În scrisoare se arată că explozia a generat panică și a perturbat activitățile turistice de pe întreg litoralul românesc. Semnatarii atrag atenția asupra gravității situației și asupra numeroaselor semne de întrebare legate de circumstanțele incidentului.

Potrivit scrisorii, drona ar fi staționat în port mai mult de patru ore fără intervenția autorităților române și fără informarea aliaților din NATO și UE. De asemenea, informația privind proveniența ucraineană a dronei ar fi fost comunicată cu doar 20 de minute înainte de explozie.

Europarlamentarii AUR menționează că, potrivit declarațiilor publice ale statului ucrainean, drona s-ar fi autodetonat, ceea ce ridică întrebări privind controlul acesteia după pătrunderea într-un port comercial. Totodată, aceștia subliniază că în aceeași zonă ar fi existat alte trei drone de aceeași proveniență care s-au autodetonat în larg.

În document se arată și că explicațiile publice au indicat faptul că cele patru drone maritime ar fi vizat petrolierul Safeen Elona, navă sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care nu se află sub sancțiuni. În acest context, semnatarii afirmă că rezultă concluzia că „în apele teritoriale ale unui stat membru UE și NATO, Ucraina a desfășurat o operațiune de piraterie”.

Europarlamentarii atrag atenția și asupra faptului că România nu dispune de capacitățile necesare pentru identificarea unor astfel de pericole și avertizează că incidente similare s-ar putea produce și în alte state membre ale Uniunii Europene din zona Mării Negre sau a Mării Baltice.

Scrisoarea evidențiază, de asemenea, riscurile majore pe care le-ar fi putut genera explozia dronei în apropierea unor facilități logistice importante din Portul Constanța, inclusiv depozite de țiței, carburant, metanol și azotat de amoniu. Semnatarii susțin că, dacă explozia s-ar fi produs cu aproximativ 300 de metri mai aproape de aceste obiective, consecințele ar fi putut fi catastrofale pentru port și pentru municipiul Constanța.

Cei trei europarlamentari AUR / ECR subliniază că Portul Constanța reprezintă o infrastructură strategică esențială pentru economia României, pentru o parte a economiei Uniunii Europene și pentru logistica de război a Ucrainei. În opinia lor, prezența unor drone militare nesupravegheate într-un asemenea obiectiv poate afecta susținerea populației europene pentru eforturile Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

În scrisoarea adresată Comisiei Europene, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia solicită ca autoritățile ucrainene:
• să explice pe deplin circumstanțele și cauzele incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, inclusiv dacă este vorba despre o operațiune de tip „false flag”;
• să ofere garanții că dronele răspândite în Marea Neagră nu reprezintă un pericol pentru obiectivele civile și pentru populație;
• să informeze în timp util autoritățile statelor riverane Mării Negre cu privire la incidente similare, prin canalele militare de comunicații, pentru a preveni producerea unor catastrofe.

Semnatarii explică faptul că au apelat la Comisia Europeană având în vedere existența unor incidente similare în alte state europene și îngrijorarea legitimă a unor state membre aflate în proximitatea conflictului că ar putea fi angrenate în război.

„Credem că este esențial ca, de la vârful Uniunii Europene, să se transmită un mesaj foarte clar că nu este acceptabil un comportament neglijent care să pericliteze viețile unor cetățeni europeni și securitatea statelor noastre”, scrie în în scrisoare.

Europarlamentarii AUR precizează că această scrisoare, precum și eventualele răspunsuri ale Comisiei Europene, vor fi făcute publice, având în vedere interesul public major și impactul produs asupra populației de incidentul din Portul Constanța.

The post Europarlamentarii AUR / ECR solicită Comisiei Europene explicații privind incidentul dronei ucrainene din Portul Constanța appeared first on AUR.

Vă adresez această scrisoare deschisă nu dintr-o poziție de oportunitate politică, ci dintr-o datorie morală și națională: aceea de a apăra românii din afara granițelor, ori de câte ori drepturile și identitatea lor sunt puse în pericol.

Decizia autorităților de la Kiev de a exclude România de pe lista statelor cu care Ucraina acceptă regimul de cetățenie multiplă – lege ce a intrat în vigoare din data 16 ianuarie 2026 – produce consecințe grave și directe asupra a sute de mii de români din Ucraina. Vorbim de o comunitate estimată la aproximativ 500.000 de vorbitori de limbă română, a doua minoritate etnică din Ucraina, care este lăsată, practic, fără protecție din partea statului român.

Mai mult, aproximativ 70.000 de români din Ucraina care au redobândit cetățenia română începând cu anul 1991 riscă să fie constrânși să renunțe la aceasta sau să fie supuși unor forme de presiune și persecuție administrativă, în lipsa unui cadru bilateral clar și a unei reacții ferme din partea Bucureștiului. Tăcerea statului român îi transformă pe acești oameni în victime sigure ale unui vid de protecție diplomatică.

