Acesta susține că modul în care a fost aprobat contractul de finanțare și atribuirea fondurilor către compania germană Rheinmetall ridică semne de întrebare cu privire la interesele urmărite de Guvern și la beneficiile reale pentru România.

„Ieri, în parlamentul României s-au mai bifat două recorduri mondiale:

1. Pentru prima dată în istorie, un contract de împrumut ( cel pentru SAFE), deși semnat de guvern, a fost aprobat printr-un proiect de lege al unui parlamentar. Până și Consiliul Legislativ a observat acest lucru și a avizat negativ proiectul.

2. Tot pentru prima data în istorie, un contract de împrumut ( acelasi, pentru SAFE) a fost aprobat după două luni de când fuseseră deja semnate contractele pentru cheltuirea banilor respectivi, adică după ce banii fuseseră deja distribuiți.

Tot ceea ce este legat de SAFE este marcat de acțiuni cel puțin controversate, cu mari suspiciuni de ilegalitate.

Și pentru ce încalcă PSD, PNL, USR și UDMR toate normele legale, logice și morale? Principalul beneficiar al banilor împrumutați este firma germană Rheinmetall. Aceasta a primit, printre altele, aproape 1 miliard de euro să construiască niște nave la Mangalia, deși nu este constructor de nave.

Ei bine, deși a primit, fără licitație, ditamai miliardul de euro, Rheinmetall nu s-a sinchisit să se prezinte nici la a doua licitație pentru vânzarea șantierului naval Mangalia. Acolo unde 1000 de oameni și-au pierdut, astfel, definitiv locul de muncă!

Până la urmă, pentru cine a împrumutat guvernul Bolojan 16,7 miliarde de euro? Pentru România sau pentru industria germană? Pentru locurile de muncă de aici sau din Germania?”, a spus Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Tot ceea ce este legat de SAFE este marcat de acțiuni cel puțin controversate, cu mari suspiciuni de ilegalitate” appeared first on AUR.

Deputatul AUR Cosmin Corendea a explicat că acest proiect, în forma sa actuală, obligă România la un împrumut de zeci de miliarde de euro, fără transparență și fără garanții că investițiile vor întări industria națională de apărare.

„AUR a votat împotrivă și aș vrea să precizez anumite puncte pentru eventuala propagandă care probabil se va naște din acest vot. Salutăm inițiativa europeană, salutăm SAFE și recunoaștem că România are nevoie de SAFE. Însă, modul cum acest proiect de lege a fost adus în Parlament, netransparențizarea tuturor procedurilor din cadrul acestui acord este unul dintre elementele care ne rețin să votăm pentru.
Nu știm câți bani ajută economia României din acest program astăzi. Nu știm ce impact va avea asupra companiilor românești. Noi trebuie să producem, să întreținem și să reparăm armament în România, nu să devenim cumpărători pe niște datorii pe care le va plăti generația următoare. Crește datoria publică. Nici nu vreau să mă gândesc ce impact financiar acesta va avea asupra generațiilor viitoare, având în vedere termenul extrem de lung pe care aceasta s-a extins.

În concluzie, să ne abținem de la propaganda „vin rușii” că AUR nu votează SAFE. AUR votează SAFE, dar într-o procedură transparentă, care să ofere toate informațiile necesare românilor și să informeze publicul român de ce s-a ajuns la această sumă, unde se duce fiecare euro din acest proces”, a declarat Cosmin Corendea.

La rândul său, deputatul AUR Florin Popovici avertizează că proiectul privind participarea României la instrumentul european SAFE riscă să transforme cel mai mare împrumut contractat de stat după PNRR într-un angajament asumat fără suficientă transparență și fără garanții clare privind utilizarea fondurilor. Acesta susține necesitatea consolidării capacității de apărare, dar critică lipsa controlului parlamentar, problemele de legalitate semnalate în procedură și impactul pe care noua datorie îl poate avea asupra finanțelor publice.

