și cea mai importantă este cea legată de prețurile la energie, care într-adevăr, suntem de acord, reprezintă astăzi problema principală a sistemului energetic din România”, a declarat oficial ministerial.

Secretarul de stat a adăugat că printre planurile de viitor asumate de Ministerul Energiei se numără Neptun Deep, finalizarea centralelor de la Iernut, Ișalnița și Turceni, dar și a proiectelor hidro.

„Iernut plus Ișalnița și Turceni, care sunt puțin mai îndepărtate, care sunt făcute cu ajutorul fondurilor europene, proiectele nuclear, retehnologizarea unității 1, unitățile 3 și 4 și reactoarele mici și modulare, proiectele hidro, care au început să fie deblocate la autorizațiile de mediu, construcția de baterii, care în opinia mea, de capacități de stocare de electricitate, reprezintă prioritatea zero pentru următoarele 12 luni, pentru că este soluția să ne folosim de tot ceea ce înseamnă energii regenerabile și investiții regenerabile”, a mai spus secretarul de stat Cristian Bușoi.

Laurențiu Bogatu, președintele Patronatului Producătorilor de Agregate Minerale, a prezentat în cadrul conferinței datele actuale privind producția de agregate minerale.

„În anul 2024 s-au produs 148 de milioane de tone. Suntem pe locul 5 în Uniunea Europeană cu această producție, din care 32 de milioane roci dure, 21 milioane roci carbonatice, 90 milioane nisipuri și petrișuri și 5 milioane de tone de nisipuri”, a arătat Laurențiu Bogatu.

La rândul său, Daniel Fîță, director al Centrului de Cercetare „Studii Strategice de Securitate Energetică”, a oferit explicații privind modul în care țara noastră poată să depășească un blackout în eventualitatea în care s-ar întâmpla.

„Nu trebuie să ne sperie cuvântul blackout, ci trebuie să ne sperie ce facem dacă îl avem și în cât timp noi ne revenim de la acest blackout.  (…) România trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de reacție, coordonarea interinstituțională, coeziunea socială, foarte mulți factori care depind unii de alții, și reziliența națională este mai mult decât un concept strategic, este o condiție de existență și continuitate a unei țări”, a declarat Daniel Fîță.

Deputatul AUR Tiberiu Barstan a susținut că închiderea capacităților fără un plan tehnic de reconversie sau înlocuire a produs trei efecte majore pentru sistemul energetic românesc.

„Pierderea capacității acestor firme esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic național. Pierdere de expertiză. Oameni cu pregătire, tehnică remarcabilă, au plecat sau nu mai pot fi reintregrați în sistem. Iar trei, blocarea reindustriazării zonei, deși infrastructura ar permite proiecte noi de energie, producție și stocare”, a spus deputatul AUR.

Potrivit acestuia, România se confruntă cu vulnerabilități structurale suprapuse: „Insuficiența capacității stabile, nuclear, hidro, gaz, termomodernizat. Regenerabile sunt absolut necesare, dar nu pot funcționa fără backup ferm. O infrastructură energetică care necesită modernizare, digitalizare și extindere pentru a integra eficient un mix diversificat. Lipsa sincronizării între tranziție energetică și investiții și închiderea unor capacități trebuie urmată de punerea în funcțiune al alteia cel puțin echivalente, lucru care nu s-a mai întâmplat, o știm bine cu toții. (…) Hunedoara poate redeveni un nod energetic dacă se implementează proiecte de producție flexibile pe gaz, se valorifică infrastructura de transport existentă, se dezvoltă capacități de stocare și soluții”, a mai spus Tiberiu Barstan, deputat AUR.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a subliniat faptul că deși România dispune de multiple resurse energetice diverse, tradiție industrială, avem totuși o piață energetică scăpată de sub control a căror efecte sunt resimțite de consumatorul final care, la final de lună, plătește prețuri uriașe la facturile de energie.

Aceasta a afirmat că dezbaterea inițiată are menirea să aducă la aceeași masă toți actorii relevanți din domeniu, astfel încât propunerile și ideile lansate să devină proiecte de legi concrete pentru depășirea crizelor constatate: „Vă rugăm să aveți intervenții, să adresați întrebări și, binețînțeles, să veniți cu propuneri și cu soluții, astfel încât, ideal, la sfârșitul întâlnirii noastre de astăzi, să avem idei de inițiative legislative, să avem idei de măsuri concrete ce ar trebui luate și implementate de către Executiv. Este firesc să se întâmple acest lucru. Suntem principalul partid de opoziție. Dialogul cu dumneavoastră și cu reprezentanții guvernării ar trebui să reprezinte o normalitate într-o societate democratică și, în consecință, discuția de astăzi este doar un început”, a declarat deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels.

The post Paradoxul României de astăzi: bogățiile naturale rămân neexploatate când țara se confruntă cu o criză energetică fără precedent appeared first on AUR.