Domnule Președinte,

Apărarea românilor din Ucraina este o linie roșie. Ea nu poate fi relativizată, amânată sau tratată ca un subiect secundar de politică externă. Excluderea României de pe lista statelor acceptate pentru dubla cetățenie reprezintă, în fapt, un pas suplimentar spre ucrainizarea forțată a românilor din nordul Bucovinei, Bugeac și Maramureșul istoric.

Situația este cu atât mai gravă cu cât România, spre deosebire de alte state, a ales să protejeze constant minoritatea ucraineană de pe teritoriul său. Uniunea Ucrainenilor din România este reprezentată neîntrerupt în Parlamentul României din anul 1990, beneficiind de un mandat de deputat în fiecare legislatură. Acesta este un fapt care arată clar buna-credință, deschiderea și respectul statului român față de drepturile minorităților naționale.

În paralel, sute de milioane de euro pleacă anual din România sub forma „sprijinului” acordat Ucrainei – sprijin financiar, militar, logistic și politic – fără condiționalități clare privind protejarea comunității românești. În schimb, România primește dispreț și un refuz explicit: excluderea de pe lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie.

Aceasta nu mai este solidaritate. Este supunere. O supunere aplicată pe spinarea românilor care sărăcesc, sunt sufocați de taxe triplate și de scumpiri fără precedent, în timp ce guvernanții aleg tăcerea și obediența externă în locul apărării interesului național.

Vă cer, domnule Președinte, să ieșiți din această letargie periculoasă și să acționați. Să solicitați oficial redimensionarea prevederilor legale ucrainene privind cetățenia multiplă, includerea României pe lista statelor acceptate și garantarea explicită a drepturilor românilor din Ucraina. Statul român nu se poate preface că această problemă nu îl afectează.

Vă scriu aceste rânduri nu doar ca deputat al României și vicepreședinte al AUR, ci ca român din Basarabia, care cunoaște drama românilor din jurul granițelor nu din auzite, ci din viață trăită. M-am născut și am crescut în aceste realități deloc ușoare, acolo unde a te declara român și a putea rămâne român este, de multe ori, un act de sacrificiu.

Istoria ne va judeca nu după cât de obedienți am fost în exterior, ci după cât de ferm i-am apărat pe români.

Cu responsabilitate și fermitate”,

Valeriu Munteanu, deputat, vicepreședinte AUR

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „500.000 de români din Ucraina, fără protecție: scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan” appeared first on AUR.

Cum puteți să vorbiți despre deficitul de medici, când la ministerul pe care îl conduceți zac de mai bine de zece luni dosare pentru recunoașterea titlurilor profesionale, în timp ce medicii stau pe tușă, așteptând să li se echivaleze studiile pentru a profesa?

În urmă cu patru luni vă plângeați la televizor că nu avem doctori, că tinerii pleacă din țară imediat după ce termină facultatea și că mulți sunt „dezamăgiti de sistemul medical din România pentru că nu sunt lăsați să profeseze”.

Statul îi ține pe medicii care vor să se întoarcă în țară departe de pacienți. Ministerul Sănătății blochează prin hârțoage și nesfârșite „verificări” intrarea în sistem a medicilor formați în Uniunea Europeană.

România se sufocă fără personal sanitar. Exportăm medici pe bandă rulantă din cauza condițiilor de lucru și a umilinței birocratice, iar când ei vor să revină, îi izbiți de un zid de proceduri inutile.

Conform CNAS, 168 de localități nu au în prezent nici măcar un medic de familie, iar în 1065 de localități există un deficit uriaș de personal.

Vorbiți despre debirocratizare, dar nu ați venit cu nicio măsură concretă.

Vă cer public măsuri urgente pentru debirocratizarea sistemului, astfel încât tinerii care și-au continuat cursurile de formare în state UE, dar vor să se întoarcă si să profeseze acasă, să nu se mai lovească de birocrație, să nu mai fie împinși înapoi peste graniță.

Pentru a facilita intrarea în sistem, solicit transferul integral al evaluării de la Ministerul Sănătății către Colegiul Medicilor și un termen de maximum 30 de zile calendaristice pentru soluționarea dosarelor, care se poate face inclusiv online, fără plimbarea actelor dintr-un birou în altul, doar pentru a-și justifica unii angajați din ministerul pe care îl conduceți salariul; acceptarea documentelor UE în format electronic; eliminarea copiilor legalizate și a traducerilor redundante; raport public săptămânal cu dosare intrate, soluționate, timpi mediani și întârzieri, plus răspundere disciplinară și demiteri acolo unde termenele sunt încălcate.