„Noi considerăm că, de fapt, creșterea capacității de apărare a țării nu este doar o necesitate, ci este chiar o obligație. Însă nu pot să nu aduc în atenția dumneavoastră patru probleme grave pe care acest proiect de lege le comportă. Așa cum am spus, ele nu privesc oportunitatea instrumentului SAFE, ci modul în care acest angajament ajunge astăzi la vot.

Prima problemă este lipsa totală de transparență. Acordul este un model standard, nenegociabil, semnat fără niciun mecanism de raportare către comisiile pentru buget și apărare. Ni se cere să semnăm un cec în alb pentru 16,68 miliarde de euro, al cărui cost total final este estimat în jurul sumei de 30 de miliarde de euro, fără un control asupra destinației fiecărui leu.

Sub aspect procedural, Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă. Fișa financiară nu respectă articolul 15 din Legea nr. 500/2002. Aceasta acoperă doar tragerile până în anul 2030, nu și serviciul datoriei până în anul 2075, și provine de la Ministerul Finanțelor, nu de la Guvern, așa cum prevede în mod expres articolul 111 din Constituția României.

Poate însă cel mai important aspect pe care îl comportă acest proiect este criza datoriei publice. Datoria publică a depășit 60% din PIB, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că aceasta va crește spre 70%, iar, potrivit celor mai pesimiste scenarii, chiar spre 80% până în anul 2031.

Un Parlament responsabil nu semnează un cec în alb pentru cel mai mare împrumut contractat după PNRR. Sper sincer ca această afacere SAFE să nu se dovedească a fi o afacere Skoda a zilelor noastre, cu consecințe pentru statul român asemănătoare celei din perioada interbelică. Așa cum spunea, în mod ironic, fostul președinte american Herbert Hoover: „Fericiți sunt cei tineri, căci ei vor moșteni datoria publică.”, subliniază deputatul AUR, Florin Popovici.

The post AUR: Creșterea capacității de apărare a țării este o obligație, însă programul SAFE elaborat de guvernul Bolojan comportă mai multe probleme grave appeared first on AUR.

„România a contractat, prin instrumentul european SAFE, un împrumut de 16,68 miliarde de euro, rambursabil pe 45 de ani. Împreună cu dobânzile, efortul total se apropie de 30 de miliarde de euro și se întinde până spre anul 2075. Este un angajament care leagă bugetul public al României pentru două generații.

Am adresat Ministerului Finanțelor o interpelare prin care am cerut graficul complet de rambursare și analiza de impact. Răspunsul primit este, în cea mai mare parte, evaziv: din paisprezece întrebari, doar patru au primit un răspuns parțial, iar întregul capitol privind fondurile de coeziune a fost ignorat.

Problema de fond este cronologia. Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Acordul de împrumut a fost semnat la 12 mai 2026, la o săptămână după demitere. Un Guvern demis, care potrivit Constituției poate face doar acte de administrare a treburilor curente, a semnat un angajament pe 45 de ani. Nu încerc să susțin că este nelegal. Cer doar să se explice, cu avize și cu documente, cum se încadrează un asemenea act în limitele unui guvern demis.

Analiza de impact și aprobarea Parlamentului vin abia după semnare, sub forma unei fișe financiare atașate unei legi viitoare. Aici scopul bate logica, întâi se semnează, apoi se calculează, apoi se discută în Parlament. Această ordine reduce controlul parlamentar la o formalitate ulterioară, exercitată asupra unui angajament deja asumat, o metodă de guvernare pe care majoritatea a transformat-o în rutină. La toate acestea se adaugă un fapt trecut aproape sub tăcere, fonduri europene de coeziune, banii pentru drumuri, spitale și școli, au început să fie mutate către apărare. Astfel, aproape trei miliarde de euro au fost deja realocate.

