De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile   de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Asistența religioasă pentru persoanelor de etnie și limbă maghiară din România aparținând confesiunilor creștină ortodoxă și greco-catolică (catolică de rit oriental), numărul deservenților și al unităților de cult.

Stimate domnule Secretar de stat,

Existența în România a ortodocșilor de limbă maghiară în România este un fapt cunoscut. Aceștia fac parte din mai multe categorii, cum ar fi:

1. persoane de etnie română asimilate lingvistic. Un caz de notorietate este cel al credincioșilor ortodocși de limbă maghiară din satul Imper-Doboi, comuna Plăieșii de Jos, județul Harghita (29 de familii grupate în parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), sau al familiilor ortodoxe numeric inferioare confesional din localități din județele Covasna și Harghita;
2. persoane de etnie maghiară născute în Ungaria, convertite la Ortodoxie, care au dobândit cetățenia română și s-au stabilit cu traiul în România. Un caz de notorietate este cel al părintelui Rafail Lukacs, preot în parohia Păsăreni din județul Mureș, comunitate cuprinzând câteva familii;
3. persoane de origine maghiară sau de origine secuiască trecute la Ortodoxie ca urmare a căsătoriilor mixte etnic româno-maghiare;
4. persoane de origine maghiară sau de origine secuiască convertite de la ateism sau alte culte la creștinismul ortodox, ca opțiune personală determinată de deschiderea acestora către confesiunea creștină ortodoxă.

România nu constituie o excepție în regiune în ceea ce privește existența creștinilor ortodocși de confesiune creștină ortodoxă și de limbă maghiară. Astfel, în Ungaria există etnici maghiari care au optat pentru convertirea la Ortodoxie, în special în orașele Budapesta și Seghedin, unde aceștia sunt organizați în parohii distincte, cu preoți proprii de origine și de limbă maghiară.

Mai mulți cercetători arată că atracția unor etnici maghiari față de Ortodoxie se explică și prin faptul istoric că strămoșii maghiarilor stabiliți în Europa, însă nu și ai secuilor, au acceptat inițial creștinismul în varianta lui ortodoxă, pe filieră constantinopolitană, și chiar au primit episcopi hirotoniți de Patriarhia de Constantinopol. În urmă cu câțiva ani în țara vecină a fost publicată volumul cu titlul „Moștenirea ortodoxă a Ungariei”, semnată de părintele Tibor Imrenyi de la parohia ortodoxă maghiară din Seghedin. Astăzi misiunea ortodoxă printre maghiari și secui este înlesnită și de faptul că aproape toate textele liturgice ortodoxe au fost traduse în limba maghiară, tocmai pentru ca ungurii să înţeleagă cu adevărat termenii specifici Ortodoxiei, mai ales cei duhovniceşti.

În România există încercări reușite de a traduce cărți ortodoxe în limba maghiară. Astfel, doamna Csilla Gyöngyvér Florescu, convertită la Ortodoxie a tradus și editat în limba maghiară, cu binecuvântarea episcopilor ortodocși din țara noastră, trei scrieri ale părintelui Arsenie Boca (”Ridicarea căsătoriei la înălţimea de Taină – îndrumător duhovnicesc”, ” Mărgăritare duhovniceşti” și ”Cărarea împărăției”). Aceste cărți, traduse  de doamna Csilla Gyöngyvér Florescu, au fost îngrijite stilistic de doamna Annamária Abodi, o altă cunoscută creştină ortodoxă maghiară convertită la Ortodoxie de la reformaţi. Aceste apariții bibliografice certifică existența unui public cititor de limbă maghiară aparținând confesiunii ortodoxe sau interesat de aceasta.

De asemenea, este cunoscută existența în România (dar și în Ungaria) a credincioșilor greco-catolici de limbă maghiară. Aceștia sunt urmașii etnicilor români greco-catolici asimilați lingvistic în perioada dualismului austro-ungar. Potrivit datelor făcute publice de către Biserica Greco-Catolică din România și diecezele ei sufragane, în mai multe parohii și filii ale acestei Biserici serviciul divin este oficiat în limba maghiară (a se vedea, bunăoară, în județul Bihor, Parohia Greco-Catolică Oradea / Nagyvárad Magyar Görög Katolikus Parókia). În Ungaria există un număr de 268 935 de greco-catolici, grupați în Biserica Greco-Catolică Maghiară / A Magyar Görögkatolikus Egyház, aceștia fiind urmași ai românilor și rutenilor ortodocși trecuți sub jurisdicția papală și organizați în 1912 în Episcopia de Hajdudorog. Unii dintre aceștia s-au mutat cu traiul în țara noastră și au dobândit cetățenia română.

Potrivit rezultatelor definitive ale recensământului general al populației României din 2021 făcute publice de către Institutul Național de Statistică (INS), distribuția etnicilor maghiari de confesiune ortodoxă, respectiv greco-catolică, se prezintă astfel pe fiecare dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București):

Aceste informații privesc doar persoanele de ETNIE maghiară. Nu există însă pe pagina oficială de internet a INS informații privind apartenența confesională în corelare cu limba maternă a persoanelor recenzate.