Iar pentru dosarele complete depășite, aplicați „tăcerea pozitivă”: recunoașterea se consideră aprobată.

Fiecare zi de tergiversare înseamnă încă un medic blocat și încă un pacient lăsat să aștepte.

Nu mai ascundeți blocajul după „proceduri”.

Deblocați dosarele! Deblocați sitemul! Lăsați medicii să vină acasă! Acum!”, spune doctorul Ștefan Oprea, consilier general AUR al Municipiului București și specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.

The post Ștefan Oprea (Guvernul Alternativ AUR): SCRISOARE DESCHISĂ către Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății appeared first on AUR.

În calitate de deputat al Parlamentului României și de președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, salut preocuparea recentă a Administrației Prezidențiale pentru profesionalizarea echipei de consilieri și pentru consolidarea structurilor de lucru în domenii-cheie ale politicii interne și externe.

Totuși, doresc să semnalez public o lacună gravă și semnificativă în această nouă arhitectură instituțională: absența unei structuri prezidențiale dedicate Republicii Moldova.

1. Republica Moldova – prioritate strategică asumată în programul „România Onestă”
În programul dumneavoastră electoral, „România Onestă”, ați consacrat un întreg capitol relației cu Republica Moldova, sub titlul „Republica Moldova, prioritate strategică de politică externă”.
Citez din documentul de viziune:
„Republica Moldova este familia noastră de destin. România are datoria strategică și morală de a sprijini ferm parcursul european al Moldovei, prin investiții, conectare și susținere instituțională.”
Ați vorbit despre: curățenie instituțională în punctele de contact directe dintre cetățenii Republicii Moldova și statul român; sprijin pentru investițiile românești printr-un fond de garantare; interconectare strategică în energie și transport; sprijin diplomatic activ pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Aceste angajamente creau așteptarea legitimă că, odată ajuns la Cotroceni, veți institui un departament distinct pentru Republica Moldova — un Departament pentru Relația cu Republica Moldova sau, cel puțin, un consilier prezidențial dedicat exclusiv acestei dimensiuni de politică externă (cu valențe puternice de politică internă).

2. Republica Moldova nu este Diaspora
Din păcate, în lista noilor consilieri, „Republica Moldova” lipsește ca entitate distinctă. Este o eroare conceptuală și politică majoră să fie tratată doar ca parte a „românilor de pretutindeni” sau a „Diasporei”.
Republica Moldova nu este diaspora României, ci pământ românesc, locuit de români care nu au plecat nicăieri, ci au fost despărțiți de granițe impuse istoric. Situația românilor din Republica Moldova și perspectiva acestora este cu totul deosebită; prin urmare, aceștia nu pot fi încadrați în pachetul generic numit „români de pretutindeni”.

În toate documentele strategice ale statului român — de la Strategia Națională de Apărare la documentele MAE și ale Parlamentului — Republica Moldova este definită drept prioritate strategică de politică externă.
Prin urmare, prezența unei structuri separate în cadrul Administrației Prezidențiale ar fi nu doar firească, ci absolut necesară. Ea ar reprezenta un semnal instituțional clar că România își asumă, nu doar discursiv, ci și funcțional, sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și viziunea reîntregirii naționale.

3. Diaspora – o prezență binevenită, dar insuficient reprezentată
Salut numirea doamnei Ana-Maria Geană în calitate de consilier de stat pentru românii de pretutindeni și a domnului Eugen Tomac ca consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Este, fără îndoială, un pas pozitiv. Domnul Tomac are o experiență bogată în domeniu, însă — fiind deputat în Parlamentul European și președinte al unui partid politic — nu va putea dedica timpul și energia necesare unei funcții onorifice.
De aceea, consider că Republica Moldova trebuie tratată separat, printr-o structură dedicată, coordonată de un consilier cu experiență directă în relațiile bilaterale, capabil să asigure o legătură instituțională permanentă între Administrația Prezidențială, autoritățile de la Chișinău, Parlamentul Republicii Moldova și societatea civilă basarabeană.

Domnule Președinte,
având în vedere importanța strategică a relației cu Republica Moldova, consider necesară instituirea unui post distinct de consilier prezidențial care să coordoneze în mod direct acest domeniu.

Aceasta ar fi o continuare firească a propriilor dumneavoastră angajamente din „România Onestă”, dar și un semnal strategic către românii de pe ambele maluri ale Prutului că România are un plan coerent, instituțional și moral pentru aducerea Basarabiei acasă — prin integrarea sa deplină în Uniunea Europeană și, în cele din urmă, în România.

Cu respect,

Valeriu MUNTEANU, deputat în Parlamentul României, președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): SCRISOARE DESCHISĂ adresată Președintelui României, domnul Nicușor Daniel Dan appeared first on AUR.