În plus, în plenul Camerei Deputaților s-a afirmat public, necontrazis până acum de Guvern, că în contracte de miliarde de euro legate de programul SAFE s-a prevăzut ca litigiile să se soluționeze la Paris, iar nu la București. Pentru rigoare, precizez că, pentru contractele de execuție de lucrări și pentru cele de proiectare și execuție de lucrări, cum sunt lucrările de infrastructură rutieră, regula stabilită prin condițiile aprobate în anexele nr. 1 și nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 este soluționarea litigiilor la un for de arbitraj din România, la București, sub legea română. Guvernul are obligația transmiterii către Parlament a textului integral al acordului de împrumut, cu legea aplicabilă și clauza de soluționare a litigiilor.

Pentru toate aceste motive, am depus două interpelări, una adresată Ministrului Finanțelor, pe aspectele financiare și pe fondurile de coeziune, și una adresată prim-ministrului interimar, pe circumstanțele juridice ale semnării și pe forul de soluționare a litigiilor.

Toate acestea demersuri au un singur scop legat de faptul că un stat serios pune întâi factura pe masă, o discută în Parlament, în văzul cetățenilor, și abia apoi semnează pe 45 de ani înainte. Voi cere cifrele și documentele în continuare, până când românii vor ști exact cât, pe cât timp și cu ce consecințe.”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Guvernul demis a îndatorat România pe 45 de ani prin SAFE, fără transparență și fără un control parlamentar real” appeared first on AUR.

Mai grav este că această achiziție ilustrează perfect filosofia dezastruoasă care domină politica de apărare a României de ani de zile: cumpărăm aproape totul din exterior, trimitem miliarde peste graniță și ne prefacem că dezvoltăm capacități naționale.

România are șantiere navale care construiesc nave militare și platforme navale complexe pentru clienți internaționali. Inginerii, muncitorii și specialiștii români demonstrează că pot livra produse competitive pe piețele externe. Cu toate acestea, când vine vorba despre înzestrarea propriei flote, statul român preferă să transforme industria națională într-un simplu spectator.

Același model îl vedem și în alte programe strategice. Ni se vorbește despre fondurile SAFE, despre reînarmarea Europei și despre necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare. Dar câți dintre acești bani se întorc în economia românească? Câte locuri de muncă creează în România? Câte capacități industriale dezvoltă aici?

În schimb, vedem miliarde de euro direcționate către mari grupuri industriale din afara țării. Vedem contracte uriașe care alimentează economiile altor state, în timp ce industria românească de apărare este tratată ca o anexă fără importanță. Rheinmetall primește contract după contract, fabrici din alte state primesc comenzi după comenzi, iar România rămâne cu promisiunea unor beneficii indirecte care aproape niciodată nu se materializează la nivelul prezentat inițial.

Dacă tot împrumutăm bani și angajăm miliarde de euro în numele securității naționale, de ce aceste investiții nu consolidează în primul rând capacitatea industrială a României? De ce șantierele navale românești, uzinele românești și industria românească de apărare sunt împinse pe plan secund, în timp ce alte state își dezvoltă propriile economii folosind inclusiv contribuția financiară a României?

Iar cei care vin astăzi să ne explice cât de importantă este securitatea națională sunt exact cei care au semnat și promovat aceste decizii. Achiziția corvetei a fost împinsă politic de administrația care conduce astăzi România, cu susținerea ministrului Apărării de atunci, Ionuț Moșteanu, care a prezentat contractul drept un succes strategic, deși chiar documentele publice arătau că armamentul și sistemele suplimentare urmau să fie integrate ulterior.

Astăzi, Nicușor Dan vorbește despre apărare, iar oamenii care au gestionat aceste programe ne cer să avem încredere. Dar încrederea nu se construiește pe conferințe de presă și fotografii oficiale. Se construiește atunci când fiecare euro cheltuit pentru apărare întărește și securitatea României, și economia României.

Până când vom continua să acceptăm ca miliarde de euro din banii românilor să plece în afara țării, în timp ce industria românească este ignorată? Până când vom continua să cumpărăm echipamente fără să dezvoltăm capacități de producție și mentenanță aici, în România?

