Secretariatul General al Guvernului, domnului Mircea Abrudean;

Ministerul Afacerilor Interne, departamentul pentru Situații de Urgență, Domnului Secretar de Stat Raed Arafat

De la: Antonio Andrușceac, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 4, Bacău

Subiectul întrebării: Aspecte privind aducerea în România a cetățenilor ucraineni de pe teritoriul statului Israel

Stimată doamnă Ministru,

Stimate domnule Secretar General al Guvernului,

Stimate domnule Secretar de stat,

În contextul izbuncnirii conflictului dintre Israel și gruparea Hamas și a crizei umanitare care s-a declanșat în zonă a devenit imperios necesară luarea de măsuri pentru aducerea de urgență în țară a cetățenilor români din zonele de conflict. În timp ce țările europene își repatriază cetățenii în condiții de gratuitate, aflăm de la Prim- ministrul Guvernului României că românii trebuie să își plătească biletul pentru a ajunge în țara lor.

În același timp, din informațiile publice aflăm că, la rugămintea Comisiei Europene, Ambasada Ucrainei a solicitat României ajutorul pentru a aduce de pe teritoriul israelian circa 3000 de cetățeni ucraineni.

În acest context, vă rugăm doamnă Ministru, domnule Secretar general, domnule Secretar de Stat să ne comunicați următoarele informații:

1. Câți cetățeni ucraineni au fost aduși în România până în prezent de pe teritoriul Israelului/Fâșiei Gaza, ca urmare a izbucnirii razboiului din această regiune?

2. Ce sume au fost alocate pentru asigurarea transportului cetățenilor ucraineni, dar și pentru asistența medicală care li s-a acordat la sosire, precum și pentru cazarea lor și din ce fonduri vor fi suportate aceste costuri?

3. De ce au fost aduși în România mai întâi cetățenii ucraineni în detrimentul cetățenilor români, care nici până în prezent nu au fost evacuați în totalitate?

4. Cu ce companii aeriene au fost tranportați cetățenii ucraineni?

5. Când vor fi repatriați integral cetățenii români de pe teritoriul statului Israel și cum vor fi evacuați românii din Fâșia Gaza?

The post Antonio Andrușceac – întrebare către M.A.E./M.A.I./Secretariatul General al Guvernului – Aspecte privind aducerea în România a cetățenilor ucraineni de pe teritoriul statului Israel appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 25/07/2023

Obiectul întrebării: Întrebările parlamentare lăsate fără răspuns în sesiunile ordinare din actuala legislatură și publicate sau nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

Stimate domnule Secretar de stat,

Există mai multe cazuri în care membri ai Guvernului sau alți conducători ai organelor administrației publice s-au sustras controlului parlamentar, refuzând să prezinte răspinsuri la întrebărilor parlamentare care le-au fost adresate de către deputați și senatori.

Potrivit dispozițiilor cuprinse la alineatul (6) al articolului 197 din Regulamentul Camerei Deputaților, ”Întrebările la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare”.

De asemenea, potrivit dispozițiilor articolului 6 din Legea nr. 2002/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, se publică în Monoturul Oficial al României, Partea a II-a, mai multe categorii de acte, printre care și ”întrebări adresate de deputați, respectiv de senatori Guvernului, miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice la care nu s-a răspuns”.

Constatăm că la sfârșitul sesiunilor ordinare ale Camerei Deputaților și ale Senatului României din actuala legislatură au fost mai multe întrebări parlamentare la care nu s-a răspuns. Nu cunoaștem câte dintre aceste întrebări parlamentare au fost și câte nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Defalcat pe fiecare sesiune ordinară din actualala legislatură, pe fiecare grup parlamentar și neafiliați și pe fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, numărul de întrebări parlamentare ale deputaților și senatorilor lăsate fără răspuns de către miniștri și alți conducători ai organelor administraței publice.
2. Defalcat pe fiecare sesiune ordinară din actualala legislatură și pe fiecare grup parlamentar și neafiliați și pe fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, numărul de întrebări parlamentare ale deputaților și senatorilor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, respectiv, numărul întrebărilor parlamentare lăsate fără răspuns și nepublicate în Monitorul Oficial al României. În cazul în care au fost întrebări parlamentare lăsate fără răspuns și nepublicate în Monitorul Oficial al României, vă rugăm să indicați, pentru fiecare caz aparte, cauzele acestei încălcări a dispozițiilor legale în vigoare.
3. Care sunt, în ordine descrescătoare, miniștrii și alți conducători ai administrației publcie cu 1 sau mai multe întrebări parlamentare pe care le-au lăsat fără răspuns în fiecare dintre sesiunile ordinare ale legislaturii curente.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Secretariatul General al Guvernului – Întrebările parlamentare lăsate fără răspuns în sesiunile ordinare din actuala legislatură și publicate sau nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 12/07/2023