Către,

Departamentul de Informații și Protecție Internă

Direcția Generală de Informații a Apărării

Serviciul de Informații Externe

Serviciul de Protecție și Pază

Serviciul de Telecomunicații Speciale

Serviciul Român de Informații

În atenția,

Domnilor directori,

Vestea asasinării tragice a conservatorului american Charlie Kirk pentru ideile sale susținute fără echivoc, precum și participarea liderului opoziției din România, George Simion, la evenimentul „Free Speech Festival” din Marea Britanie, au generat o serie de reacții care depășesc orice limită de umanitate, legalitate și moralitate.

Un număr considerabil de formatori de opinie și persoane publice au postat comentarii și mesaje de natură să incite la ură și violență, unele dintre acestea vizând siguranța și integritatea fizică a domnului George Simion. Aceste mesaje nu sunt simple opinii, ci constituie amenințări explicite și repetate la adresa unui demnitar al statului român.

Acțiuni conduse de anumiți creatori de conținut au avut loc și în Statele Unite ale Americii în ultimele luni, deznodământul acestor acte fiind soldat cu moartea unui om. Faptul că același tipar începe să ia amploare și în România nu poate fi trecut cu vederea.

Menționez faptul că atât articolul 369 din Codul Penal, privind incitarea la ură sau discriminare, cât și articolul 30 din Constituția României, privind libertatea de exprimare, conferă cadrul legal pentru justificarea necesității măsurilor de siguranță pentru protejarea nu doar a unui demnitar român, ci, în primul rând, a unui cetățean român.

Având în vedere cele menționate, vă solicit public să comunicați dacă monitorizați acest fenomen, să precizați ce măsuri concrete ați luat sau veți lua pentru prevenirea unui posibil atentat asupra siguranței domnului George Simion, precum și dacă ați comunicat instituțiilor abilitate pericolul constatat.

Totodată, având în vedere radicalizarea publicului ostil mișcărilor conservatoare, vă rog să îmi transmiteți dacă există orice alt fel de risc asupra oricărui alt demnitar.

Este de datoria instituțiilor statului, și mai ales a serviciilor de informații, să protejeze siguranța națională și implicit a aleșilor poporului.

Orice pasivitate sau întârziere poate avea consecințe ireversibile.

Cu deosebită considerație,

Fabian Radu

Deputat

The post Fabian Radu (deputat AUR), Scrisoare deschisă pe fondul incitării la ură și violență lansate în spațiul public: „Este de datoria instituțiilor statului, și mai ales a serviciilor de informații, să protejeze siguranța națională și implicit a aleșilor poporului” appeared first on AUR.

De curând, în urma funeraliilor organizate pentru fostul președinte Ion Iliescu, societatea a fost divizată de aspectele morale/etice invocate de către unul dintre partidele aflate în coaliția de guvernare care v-a susținut și vă susține și pe dumneavoastră.

Cuvinte precum adevăr, dreptate, demnitate, lege au fost folosite excesiv de mult în această dispută. S-a invocat de către respectivul partid anumite aspecte controversate legate de activitatea fostului președinte iar, în schimb, celelalte partide au invocat respectul față de lege , dar și alte aspecte din activitatea aceluiași președinte. Pe fond, însă, a fost o discuție despre criteriile morale în judecarea posterității imediate a unui om politic, dar și despre respectul față de lege și față de demnitatea obținută printr-un masiv vot popular. Discuția a fost una care, poate, ar fi putut avea loc în alte împrejurări, dar care este necesară pentru reconstituirea coeziunii societății noastre.

În acest context, tot despre dreptate vreau și eu să vă vorbesc. Sau despre nedreptatea care creează falii morale în societate . Iată care este situația creată în urma intrării în vigoare a Legii nr. 141/2025: începând cu 1 august 2025, se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra indemnizațiilor speciale acordate conform Decretului-Lege nr. 118/1990. Însă, indemnizația acordată prin Decretul-Lege 118/1990 reprezintă o compensație morală și juridică pentru suferințele îndurate de către foștii deținuți politic sau urmașii acestora.

„Asemenea sume nu pot fi tratate ca „venituri din muncă” sau „pensie contributivă”, deoarece nu rezultă dintr-o contribuție financiară la sistemul public de asigurări, ci dintr-o obligație morală și istorică a statului român”- se spune într-un memoriu circulat de către unul dintre urmașii celor persecutați politic. „Scopul indemnizației este de a repara parțial o nedreptate. Reținerea unei contribuții de asigurări sociale de sănătate asupra acestei indemnizații înseamnă, în fapt, diminuarea compensației morale recunoscute prin lege. Este profund incorect ca statul care recunoaște suferințele trecutului să recupereze o parte din reparație printr-un instrument fiscal lipsit de proporționalitate și sens. Este important de menționat că beneficiarii acestor indemnizații nu sunt, în mod obișnuit, în afara sistemului contributiv. În cele mai multe cazuri, persoana care primește indemnizația reparatorie are și alte venituri – pensii contributive, salarii sau activități independente – la care deja achită CASS conform legii. În acest context, aplicarea suplimentară a CASS asupra unei indemnizații cu caracter moral este nejustificată și profund disproporționată. Este inacceptabil ca victimele recunoscute ale regimurilor abuzive să fie supuse unei duble poveri fiscale” – se mai spune în memoriul întocmit de către respectivul urmaș al unui fost deținut politic, chinuit în închisorile comuniste timp de 8 ani.