AUR susține o armată puternică și modernă. Dar o armată puternică nu se construiește doar prin contracte externe. Se construiește și prin investiții în industria românească, în șantierele românești, în inginerii români și în capacitatea României de a produce pentru propria sa securitate. Altfel, riscăm să rămânem exact ceea ce am fost prea mult timp: o piață de desfacere pentru alții și un stat care plătește nota de plată fără să culeagă beneficiile economice ale propriilor investiții”, a declarat Fabian Radu, deputat AUR.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „România cumpără nave fără armamentul complet integrat, în timp ce industria românească este lăsată să moară” appeared first on AUR.

Un lucru despre care guvernanții nu vorbesc însă se referă la costul efectiv pe care acest împrumut îl va presupune asupra finanțelor statului. Conform datelor oficiale, țara noastră va împrumuta 16,68 miliarde de euro și urmează să returneze Bruxelles-ului 32,05 miliarde de euro (adică dublu). Aceste sume sunt împărțite astfel:

1) Principalul brut în valoare de 16,68 miliarde de euro va fi rambursat în tranșe egale de aproximativ 556 de milioane de euro anual în intervalul 2035–2071;

2) Dobânda de 3% anual va însuma 15,37 de miliarde de euro și ea începe să fie plătită de anul acesta. Deci, România ar urma să plătească dobândă la împrumutul SAFE peste 500 de milioane de euro în 2026.

„Cu bună știință, guvernanții au încercat să ascundă românilor costurile reale ale împrumutului SAFE, sperând eventual că oamenii vor percepe că discutăm despre fonduri europene nerambursabile. În realitate, costurile creditului angajat de Guvern reprezintă dublul sumei împrumutate, adică peste 32 de miliarde de euro. Vorbim de aproape 1.700 de euro pentru fiecare cetățean care trăiește astăzi în România”, a declarat Niculina Stelea, senator, secretar executiv al Senatului

Din păcate, acestea nu sunt însă costurile totale ale împrumutului SAFE. Realitatea este că România, cu un deficit bugetar excesiv și cu o datorie publică de peste 60%, trebuie să se împrumute ca să plătească inclusiv dobânzile care au început să curgă la acest împrumut. Deci, până în 2071 (momentul în care ar trebui să achităm efectiv datoria astfel creată), România va trebui să împrumute sume foarte mari de bani pentru a acoperi acest cost de 32,05 miliarde de euro. La o dobândă medie de 7% (valoare mai mică decât cea din acest moment), costurile totale de rostogolire a acestei sume până în 2071 s-ar ridica la 50,19 miliarde de euro.

„Programul SAFE nu este gratis. Mai mult, el nu va costa România 16,68 miliarde de euro. Nici măcar 32,05 miliarde de euro. Vom ajunge, cu dobânzi pentru rostogolirea creditului angajat, la o valoare totală aproximativă de 82,24 de miliarde de euro până în anul 2071. Poate părea o sumă foarte mare care se va plăti peste mult timp. Realitatea este însă că, din cauza faptului că începem deja să plătim dobânzile și trebuie să le rostogolim cumva, aceste costuri se vor vedea imediat în buget. În 2026, plătim dobânzi de 500 de milioane de euro către Bruxelles, dar pe care trebuie să le rostogolim prin alte împrumuturi, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de alte 35 de milioane de euro. Sunt cifre care sunt ascunse de cetățeni, dar care au un impact considerabil asupra bugetului de stat și, implicit, asupra măsurilor de austeritate pe care Executivul trebuie să le ia”, a mai spus senatorul AUR Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Costul real al împrumutului SAFE va fi de cinci ori mai mare decât suma împrumutată” appeared first on AUR.

„Astăzi, în plenul Camerei Deputaților, au fost prezenți elevi de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, cu rezultate extraordinare. Performanța trebuie susținută, iar acești elevi trebuie încurajați. Ar fi fost bine ca reprezentanții Guvernului Bolojan să acorde către acești copii care fac performanță măcar 5% din contractul pe care l-au încheiat cu Digi, în valoare de 196 de milioane de euro”, a declarat deputatul AUR Bogdan Velcescu.