Conform informațiilor furnizate de către INS, la recensământul  din anul 1992 au fost înregistrați în România 27 828 de etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 23 393 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică. În anul 2002 au fost înregistrați în țara noastră 28 287 de etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 19 645 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică. În anul 2011 au fost înregistrați 26 009 de etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 16 144 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică, iar în anul 2021 au fost înregistrați 19 605 etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 12 772 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică. Precizăm că din totalul de etnici maghiari de confesiune ortodoxă, înregistrați la recensământul din 2021, un număr de 19 162 de persoane aparțin Bisericii Ortodoxe Române, 185 aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe și 359 aparțin Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul unităților de cult ortodoxe, respectiv greco-catolice de limbă maghiară din România.

2. Dacă Biserica Ortodoxă Română, respectiv Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) au sau nu în structura lor instituții misionare de limbă maghiară sau unități regionale de cult de limbă maghiară. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct, rugăm să precizați dacă există cărți de cult ortodoxe, respectiv greco-catolice în limba maghiară pentru utilizarea de către respectivele instituții misionare sau unități de cult.

Numărul de deservenți ai cultului ortodox, respectiv ai celui greco-catolic, beneficiari ai unei contribuții financiare de la bugetul de stat, care oficiază serviciile religioase în limba maghiară, cu indicarea unităților de cult în care sunt încadrați legal.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Secretariatul de Stat pentru Culte – Asistența religioasă pentru persoanelor de etnie și limbă maghiară din România aparținând confesiunilor creștină ortodoxă și greco-catolică (catolică de rit oriental), numărul deservenților și al unităților de cult. appeared first on AUR.

Adresată: Secretariatului de Stat pentru Culte, Institutul Național al Patrimoniului, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene

De către Domnul senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 22.03.2023

Obiectul interpelării: Necesitatea finanțării documentației tehnice pentru renovarea bisericii cu hramul “Sfântul Nicolae” Broșteni

Stimați domni miniștri și secretari de stat,

            Biserica din satul Broșteni (comuna Ion Roată), județul Ialomița, are nevoie urgentă de renovare atât a fațadei, cât și a picturii interioare. Este clasificată monument istoric de importanță națională (clasa A IL-II-m-A-14098), fiind construită în anul 1859, sub ctitoria magnatului de orgine aromână Evanghelie Zappa. De altfel, la 300 de metri de biserică se găsesc ruinele conacului.

            Revenind la nevoile de finanțare a renovării bisericii, documentația tehnică, etapă preliminară și necesară pentru demararea lucrărilor, are nevoie de o finanțare care se ridică la aproximativ 30 000 de euro, sumă imposibil de acoperit din fondurile proprii ale parohiei.

1. Se poate asigura finanțarea documentației tehnice pentru renovarea bisericii monument istoric din satul Broșteni?
2. Există o linie de finanțare, respectiv un apel de proiecte dedicate monumentelor istorice de importanță națională, cel puțin pentru finanțarea studiilor necesare demarării lucrărilor de renovare?

Solicit răspuns scris care să fie transmis și parohiei “Sf. Nicolae” Broșteni.      

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Necesitatea finanțării documentației tehnice pentru renovarea bisericii cu hramul “Sfântul Nicolae” Broșteni appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 19/12/2022

Obiectul întrebării: Sunt sau nu cuprinse în proiecția bugetară pe anul 2023 contribuțiile pentru noile posturi clerilcale din Mitropolia Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română)?

Stimate domnule director cu atribuții de secretar de stat,

Articolul 65 al proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2023 prevede, la alin. (2) că  ”Numărul de contribuții aferent personalului neclerical trimis să deservească așezămintele din străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române și numărul de posturi aferent personalului clerical și neclerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din România finanțat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului se mențin în plată la nivelul finanțat în anul 2022”.

Ca fiu spiritual al Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova (Biserica Ortodoxă Română – Patriarhia Română), cunosc faptul că în anul 2022 un număr de 40 de parohii ortodoxe au aderat la Mitropolia Basarabiei, cu preoții parohi și cu bisericile parohiale. Acest fapt confirmă dinamica pozitivă ascendentă a Mitropoliei Basarabiei care face un efort misionar deosebit pentru recuperarea credincioșilor și preoților din prizonieratul canonic al Patriarhiei Moscovei. Este de așteptat ca și în anul 2023 numărul clericilor din Republica Moldova care abandonează jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Moscovei și revine la jurisdicția canonică a Bisericii Ortodoxe Române să crească. Acest fapt va impune ajustarea numărului de posturi clericale pentru care se aprobă și alocă, potivit legiloa în vigoare, contribuții de la bugetul de stat al României.