În decembrie 2018 mai erau, domnule Președinte și domnule prim Ministru, doar 33 485 de beneficiari ai acestui decret-lege, iar suma pe care statul o plătea anual acestor nedreptățiți era de doar 36 de milioane de lei. În urma extinderii , din 2019, a drepturilor prevăzute în decretul-lege 118 din 1990 la urmașii sau soții supraviețuitori, cheltuiala statului s-a dus la 57 de milioane de lei. Probabil că astăzi nu mai supraviețuiesc prea mulți dintre cei 33 485 de foști deținuți politici din 2018, deci sumele cheltuite de stat sunt mai mici decât cheltuiala din 2018-2019. Prin aplicarea CASS acestor compensații de ordin moral statul încasează, poate, în jur de 5-6 milioane de lei pe care îi injectează în sistemul sanitar, sistem la care nenumărați concetățeni ai noștri, mult mai bine remunerați, nu contribuie deloc, ocolind legislația în vigoare.

Și dacă tot vorbim de repere morale, de dreptate și de adevăr, trebuie să știți, domnule Președinte și domnule Prim Ministru, că aceeași coaliție care a decis să încaseze CASS de pe urma compensațiilor morale acordate ultimilor supraviețuitori ai sistemului represiv comunist, se pregătește să îi acorde înapoi fostului președinte Traian Băsescu toate beneficiile : pensie specială, vilă de protocol și personalul plătit de stat. Înțeleg că este o decizie în acest sens a Curții Constituționale, dar, stimați conducători ai statului nostru, Traian Băsescu este un colaborator dovedit al fostei Securități. Există o hotărâre judecătorească definitivă și cât se poate de clară care spune acest lucru.

În acest context, domnule Președinte și domnule prim Ministru, vă rog să înțelegeți că legile și respectarea lor reprezintă temelia necesară unei democrații, dar promovarea atât de fățișă a nedreptății va face ca democrația să rămână șubredă, lipsită de liantul coeziunii sociale.

Mai putem, oare, vorbi de dreptate dacă acceptăm taxarea suplimentară a câtorva zeci de mii de oprimați de brutalul regim instaurat la 1945 de burghezia colonială sovietică și, în același timp, recompensăm cu toată generozitatea un turnător dovedit la securitate, agentul Petrov?

Este, oare moral, ca statul să se lăcomească la cei 5 milioane de lei, rupți de la gura celor pedepsiți de același stat, dar să îi ofere unui colaborator al securității, chiar și fost președinte fiind, demnități care valorează 1,5 milioane de lei anual?

Cum vă veți uita în ochii celor pe care ați jurat să îi reprezentați și ce le veți spune dacă veți recompensa cu o viață de nabab un fost turnător al securității dar, în același timp, veți pedepsi suplimentar pe ultimii supraviețuitori ai pușcăriilor și lagărelor sistemului bolșevic?

Pentru a readuce dreptatea și justiția socială înapoi, vă solicit, domnule președinte și domnule prim Ministru, repararea acestei crunte nedreptăți și excluderea completă a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru indemnizațiile acordate foștilor deținuți politici și urmașilor acestora, în temeiul decretului -lege nr. 118/1990. Ar fi aceasta o reparație mică, dar îndreptățită moral, pentru suferința îndurată ani de zile de către cei care au păstrat demnitatea națiunii noastre!

The post Petrișor Peiu, senator AUR, scrisoare deschisă adresată domnului Nicușor Dan, Președintele României și domnului Ilie Bolojan, Prim Ministru appeared first on AUR.

România se confruntă din nou cu o criză agricolă severă, ignorată cu nepăsare de autorități: seceta afectează peste jumătate din terenurile agricole ale țării, punând în pericol producția agricolă și amenințând cu falimentul mii de gospodării țărănești. Fermierii români nu mai pot aștepta. Este nevoie de măsuri urgente și concrete, nu de declarații, vizite de fațadă și promisiuni amânate la nesfârșit.