Parlamentarul AUR a atras atenția că există soluții legislative concrete pentru sprijinirea elevilor de excepție, însă acestea au fost respinse de majoritatea parlamentară. Un exemplu este proiectul de lege Pl-x nr. 769/2022, inițiat de deputatul AUR Dumitrina Mitrea, care urmărea instituirea unui mecanism prin care elevii cu rezultate deosebite la concursuri, olimpiade și competiții internaționale să beneficieze de sprijin financiar pentru participarea la aceste evenimente.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă avea ca obiectiv eliminarea situațiilor în care elevii și familiile acestora sunt obligați să suporte din propriile resurse costurile transportului, cazării și participării la competiții internaționale, deși acești tineri reprezintă România și contribuie la prestigiul țării prin performanțele lor. Cu toate acestea, proiectul a fost respins, iar problema lipsei de finanțare pentru elevii performeri a rămas nerezolvată.

Bogdan Velcescu consideră că situația prezentată de elevii aflați astăzi în Parlament demonstrează că respingerea acestui proiect a fost o greșeală. În opinia sa, statul trebuie să garanteze prin lege sprijinul acordat tinerilor performeri, nu să lase participarea acestora la competiții internaționale la discreția sponsorizărilor sau a colectelor publice.

„Sunt bani pentru orice alte lucruri, dar nu pentru educație, nu pentru cercetare și cu atât mai puțin pentru deplasarea acestor tineri în străinătate, pentru a reprezenta România, în condițiile în care s-au dus acolo în calitate de învingători.

Pentru asta nu găsim bani. În schimb, domnul Bolojan găsește de fiecare dată posibilitatea de a aloca sute și sute de milioane de euro către interese străine, către interesele altora”, a declarat deputatul AUR Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan găsește 196 de milioane de euro pentru contracte controversate, dar nu găsește bani pentru elevii care fac cinste României” appeared first on AUR.

Acesta avertizează că legislația adoptată în numele urgențelor europene permite atribuirea unor contracte de amploare fără licitație și creează situații care, în opinia sa, sunt incompatibile cu principiile unei democrații funcționale.

„It`s all about money and control!

Guvernul Bolojan i-a atribuit firmei DIGI România un contract în valoare de 196,00 milioane euro, în cadrul programului SAFE. Obiectul contractului îl constituie dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică.

Este legal acest contract? Ei bine, prin programul SAFE s-au acordat contracte, fără licitație, în valoare de 16,8 miliarde de euro, bani pe care România îi împrumută de la UE și pentru care va plăti , timp de 35 de ani (cu o perioadă de grație de 10 ani) o dobândă pe care nu o cunoaște nimeni acum (azi este 3,4%). Deci, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a făcut legi speciale pentru ca guvernul Bolojan să poată atribui aceste contracte fără licitație.

Este moral acest contract? Ei bine, aici lucrurile care trebuie analizate sunt următoarele:
– principalul acționar al DIGI, Zoltan Teszari este un orădean, la fel ca premierul Bolojan și la fel ca persoana care a decis aceste contracte, Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului
– DIGI România nu este un furnizor (re)cunoscut de soluții de tip LLM pentru securitate cibernetică și nici nu știm ce capacitate de integrare are
– există, în România, alți furnizori recunoscuți pentru experiența și profesionalism în acest tip de soluții, de la marile companii de profil precum SAP sau Oracle, Microsoft, SO Development, Google (Deep Mind), Amazon, Meta AI, Anthrop/c, Open AI, până la compania locală Bitdefender .

Pentru ce a primit DIGI acest contract? Pentru o soluție LLM pentru securitate cibernetică . Ce este acest LLM : un Model de Limbaj Larg (LLM) este un tip de algoritm de învățare profundă care poate înțelege, genera, traduce și raționa cu limbajul uman. Antrenați pe seturi de date masive constând din text din cărți, site-uri web, lucrări științifice și multe altele, LLM-urile învață modele în limbaj care le permit să îndeplinească o gamă largă de sarcini, cum ar fi:
generarea și completarea textului, rezumare, traducere, analiza probabilităților , generarea codului, AI conversațional. Vorbim, adică, de supravegherea spațiului virtual și chiar de intervenții guvernamentale în acest spațiu – pentru asta este acest contract.