Obiectul întrebării: Utilizarea Liniei Electrice Aeriene de 110 kV Fălciu-Gotești de interconexiune a sistemelor energetice între Republica Moldova și România

Stimate domnule președinte-director general,

Linia Electrică Aeriană (LEA) de 110 kV Fălciu-Gotești, care asigură pe acest segment interconexiunea sistemelor energetice între Republica Moldova și România are o lungime totală de 28 de kilometri, dintre care 2,5 kilometri în dreapta râului Prut și 25,5 kilometri în stânga acestuia.

LEA 110 kV Fălciu-Gotești pornește din stația de transformare 110/20 kV Fălciu, traversează DN 24A, mergând în paralel cu râul Prut până în apropierea căii ferate ce face legătura între România și Republica Moldova, zonă în care LEA traversează râul.

În vara anului 2013 Compania Națională Transelectrica S.A. a efectuat lucrări la LEA 110 kV Fălciu-Gotești, investind pe segmentul din dreapta Prutului, suma de 460 000 euro proveniți din surse proprii.

Î ntr-un comunicat al Transelectrica S.A. din anul 2013 s-a anunțat că se vor putea exporta până la 90 MW în funcție de necesități și de capacitatea de absorbție a sistemului din stânga Prutului. 1

Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 102 din 5 februarie 2013, arată, în paragraful său nr. 70, următoarele:

”70. În prezent, interfaţa dintre Republica Moldova şi România este formată de o linie electrică aeriană LEA de 400 de kV Vulcăneşti–Isaccea şi trei linii LEA de 110 kV. Există o necesitate critică pentru alte linii de înaltă tensiune pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi de a creşte capacitatea interfeţei. Linia de 28 km de 110 kV cu România, Fălciu-Goteşti, pentru care lucrările au început în anul 2008, a fost finalizată de partea moldovenească”.

De asemenea, în paragraful 155 al respectivei Strategii energetice, se spune, între altele:

”Consolidarea interconectorului cu România este, de asemenea, susţinută de linia de 110 kV Fălciu – Goteşti finalizată”.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care a fost, începând cu anul 2013 și până în prezent, defalcat pe fiecare an al perioadei, gradul de utilizare a Liniei Electrice Aeriene de 110 kV Fălciu-Gotești de interconexiune a sistemelor energetice între Republica Moldova și România. Vă rugăm să specificați în răspuns cantitățile de curent electric exportat din în Republica Moldova prin LEA Fălciu-Gotești, costurile contractuale și valoarea sumelor anuale datorate părții române și încasate de către aceasta.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Secretariatul General al Guvernului – Utilizarea Liniei Electrice Aeriene de 110 kV Fălciu-Gotești de interconexiune a sistemelor energetice între Republica Moldova și România appeared first on AUR.

          domnului Tudorel ANDREI, președintele Institutului Național de Statistică

De la: Georgel BADIU

          Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 41, Vrancea

Subiectul întrebării: Solicitare de date statistice privind populația generală a României

Stimate domnule președinte,

Conform statisticilor, o scădere demografică a început să se facă simțită în România încă de la începutul anului 1992. Tendințele actuale de scădere a populației s-au accentuat alarmant în ultimii ani, iar astăzi observăm cum România pierde o cantitate considerabilă de resursă umană de la un an la altul. Indiferent de motivul care stă la baza acestui fenomen, fie că este vorba despre migrație, infertilitate etc., sunt necesare mai multe măsuri pentru stoparea acestui fenomen alarmant.

În urma celor menționate, domnule președinte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce populație totală a avut România în perioada 1990, până în prezent? Vă rog să îmi prezentați situația, defalcat, pe ani. De asemenea, vă rog să îmi spuneți câți dintre aceștia sunt femei și câți sunt bărbați? 2. Câți copii vii s-au născut în România în perioada 1990, până în prezent? Vă rog să îmi prezentați situația defalcat, pe ani. De asemenea, vă rog să îmi spuneți câți dintre aceștia sunt de sex femeiesc și câți sunt de sex bărbătesc?      