Alianța pentru Unirea Românilor solicită de urgență amânarea plăților din credite, precum și a comisioanelor și dobânzilor aferente creditelor pentru fermierii afectați de secetă; despăgubirea pierderilor printr-un fond de sprijin de urgență; suspendarea temporară a obligațiilor fiscale pentru cei din agricultură; acces simplificat la irigații acolo unde infrastructura o permite și, mai ales, un plan național serios pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații.

Datele Observatorului European al Secetei arată clar: peste 51% din solurile țării sunt deja în stare de alertă. Asta înseamnă terenuri uscate, culturi compromise, muncă risipită, familii îngenuncheate de lipsa oricărui sprijin real. Agricultura românească moare cu zile, iar Guvernul se uită în altă parte.

Nu ajungeam aici dacă nu se fura ca în codru. Sistemul național de irigații a fost distrus cu bună știință, bucată cu bucată. În 2022, Ministerul Agriculturii anunța alocarea a 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații, desecare și drenaj. Trei ani mai târziu, fermierii nu beneficiază de nimic concret. În schimb, cei care îndrăznesc să se descurce singuri, precum agricultorul de la Lungulețu, care a folosit apa din râu pentru a-și uda cultura, sunt amendați sau chiar arestați.

Fermierii nu pot fi lăsați singuri în fața dezastrului. Agricultura nu poate depinde exclusiv de capriciile vremii. Fără investiții, fără sprijin și fără predictibilitate, tot ce rămâne este falimentul generalizat al unui sector vital. Iar consecințele le vom simți cu toții: prețuri în creștere, produse tot mai rare și o Românie care își abandonează resursele cele mai de preț: pământul și oamenii care îl muncesc.

Domnilor din Guvern, nu mai ignorați realitatea din teren. Lăsați birourile și mergeți în ogoarele arse de soare. Nu e vorba doar despre agricultură. Este vorba despre hrana noastră, despre viitorul economic al țării și despre respectul față de cei care trudesc cinstit pentru toți”.

Călin Matieș,
Deputat AUR
Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților

The post Călin Matieș (deputat AUR), scrisoare deschisă către Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale appeared first on AUR.

”Stimată Doamnă Ursula von der Leyen,

Vă scriu în legătură cu falsele acuzații răspândite în presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European, pe care am inițiat-o eu, ar fi susținută de Moscova.

Aceste acuzații nefondate, preluate de numeroase publicații, se bazează atât pe declarațiile dumneavoastră din plenara de la Strasbourg, cât și pe cele ale purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, care citează niște studii presupus „independente și imparțiale” realizate de către organizațiile cvasi-non-guvernamentale Debunk și Check First.

În primul rând, vreau să atrag atenția asupra independenței îndoielnice a acestor studii, realizate de entități care primesc finanțări directe din partea Comisiei Europene prin diferite proiecte. Precum ar trebui să știți, în repetate rânduri, chiar Curtea Europeană de Conturi a atras atenția prin rapoarte oficiale (probe, în sensul procedurii judiciare) asupra practicii ilegale și netransparente a Comisiei Europene de a plăti cu sute de milioane de euro anual, din banii publici europeni, presa oficială, obedientă, și mai ales anonimii „fact-checkers”. Nu este nicio coincidență că aceștia produc știri pozitive despre Comisia Europeană și despre conducerea sa, în timp ce etichetează negativ opiniile critice și dizidente față de politicile publice ale Comisiei Europene. Așadar, acești gardieni ai adevărului care promit imparțialitate și independență, nu pot fi decât subiectivi când elaborează „rapoarte independente” despre Comisia Europană, întrucât sunt mandatați chiar de Comisia Europeană cu vânătoarea de așa-zise fapte sau de greșit etichetate știri false (adică, tot ceea ce nu corespunde informației sau minciunii oficiale).

În al doilea rând, raportul realizat de către compania Check First susține că ar fi verificat presa rusă, unde sunt publicate opinii, iar nu fapte, iar aceste opinii sunt critice la adresa UE și a dumneavoastră, personal. Apariția unor asemenea opinii nu ar trebui să mire pe nimeni, de vreme ce entitatea (UE) și persoana fizică (temporarul reprezentant) sunt ostile Rusiei. Atrag atenția că, lipind persoana de entitate, nu faceți altceva decât să imitați practici sovietice, pe care niciun cetățean european nu le dorește repetate în UE, în anul de grație 2025.

