Domnului Florin Ionut Barbu, Ministrul Agriculturii și Silviculturii din România

     Domnului Ștefan-Radu Oprea Secretar General al Guvernului

    Doamnei Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: PERICOLUL PRODUSELOR UCRAINIENE NECONFORME PE PIAȚA UE, DECI ȘI PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimat Doamnă Ministru,

De la începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei, țările UE au importat în diferite cantități produse agricole din această țară, provocând importante daune agricultorilor europeni.

Recent, conform publicației „La France Agricole”, s-a înregistrat în Franța un focar de dermatoză nodulară la bovine, cauzat – conform laboratorului independent Agreelia – de insecte infectate aduse în țară prin cerealele de calitate scăzută importate din Ucraina. Astfel, a fost necesară sacrificarea a mii de vaci.

Mai nou, Republica Moldova a trimis o notificare către Organizația Mondială a Comerțului privind o interdicție temporară a importului de carne de pasăre ucraineană și produse derivate, motivând decizia prin „prezența reziduurilor de metronidazol în furaje și în carnea de pasăre” din Ucraina.

Aceste două descoperiri subliniază riscurile asociate comerțului cu produse agricole neconforme. De altfel, autoritățile franceze au semnalat frecvent lipsa certificatelor corespunzătoare și a controlului calității pentru livrările provenite din Ucraina.

Ca urmare, consecințele sunt devastatoare pentru fermierii francezi, care se confruntă deja cu presiuni economice din cauza acordului Mercosur. Așa cum am precizat anterior, nici Republica Moldova nu se simte prea bine.

În România, fermierii s-au plâns în nenumărate rânduri prin manifestații, mitinguri, memorandumuri și discuții cu reprezentanți ai guvernului cu privire la concurența neloială la care statul român îi obligă prin acceptarea produselor ucrainene de calitate inferioară și la prețuri foarte mici. Precizăm că și agricultorii români se confruntă mai nou, ca toți ceilalți agricultori europeni, cu prevederile acordului Mercosur.

Ucraina, prin Federația Angajatorilor, consideră că prin măsurile luate de țări membre ale UE și de Republica Moldova se creează bariere comerciale artificiale pentru producătorii săi, precizând că „în vreme de război, exporturile înseamnă venituri valutare, locuri de muncă păstrate și taxe care susțin bugetul țării”.

Remarcăm că această țară, care trăiește din ajutor american, occidental și al UE încă din 2022, nu dorește să respecte reguli minime de comerț civilizat și nu are respect pentru sănătatea cetățenilor țărilor care îi oferă ajutor și nici pentru sănătatea economică a acestora. Pentru Ucraina, restul Europei nu există.

În contextul prezentat mai sus, domnule prim-ministru, doamnă ministru și domnilor miniștri, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ținând seama de situațiile grave dovedite din Franța și Republica Moldova, care sunt măsurile pe care le-ați luat astfel încât produsele neconforme ucrainene să nu aducă noi prejudicii sănătății cetățenilor români și agricultorilor din țara noastră, aflați deja în situații economice foarte dificile?
2. Care este poziția României privitor la aderarea Ucrainei la UE în contextul în care această țară nu numai că nu respectă democrația și statul de drept prin nerespectarea drepturilor minorităților, dar mai nou nu respectă reguli elementare care protejează sănătatea cetățenilor europeni și munca lor, în contextul în care doar România a donat Ucrainei, prin diferite modalități, aproximativ 5 miliarde euro doar în 2025 și minim 20 miliarde euro de la inceputul agresiunii rusești?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – PERICOLUL PRODUSELOR UCRAINIENE NECONFORME PE PIAȚA UE, DECI ȘI PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ appeared first on AUR.

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Solicitare privind furnizarea datelor demografice și socio-economice la nivel de unitate administrativ-teritorială de tip comună — Județul Timiș, deținute de Institutul Național de Statistică, instituție aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, necesare calculului indicatorilor de viabilitate administrativă în cadrul unui studiu parlamentar privind reorganizarea teritorială

      Stimate Domnule Secretar general,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă solicit respectuos să îmi comunicați următoarele date:

1. Populația stabilă la 1 ianuarie și la 1 iulie a fiecărui an din perioada 2015–2024, pentru fiecare dintre cele 86 de comune ale județului Timiș, cu detalierea pe grupe de vârstă (0–14 ani, 15–24 ani, 25–64 ani, 65 de ani și peste), pe sexe și pe localitățile componente (sate aparținătoare), date deținute de INS în cadrul sistemului de evidență demografică și al Registrului Statistic al Unităților Locale;
2. Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor 2021, la nivel de comună, cuprinzând: populația rezidentă totală, structura demografică pe vârste și sexe, nivelul de instruire al populației adulte, situația ocupațională, numărul de gospodării și locuințe ocupate, dotarea cu utilități a locuințelor — apă curentă, canalizare, gaze naturale — date colectate și prelucrate de INS și disponibile în bazele de date ale acestuia la nivel de UAT;
3. Bilanțul demografic anual per comună — natalitate, mortalitate, spor natural, sold migratoriu intern și extern, spor total — pentru perioada 2015–2023, în format structurat pe ani și pe unități administrativ-teritoriale, date înregistrate sistematic de INS prin Direcțiile Județene de Statistică, inclusiv Direcția Județeană de Statistică Timiș, structuri teritoriale aflate în subordinea directă a INS;
4. Suprafața administrativă totală (ha) și suprafața agricolă (ha), defalcată pe categorii de folosință — arabil, pășuni, fânețe, vii, livezi, alte suprafețe agricole — pentru fiecare dintre cele 86 de comune ale județului Timiș, conform ultimului inventar funciar disponibil în bazele de date ale INS sau ale Direcției Județene de Statistică Timiș.