The post Badiu Georgel – întrebare către Secretariatul General al Guvernului – Solicitare de date statistice privind populația generală a României appeared first on AUR.

De la: Adrian George Axinia, Deputat ales în Circumscripția nr. 31, Prahova

Obiectul întrebării: Clarificări în legătură cu Cimitirul Internațional din Valea Uzului 

Stimate domnule Director,

    Cu toții cunoaștem situația tensionată din cazul Cimitirului Internațional din Valea Uzului. Este locul în care au fost înhumați 1306 morți de război de șapte naționalități diferite. Pe lângă majoritatea formată din militari maghiari și germani, au fost înmormântați aici militari ruși, români, sârbi, austrieci și italieni.  Deși respectăm și am respectat dintotdeauna minoritățile, drepturile și identitatea culturală a acestora, există numeroase cazuri, așa cum este și cimitirul mai sus menționat, în care autoritățile locale au ridicat construcții și monumente comemorative, care elogiază momente și personalități nefaste din trecutul României.

      Prin prezenta, Adrian George Axinia, în calitatea mea de parlamentar ales în circumscripția electorală nr. 31, Jud. Prahova, vă solicit respectuos să-mi comunicați:

1. Dacă Cimitirul Internațional din Valea Uzului apare în evidența dumneavoastră.

2. Dacă cimitirul mai sus menționat este definit ca monument istoric.

3. În condițiile în care este definit că monument istoric, care este codul de monument și în ce categorie este încadrat.

The post Axinia Adrian – întrebare către Secretariatul General al Guvernului – <strong>Clarificări în legătură cu Cimitirul Internațional din Valea Uzului</strong>  appeared first on AUR.

          ministru

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală

          nr.42 București

Subiectul întrebării: Clarificări asupra neactualizării indemnizației

                                  revoluționarilor

Domnule Secretar general al Guvernului,

          Având în vedere publicarea pe site-ul Secretariatului General al Guvernului[1] a proiectului de ordonanță de urgență privind actualizarea indemnizației prevăzută la art. 5 alin. (1) litera o) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru Revolta Muncitorească Anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru Revolta Muncitorească Anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – August 1977 nr. 341/2004, vă solicit să îmi comunicați ce demersuri concrete ați făcut pentru materializarea acestui proiect într-un act normativ, precum și când estimați că acesta va intra în circuitul legislativ pentru a fi supus dezbaterilor și votului.

[1] http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2022/05/h27gfy_pd4qsrtkxjv5c.pdf

The post George Simion – întrebare parlamentară către Secretariatul General al Guvernului – Clarificări asupra neactualizării indemnizației revoluționarilor appeared first on AUR.

De la: domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA

Obiectul întrebării: Prin bugetul pe anul 2023 minoritățile naționale vor primi sume mult mai mari

                            Stimate Domnule Secretar general al Guvernului,

            Bugetul pe 2023 prevede că organizațiile minorităților naționale ajung să ia o sumă mai mare cu 12,5% față de anul precedent, atingând, astfel, pragul de 236,75 milioane lei – suma va fi alocată din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

În același timp, subvențiile acordate partidelor politice vor rămâne, aproximativ, în aceeași anvelopă precum în 2022.

Vă rog să îmi precizați, stimate domnule secretar general, care sunt motivele pentru care susțineți această creștere a bugetului pentru minoritățile naționale, în contextul crizei economice în care se află România?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – întrebare către Secretariatul General al Guvernului – <strong>Prin bugetul pe anul 2023 minoritățile naționale vor primi sume mult mai mari</strong> appeared first on AUR.

domnului Marian NEACȘU, Secretar General al Guvernului

De la: Antonio Andrușceac

Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 4, Bacău

Subiectul întrebării: Informații referitoare la contractul semnat între Secretariatul General al Guvernului și Eurocomunicare privind „Strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României”

Stimate Domnule Secretar General,

          La începutul acestui an, în urma unei anchete jurnalistice, au apărut în presă numeroase articole legate de o presupusă escrocherie făcută de către Secretariatul General al Guvernului printr-un contract semnat cu asociația Eurocomunicare privind proiectul „Strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României” (cod proiect 134024/SIPOCA 75A), având ca perioadă de desfășurare intervalul ianuarie 2021 – aprilie 2023, contra unei sume în valoare de 11.671.421 lei din care 6.282.880 lei proveniți din bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În urma acestei anchete, acuzațiile au fost numeroase, atât la adresa unor membri ai guvernului, cât și la adresa conducerii ONG-ului în cauză, fapt ce a produs numeroase îngrijorări cu privire la modalitatea prin care acest contract a fost încheiat. În acest sens, domnul Secretar General, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde, în scris, la următoarele întrebări:

1. Având în vedere suma contractului, a fost făcută licitație publică? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să îmi spuneți câți participanți au existat.