În alt treilea rând, verificările așa-zis factuale și concluziile independente privesc presa rusă din martie 2025, când ideea moțiunii nici măcar nu se născuse. Ideea moțiunii s-a născut imediat după decizia CJUE în speța Pfizergate din 14 Mai 2025, speță inițiată de o jurnalistă de la New York Times căreia Comisia Europeană nu i-a dat acces la mesajele telefonice scrise dintre președinta CE, pe de o parte, și CEO – ul Pfizer, pe de altă parte, lucru petrecut în timpul și cu ocazia unui contract de 35 de miliarde de euro din bani publici dintre statele membre UE (reprezentate ilegitim de președinta CE) și Pfizer. Înțeleg că aceste studii și rapoarte fac o paralelă între narativa prezentată de presa rusă și moțiunea de cenzură pe durata înaintării acestui demers. Însă, asta nu dovedește nicidecum o legătură între moțiunea de cenzură și apropiații Moscovei, mai ales dacă ne uităm la data și motivarea demersului bazată pe o decizie a CJUE. De fapt, acest gen de concluzie întrunește toate cerințele UE pentru a fi calificată drept teoria conspirației, iar nu informație sau judecată de valoare.

În altă ordine de idei, declar că sunt profund dezamăgit de reacția executivului european care, în loc să apere cu cinste interesele cetățenilor europeni și să-și asume cu demnitate responsabilitatea în fața unor demersuri pur democratice, așa cum este moțiunea de cenzură, recurge la acuzații nesusținute pe fapte, la insulte și la minciuni, totul pe baza unor teorii ale conspirației, plătite din bani publici europeni. Din nou, îi privați pe cetățenii europeni de dreptul de a cunoaște adevărul dar și de respectul cuvenit, respect care ar fi impus să vă abțineți de la inducerea în eroare a opiniei publice cu informații false.

Având în vedere cele de mai sus, vă cer, doamnă Președinte, să faceți proba certă a afirmației că în spatele moțiunii se află regimul de la Moscova.
Dacă o asemenea probă nu există, vă cer să ne prezentați oficial scuze, mie, precum și tuturor celorlalți 79 de euro-parlamentari semnatari ai moțiunii, precum și celorlalți 95 de euro-parlamentari care au votat moțiunea.
În fine, se cuvine să le cereți public scuze pentru dezinformare tuturor celor 460 de milioane de cetățeni ai UE.

În caz de refuz sau de tăcere pe o perioadă mai mare de 7 (șapte) zile, atât Comisia Europeană, cât și agenții săi, respectiv, dumneavoastră și purtătorul de cuvânt, sunteți informați că vă expuneți unei acțiuni în daune la CJUE formulată de mine și de cel puțin o parte dintre semnatarii și votanții moțiunii”, se arată în scrisoarea deschisă a prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, membru al Parlamentului European.

The post Gheorghe Piperea, scrisoare deschisă cu privire la falsele acuzațiile conform cărora moțiunea de cenzură împotriva Președintei Comisiei Europene este susținută de Moscova appeared first on AUR.

”Stimaţi domni parlamentari,

Vă scriu această scrisoare deschisă în calitate de deputat ales tot în circumscripţia Diaspora, cu un apel clar şi motivat: să interveniţi de urgenţă pe lângă colega dumneavoastră de partid, doamna Oana Țoiu, ministru al Afacerilor Externe, pentru a o convinge să renunţe la reintroducerea taxelor consulare pentru românii din afara graniţelor.

Este o măsură profund imorală şi nedreaptă faţă de comunităţile de români care, de peste 30 de ani, contribuie decisiv la economia României. Milioane de români muncesc din greu în străinătate şi trimit acasă miliarde de euro, fără ca statul să le fi oferit vreodată servicii consulare decente sau accesibile.

Vă adresez acest apel în mod special dumneavoastră pentru că:

• Sunteţi singurii parlamentari de diaspora care faceţi parte din actuala majoritate guvernamentală;
• Sunteţi membri ai aceluiaşi partid cu ministra care a anunţat această decizie;
• Aveţi obligaţia morală şi politică de a interveni şi de a apăra interesele celor care v-au trimis în Parlament: românii din diaspora.

Știţi foarte bine cât de greu este pentru românii din străinătate să obţină o programare la consulat. Știţi cât îi costă, în bani, timp şi efort, să ajungă la un ghişeu consular. Știţi că statul român nu a extins reţeaua de consulate, nu a digitalizat serviciile la standarde europene şi nu a oferit niciodată sprijin real celor plecaţi.

În aceste condiţii, a introduce o taxă suplimentară este o formă de dispreţ.

Repet: voi sunteţi singurii reprezentanţi ai diasporei care aveţi acces direct la guvernul României. Nu partidele din opoziţie. Nu ceilalţi parlamentari. Voi puteţi vorbi direct cu ministra şi o puteţi opri.

Vă cer să o faceţi. Vă cer să vă ridicaţi vocea şi să spuneţi clar că diaspora nu mai trebuie tratată ca o sursă de venit, ci ca o parte vitală a naţiunii române.

Cu respectul cuvenit, Ramona Lovin”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de deputatul AUR.

The post Ramona Lovin – Scrisoare Deschisă – Pentru renunţarea la reintroducerea taxelor consulare pentru românii din afara graniţelor appeared first on AUR.