The post Florin-Cornel Popovici – Întrebare – Solicitare privind furnizarea datelor demografice și socio-economice la nivel de unitate administrativ-teritorială de tip comună — Județul Timiș, deținute de Institutul Național de Statistică, instituție aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, necesare calculului indicatorilor de viabilitate administrativă în cadrul unui studiu parlamentar privind reorganizarea teritorială appeared first on AUR.

                  Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, ministru al Educației și Cercetării

                  Domnului Radu MARINESCU, ministru al Justiției
                  Domnului Ștefan-Radu OPREA, secretar general al Guvernului, cu rang de ministru

                  Domnului Academician Ioan-Aurel POP, președinte al Academiei Române

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Obiectul întrebării: Sprijinul acordat minorității române din Republica Albania, aplicarea Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania (1994) și a Recomandării nr. 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Doamnă ministru,

Domnilor miniștri,

Domnule Academician,

Aromânii reprezintă o ramură istorică a poporului român, răspândită la Sud de Dunăre, în Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, și vorbitoare a dialectului istoric aromân, numit și macedoromân, al limbii române comune.

În sensul legislației române în vigoare (Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, art. 1), aromânii de peste hotare fac parte din categoria românilor de pretutindeni și, ca minoritate română înrudită cu statul național român, beneficiază de sprijin din partea acestuia.

Legea fundamentală prevede că statul „sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt” (Constituția României, art. 7).

La 13 octombrie 2017, Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale, și oficializarea numelui propriu de „aromâni”. Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania cu un statut juridic inferior, cel de grup lingvistic și cultural, lor atribuindu-se numele de „vlahi” și nedispunând de statutul de minoritate națională recunoscută legal, nu au putut beneficia de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit. Noul statut oficial de minoritate națională, recunoscut prin legea din 2017, le conferă aromânilor dreptul la școli, biserici, presă în limba maternă, precum și sprijin cultural din partea statului înrudit România.

Potrivit datelor Academiei de Științe a Albaniei, din anul 2002, numărul românilor de viță aromână din Albania a fost estimat la 139 065 de persoane (a se vedea, bunăoară, Atlasul etnografic al Albaniei, elaborat de Centrul de Studii Geografice al Academiei de Științe a Albaniei și Serviciul German de Schimb Academic).

Totodată, recensămintele din 2011 și 2023 (finanțat de către Comisia Europeană cu 4,8 milioane de Euro) au fost susceptibile de falsuri multiple și lipsă de transparență. Ele au făcut obiectul criticilor și protestelor organizațiilor minorităților naționale, întrucât minoritatea aromână a fost prezentată în datele recensămintelor cu doar 8 266 persoane (2011) și 2 459 persoane (2023). La 26 decembrie 2024, Consiliul de Miniștri al Albaniei a adoptat, în scop reparator, Hotărârea nr. 843 pentru determinarea criteriilor, documentației și procedurilor pentru colectarea datelor pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale.

La data de 11 mai 1994, a fost semnat Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania.

Articolul 11 al acestui document bilateral fundamental prevede că:

„Cele două părţi contractante, pornind de la vechile tradiţii de colaborare şi comunicare culturală între popoarele celor două ţări şi dorind să contribuie la crearea unui spaţiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea schimburilor între instituţii, unităţi administrativ-teritoriale, persoane şi organizaţii neguvernamentale din cele două ţări în domeniile culturii, învăţământului şi informaţiilor. (…) Fiecare parte contractantă va acţiona pentru lărgirea posibilităţilor de studiere a limbii celeilalte părţi contractante în şcoli, institute de învăţământ superior şi, în acest scop, ele se vor ajuta reciproc în acţiunea de studiere a limbii şi de ridicare a calificării profesorilor. (…)”

Totodată, articolul 15 al Tratatului de bază dintre România și Republica Albania stabilește că:

„Fiecare dintre părţile contractante va asigura protecţia şi realizarea drepturilor persoanelor de origine română din Albania şi ale persoanelor de origine albaneză din România, în conformitate cu documentele C.S.C.E. şi cu normele general-recunoscute ale dreptului internaţional. De asemenea, fiecare parte contractantă va încuraja menţinerea şi dezvoltarea culturii şi obiceiurilor care, în mod tradiţional, au apropiat cele două popoare de-a lungul istoriei.”