2. Care sunt condițiile contractului dintre Secretariatul General al Guvernului și Eurocomunicare?

3. Ce livrabile oferă Eurocomunicare conform perioadei contractuale?

4. De ce a fost și este necesar un asemenea contract în condițiile în care Guvernul are departamente care pot gestiona activitatea în cauză?

The post Antonio Andrușceac – întrebare către Secretariatul General al Guvernului – Informații referitoare la contractul semnat între Secretariatul General al Guvernului și Eurocomunicare privind „Strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României” appeared first on AUR.

       Domnului Bogdan AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 19/04/2022

Obiectul întrebării: Respectarea legislației străine sau acordul statului gazdă pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, inclusiv pentru acordarea de burse identitare

Stimate domnule secretar general al Guvernului,

Stimate domnule ministru,

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a invocat în communicate și declarații publice, precum și în răspunsurile oficiale la un șir de interpelări și întrebări parlamentare în chestiunea neacordării burselor identitare pentru elevii români din Ucraina, faptul că sprijinul acordat de România minorității sale înrudite din Ucraina ar fi posibil în condițiile obținerii prealabile și obligatorii a „acordului părții ucrainene”.

Exprimăm opinia că această formulă invocată constant de către DRP excede prevederile cadrului legislativ în materie, precum și prevederile tratatelor sau acordurilor bilaterale sau normele de drept internațional.

În acest context dorim să amintim faptul că Articolul 7 Românii din străinătate din Constituția României prevede că ”Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”.

De asemenea Articolul 3 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni arată că ”Prevederile prezentei legi se aplică cu respectarea normelor de drept internațional și a legislației statului-gazdă”.

Observând modul în care DRP se comportă în chestiunea acordării burselor identitare elevilor români din Ucraina, invocând, ca pretext pentru neacordarea sprijinului cuvenit, lipsa unui „acord al părții ucrainene” și fără a specifica faptul că acordarea burselor identitare respectă întocmai normele de drept internațional și legislația ucraineană în materie de minorități naționale, vă rugăm respectuos să ne comunicați care este temeiul legal pentru condiționarea acordării de sprijin minorităților românești înrudite de „acordul statului-gazdă” în loc de „respectarea normelor de drept internațional și a legislației statului-gazdă”.

Totodată, vă rugăm respectuos să ne comunicați o listă a tuturor statelor lumii în care, în ultimii trei ani (2019-2021), românii de pretutindeni au beneficiat de sprijinul României ca stat înrudit. Vă rugăm să indicați fiecare proiect de sprijin și să specificați modalitatea și data concretă la care guvernele acestor state-gazdă sau alte autorități guvernamentale competente și-ar fi dat acordul oficial și prealabil pentru acordarea acelui sprijin. Ne-ar fi de mare utilitate dacă ați putea alătura răspunsului dumneavoastră copiile documentelor oficiale prin care acordul prealabil a fost exprimat de guvernele statelor-gazdă.

         Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Secretariatul General al Guvernului – Respectarea legislației străine sau acordul statului gazdă pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, inclusiv pentru acordarea de burse identitare. appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 19.04.2022

Obiectul întrebării: Interconectarea sistemelor de transport electric ale României și Republicii Moldova.

Stimate domnule ministru, secretar general al Guvernului,

Problematica interconectărilor transfrontaliere a sistemelor de transport electric ale României și Republicii Moldova este gestionată de compania de transport și de sistem CNTEE Transelectica SA, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.

Din punct de vedere al politicii energetice, proiectele de interconexiune a sistemelor electroenergetice ale celor două state românești – România și Republica Moldova – sunt proiecte strategice, cu rol esențial în atingerea obiectivului de consolidare a securității energetice a spațiului românesc, dar și a regiunii sud-est-europene.