„Scrisoare deschisă

Între divertisment și identitate națională: cazul Beach, Please! și responsabilitatea culturală a Statului Român

Stimate domnule ministru,

Stimați reprezentanți ai Ministerului Culturii,

Subsemnatul, Dragoș Florin Coman, deputat AUR, vă adresez această scrisoare deschisă din convingerea că România are nevoie de o regândire profundă și curajoasă a politicilor culturale dedicate tinerei generații.

Evenimente precum festivalul Beach, Please!, devenit un fenomen național, ridică mari semne de întrebare cu privire la direcția, valorile și cultura contemporană. Ceea ce ar trebui să fie un cadru al expresiei artistice și al bucuriei colective s-a transformat, în mod vizibil, într-o manifestare a excesului, a vulgarității și a unei subculturi care promovează superficialitatea, evadarea din realitate și lipsa de responsabilitate morală. Mai mult, chiar dacă, numărul incidentelor a fost redus, atunci când viața unui singur om este pusă în pericol, autoritățile competente trebuie să își pună semne de întrebare. Și, aici, nu discutăm despre încălcarea regulilor de construcție a unei scene, ci de un lucru mult mai grav, respectiv: influențarea comportamentului unui adolescent de către un artist, în urma căruia viața i-a fost pusă în pericol.

Un aspect care merită atenție este legată de faptul că, în prezent, cultura tinerilor este modelată nu de valori, ci de figuri publice care manifestă control, imagine și putere de influență semnificativă. Însă, atunci când vorbim despre capacitatea de influențare și persuasiune a oricărei persoane publice trebuie să avem în vedere și responsabilitatea asociată acestui statut. Responsabilitate care include și răspunderea publică.

Tinerii simt nevoia de apartenență, în special în contextul actual, marcat de zgomot mediatic, presiuni sociale și modele adesea superficiale. Nu este vorba doar de dorința de distracție, ci de o nevoie reală de conexiune, de identitate și de direcție. Înțelegerea acestor nevoi este esențială pentru orice demers cultural care își propune să fie relevant și viu. Cultura nu poate răspunde acestor așteptări dacă nu le recunoaște și nu li se adresează cu responsabilitate.

Cultura relevantă trebuie încurajată, iar acest lucru se poate face doar prin implicarea directă și pro-activă a Ministerului Culturii. Consider, totodată, că o parte din veniturile provenite din taxele și impozitele generate de marile festivaluri ar trebui direcționată, prin mecanisme bugetare adecvate, către finanțarea instituțiilor culturale publice, precum teatrele, muzeele și centrele culturale. Într-un cadru echitabil și coerent al politicilor culturale, este esențial ca formele de divertisment cu impact comercial major să contribuie la susținerea segmentelor culturale care îndeplinesc o funcție educativă, identitară și formativă în societate.

În acest sens, vă aduc în atenție o serie de aspecte, respectiv:

1. Realizarea unei analize obiective privind impactul social și cultural al marilor festivaluri asupra tinerilor;
2. Sprijinirea organizării de evenimente alternative, care să cultive creativitatea autentică, arta cu mesaj, muzica de calitate și valorile românești în forme contemporane;
3. Lansarea unui program național de reconectare a tinerei generații la cultura română vie, prin inovație, colaborări interdisciplinare și implicarea artiștilor autentici;
4. Implementarea unui cadru legislativ care să permită Ministerului Culturii să devină parte activă a festivalurilor desfășurate pe teritoriul României, astfel încât divertismentul sau diversele forme de artă să producă efectele pentru care au fost organizate și nicidecum traume sau drame în rândul participanților.
5. Crearea unui mecanism legislativ care să permită redirecționarea unei părți din taxele și impozitele generate de marile festivaluri către finanțarea instituțiilor culturale publice, în vederea susținerii unei culturi echilibrate, cu rol educativ și identitar, într-un cadru coerent al politicilor culturale naționale.

Sub nicio formă nu susțin cenzura. Dimpotrivă, cred într-o cultură liberă, vie și pluralistă. Dar tocmai libertatea impune și responsabilitate. Iar Ministerul Culturii are responsabilitatea de a analiza și reacționa la aceste fenomene cu o abordare pro-activă, pentru a apăra și promova identitatea națională.

România are nevoie de cultură vie, conectată la realitatea tinerilor, dar și responsabilă. Iar festivalurile sunt un teren fertil pentru acest echilibru, dacă ne dorim cu adevărat o cultură care educă, nu doar distrează.

Cu respect și încredere,
Dragoș Florin Coman
Deputat AUR – Alianța pentru Unirea Românilor”

The post Dragoș Coman (deputat AUR): „Între divertisment și identitate națională: cazul Beach, Please! și responsabilitatea culturală a Statului Român” appeared first on AUR.