Ca deputat român ales în circumscripția pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, am vizitat în anul 2022 mai multe eparhii externe ale Bisericii Ortodoxe Române și am putut constata, în discuțiile cu ierarhii acestor instituții de cult românești de peste hotare, că pe durata ultimului an numărul deservenților de cult (preoți și personal clerical) a fost în creștere.

Potrivit reglementărilor în vigoare, cultele religioase recunoscute transmit anual, până la data de 31 martie, Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) statele de funcții și personal, actualizate la nivelul numărului de posturi și al fondurilor aprobate.

Având în vedere aceste prevederi, care cel mai probabil vor rămâne nemodificate pe durata adoptării proiectului de lege, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. 1.    O informație analitică privind dinamica pe ultimii 5 ani a numărului personalului clerical și neclerical din țară și, respectiv, de peste hotare, al cultelor recunoscute din România, cu specificarea numărului personalului clerical și neclerical din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română).

• Dacă Secretariatul de Stat pentru Culte a propus sau nu cuprinderea în proiecția bugetară pentru anul 2023 a contribuțiilor pentru cele 40 de posturi clericale suplimentare din Mitropolia Basarabiei care s-au adăugat obiectiv pe parcursul anului 2022. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să indicați care au fost reacțiile Ministerului Finanțelor și Guvernului în raport cu această propunere.

• În cazul unui răspuns negativ la punctul precedent, ce soluții practice propune Secretariatul de Stat pentru Culte în vedere remedierii situației.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Secretariatul de Stat pentru Culte – <em>Sunt sau nu cuprinse în proiecția bugetară pe anul 2023 contribuțiile pentru noile posturi clerilcale din Mitropolia Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română)?</em> appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 08/03/2022

Obiectul întrebării: Modul de utilizare a celor 4,8 milioane de lei alocați de la bugetul de stat Secretariatului de Stat pentru Culte având ca destinație suplimentarea sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei.

Stimate domnule secretar de stat,

Parlamentul României a aprobat cu unanimitate de voturi amendamentul formulat de către grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor la proiectul Legii bugetului de stat al României pe anul 2022 privind suplimentarea cu 4,8 milioane de lei a sumelor alocate Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) în vederea suplimentării sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei.

În motivarea amendamentului acceptat la Legea Bugetului de stat pe anul 2022, Secretariatul General al Guvernului, Secretariatul de Stat pentru Culte, Anexa 3/13, Capitol 6701, paragraf A, Grupa/titlu 59, Titlul XI Alte cheltuieli, II Credite bugetare, inițiatorii au indicat, între altele: ”Finanțarea cultelor din Republica Moldova este permisă de legislația națională în vigoare în acest stat înrudit. Susținerea funcționării Mitropoliei Basarabiei (Patriahia Română) răspunde interesului strategic național și reprezintă o intervenție legală imperios necesară pe fundalul războiului hibrid desfășurat de Moscova în spațiul românesc de răsărit. Mitropolia Basarabiei reprezintă un factor intergrator de primă importanță a spațiului cultural, lingvistic și spiritual comun al României și Republicii Moldova. Autoritățile române au promis sprijin financiar pentru funcționarea Mitropoliei Basarabiei în conformitate cu legislația națională a Republicii Moldova”. Inițiatorii au avut în vedere o repartizare relativ egală între cele trei episcopiii sufragane funcționale ale Mitropoliei Basrabiei a sumei alocate suplimentar.

Este vorba despre Episcopia de Bălți, Arhiepiscopia Chișinăului și Episcopia Basarabiei de Sud care urmau să decidă asupra unor proiecte prioritare, de primă importanță, cum ar fi, bunăoară, Construirea Centrului cultural-spiritual românesc din municipiul Bălți pe terenul deja achiziționat în intravilan, finalizarea lucărilor de construcție a Catedralei ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din municipiul Chișinău, construirea clădirilor Mănăstirii Eroilor de la Țiganca și finalizarea lucrărilor de construcției ale Catedralei mausoleu de la Cania, raionul Cantemir.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. 1.    Dacă suma suplimentară de 4,8 milioane de lei a intrat în conturile SSC, fiind disponibilă pentru utilizare conform destinației stabilite de corpul legiuitor.
2. Dacă SSC a convenit, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română, a cărei parte componentă este Mitropolia Basarabiei cu eparhiile ei sufragane, asupra destinației concretă a sumei de 4,8 milioane de lei alocate SSG pentru suplimentarea sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei. În cazul unui răspuns pozitiv la acest punct al Întrebării parlamentare, vă rugăm să indicați proiectele prioritare asupra cărora s-a convenit.
3. Numărul de proiecte finanțate în anul 2021 prin SSC în beneficiul părților componente de diferit nivel ale Mitropoliei Basarabiei (episcopii, protopopiate, parohii, asociații etc.), cu specificarea sumelor alocate pentru fiecare dintre aceste proiecte.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Secretariatul de Stat pentru Culte – Modul de utilizare a celor 4,8 milioane de lei alocați de la bugetul de stat Secretariatului de Stat pentru Culte având ca destinație suplimentarea sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei. appeared first on AUR.