În luna mai 2015 Guvernele celor două state românești au semnat la Chișinău un Memorandum de Înțelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova.

În cadrul Memorandumului de la Chișinău, din mai 2015, au fost promovate trei proiecte strategice de interconectare a rețelelor de energie electrică, și anume:

1. interconexiunea electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău și stația back-to-back aferentă;
2. interconexiunea electrică Iași-Ungheni-Strășeni și și stația back-to-back aferentă;
3. interconexiunea electrică Suceava-Bălți și stația back-to-back aferentă.

Discuțiile bilaterale pe marginea acestor proiecte strategice s-au purtat atât la nivelul Comisiei Mixte Guvernamentale România – Republica Moldova, cât și la nivelul Grupului de lucru pentru interconectarea energetică.

Un studiu de fezabilitate pentru interconectarea sistemelor electroenergetice ale celor două state românești, finanțat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a fost elaborat de către Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA.

Memorandumul bilateral din mai 2015 a precedat semnarea, în iunie 2017, a Acordului asupra condițiilor de interconectare a sistemelor electroenergetice din Republica Moldova și Europa Continentală. Acordul în cauză a fost semnat între Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem în domeniul Energiei Electrice (ENTSO-E) și Întreprinderea de Stat Moldelectrica. Acest acord prevedea ca în maximum 1 an, deci până în iunie 2018, să fie efectuate teste de funcționare izolată a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova, iar până în iunie 2019 să fie efectuate și teste de funcționare interconectată cu sistemul electroenergetic european continental.

Totodată, Compania CNTE Transelectrica SA urma să ofere sprijin și consiliere operatorilor de transport și sistem din Republica Moldova și conduce, în cadrul ENTSO-E, proiectul pe termen mediu de interconectare asincronă prin Stație back-to-back la Vulcănești.

Ministerul Economiei a comunicat în 2018 că realizarea Stației back-to-back de la Vulcănești se poate implementa într-o perioadă relativ scurtă (anul 2022).

De asemenea, Ministerul Economiei a comunicat și faptul că pentru soluția LEA 400 kV Iași-Ungheni-Strășeni era necesar să se construiască suplimentar o stație de 400 kV la Iași și  LEA de 400 kV până la aceasta, deoarece în anul 2018 în zonă exista doar rețea de 220 de kV, a cărei capacitate era ocupată pentru alimentarea consumului din zonă.

În zilele de 26 și 27 septembrie 2017 a avut loc la Chișinău o întâlnire între reprezentanții Transelectrica și Moldelectrica unde s-a menționat că în zona Iași nu exista rețea de 400 kV și nu era prevăzut în acel moment nicio reconstrucție, opinia părții române fiind că nu se mai confirma fezabilitatea realizării LEA 400 kV Strășeni-Ungheni-Iași.

Evident, interesul firesc al României era să purceadă în ultimii 5 ani la construcția Stației de 400 kV la Iași și a rețelei de 400 kV până la aceasta pentru a nu compromite proiectul strategic de interconectare energetică a celor două state românești pe zona centrală a Basarabei.

Având în vedere cele menționate și dată fiind importanța strategică a acestor proiecte de securitate energetică, vă rugăm respectuos să ne comunicați: 

1. Care este stadiul actual al lucrărilor construcție a stației back-to-back la Vulcănești și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?
2. Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?
3. Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a stației back-to-back la Bălți și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?
4. Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a LEA 400 kV Suceava-Bălți atât pe tronsonul din România, cât și pe cel din Republica Moldova și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?
5. Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a Stației de 400 kV de la Iași și a LEA de 400 kV până la aceasta?
6. Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a LEA 400 kV spre Ungheni-Strășeni-Chișinău și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?
7. Care este orizontul concret de timp în care România va putea începe exportul de curent electric în Republica Moldova?
8. Ce decizii a adoptat și ce măsuri a întreprins sau are în vedere Guvernul României pentru accelerarea procedurilor privind documentația necesară implementării proiectului strategic de interconectare a celor două state românești (aprobarea parametrilor tehnici, construcția Stației de 400 kV la Iași și a rețelei aferente, Hotărâri de guvern de expropriere, de scoatere din fondul forestier, de scoatere din fondul agricol, de transfer de administrație, autorizarea construcțiilor, obținerea avizelor expirate etc.)?

         Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Secretariatul General al Guvernului – Interconectarea sistemelor de transport electric ale României și Republicii Moldova. appeared first on AUR.