Pe baza acestor prevederi, cooperarea cultural-științifică în beneficiul minorității române din Albania, respectiv al minorității albaneze din România, s-a concretizat printr-o serie de acorduri și programe bilaterale, între care:

1. Acordul de colaborare științifică și tehnologică (11 mai 2004),
2. Acordul de colaborare între Academia Română și Academia de Științe a Albaniei (aprilie 1995),
3. Programul interguvernamental de schimburi culturale (13 octombrie 2004),
4. precum și diverse protocoale de colaborare între agențiile naționale de presă și instituțiile de radio și televiziune din cele două state.

În prezent, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, la articolul 61, prevede în mod expres obligația Guvernului României de a sprijini învățământul în limba română în țările unde trăiesc români de pretutindeni, cu prioritate în statele care găzduiesc comunități românești istorice.

În acest context, și având în vedere Recomandarea nr. 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care solicită Albaniei, alături de alte state balcanice, garantarea și asigurarea practică a exercițiului drepturilor culturale și lingvistice ale minorității române/aromâne, vă rog respectuos să ne transmiteți la Comisia pentru Românii de Pretutindeni, fiecare în limita competențelor instituționale, următoarele informații:

1.Care este situația actuală, pe plan cultural, identitar, educațional, mediatic și religios, a minorității române înrudite din Republica Albania.

2. Ce măsuri și acțiuni concrete a întreprins Republica Albania, începând cu anul 1994, pentru aplicarea standardelor internaționale referitoare la protecția identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorității române, precum și pentru implementarea Recomandării nr. 1333/1997 a APCE.

3. Ce alte documente bilaterale (tratate, acorduri, protocoale, programe), decât cele indicate mai sus în expunerea problemei, au fost semnate între România și Republica Albania sau între instituțiile administrației publice centrale din cele două state, vizând sprijinul reciproc acordat minorităților lor înrudite ori cooperarea în domeniile educației, culturii, mass-mediei și religiei.

4. O copie a Acordulul de colaborare între Academia Română și Academia de Științe a Albaniei, încheiat în aprilie 1995.

5. Defalcat pe fiecare an al perioadei 1994-2025, care a fost sprijinul acordat de către România minorității sale înrudite din Republica Albania (cuantum total, acțiuni proprii, proiecte finanțate prin Departamentul/Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau alte instituții ale administrației publice centrale).

6. Defalcat pe fiecare an al perioadei 1994-2025, care a fost sprijinul acordat de către România minorității albaneze din țara noastră.

7. Care sunt formele concrete de cooperare instituțională între România și Republica Albania în vederea satisfacerii nevoilor educaționale ale minorității române din Albania (profesori trimiși, burse, donații de manuale, seminare, parteneriate universitare etc.).

8. Câți beneficiari (persoane fizice sau juridice) din cadrul minorității române din Republica Albania au primit sprijin concret din partea statului român în perioada 1994-2025 (defalcat pe ani și categorii de sprijin: burse, granturi, echipamente, publicații, programe culturale etc.).

9. Care este, defalcat pe fiecare al perioadei existenței Autorității Naționale pentru Cetățenie, numărul cetățenilor albanezi aparținând minorității române/aromâne înrudite care au dobândit cetățenia română, cu specificarea articolelor în baza cărora le-a fost acordată cetățenia.

10. Care sunt localitățile din România care au încheiat acorduri de înfrățire sau parteneriat administrativ cu localități din Republica Albania în care trăiesc români/aromâni în număr semnificativ. Vă rugăm să indicați data semnării și localitățile partenere.

11. Dacă statul român a intrat în posesia Casei Iorga de la Saranda și a terenului aferent, conform sentinței definitive a Tribunalului Județului Saranda din 9 iulie 2007, și dacă au fost sau nu emise titluri de proprietate pentru clădirea Institutului Român din Saranda și, respectiv, pentru teren aferent acesteia. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne comunicați dacă imobilul Institutului Român din Saranda (Casa Iorga) și terenul aferent au fost trecute sau nu în registrele de cadastru din Albania ca proprietăți ale statului român, conform sentinței definitive a Tribunalului Județului Saranda din 9 iulie 2007.

12. Vă rugăm să furnizați lista proprietăților imobiliare (terenuri și clădiri, inclusiv cele cu destinație culturală, educațională sau religioasă) deținute înainte de 1945 de statul român sau de entități morale române pe actualul teritoriu al Republicii Albania, precum și informații privind situația actuală a acestor bunuri.

13. Care este punctul de vedere comun al Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Educației și Cercetării privind:

a)înființarea în Albania a unor noi Lectorate de limbă română,

b)deschiderea unui Institut Cultural Român (cu eventuale filiale în zonele de concentrare a minorității române),

c)crearea unor „școli românești din afara granițelor”, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Sprijinul acordat minorității române din Republica Albania, aplicarea Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Albania (1994) și a Recomandării nr. 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei appeared first on AUR.