Acum să privim de sus acest contract: guvernul îi atribuie, fără licitație, un contract de 1 miliard de lei unei firme deținute în principal de un concitadin al premierului, într-un domeniu în care firma respectivă are o experiență fie inexistentă, fie necunoscută, pentru a realiza un produs care privește controlul spațiului public de exprimare.

Iată cum, legile date sub pretextul urgenței venită de la UE au creat situații în mod normal inacceptabile într-o democrație”, a declarat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul îi atribuie, fără licitație, un contract de 1 miliard de lei unei firme deținute în principal de un concitadin al premierului” appeared first on AUR.

În loc să își asume responsabilitatea, politicienii regimului au ales în mod aberant și diversionist să arunce vina asupra AUR. Însă ei au puterea de decizie, nu AUR. Este responsabilitatea lor să ia măsuri pentru asigurarea securității naționale, pentru protejarea vieții și proprietăților românilor. AUR nu are nicio putere.

Este specific regimurilor autoritare, cum este cel aflat la putere, de a arunca toate relele pe seama opoziției.

Necesitatea înzestrării armatei române cu drone și antidrone a devenit evidentă pentru orice observator de bun-simț, nu doar pentru un expert militar din anul 2019, de când rebelii Houthi au paralizat jumătate din capacitatea de rafinare a Arabiei Saudite. În anul 2020, dronele au fost principala armă cu care Azerbaidjan a învins Armenia.

Regimul a ales să ignore noul mod de ducere a războiului și nu a făcut achizițiile necesare apărării țării de drone. În schimb, de la evenimentele menționate și până în prezent, regimul nu a înzestrat armata cu drone, antidrone și alte dotări specifice apărării antiaeriene, deși a făcut în acest interval de timp achiziții militare de 10 miliarde de euro fără transparență și fără licitație!

Motivația achizițiilor de 10 miliarde de euro nu a fost apărarea națională, ci acordarea de favoruri unor state străine. De asemenea, din moment ce achizițiile au fost făcute discreționar, fără licitație, putem avea suspiciunea rezonabilă că avem de a face cu infracțiuni din spectrul fenomenului corupției.

Pentru că năravul din fire nu are lecuire, regimul intenționează să cheltuiască peste 12 miliarde euro împrumutați din programul SAFE tot fără licitație și tot fără transparență.

La fel ca și în ultimii 7 ani, de când a devenit evident și pentru profani că dronele au devenit noul mod de ducere a războiului, pentru achizițiile de drone s-a alocat o sumă derizorie față de totalul achizițiilor din SAFE.

La fel ca și în ultimii 7 ani, achizițiile din SAFE nu sunt dictate de interesul național, ci de interesul companiilor străine și de comisioane.

Regimul să explice cum pot apăra cerul României de atacul dronelor vehiculele blindate de luptă pentru infanterie de la firma germană Rheinmetall, în valoare de 3,3 miliarde euro, sau cum pot apăra cerul patriei navele de patrulare și de scafandri comandate de la aceeași firmă, Rheinmetall?

Și de când au devenit necesare aceste nave, din moment ce marina militară avea în vedere de mai mult timp nave de alt tip și anume corvete și fregate?

Pentru a scăpa de răspundere, dar și pentru a demoniza opoziția, în stilul regimurilor autoritare, politicienii coaliției au tupeul incredibil de a învinovăți AUR, care, pasămite, ar fi votat împotriva doborârii dronelor străine.

Minciunile sfruntate ale regimului care are ca doctrină de guvernare minciuna, sunt ușor de dezmințit.

Legea privind doborârea dronelor pe timp de pace a venit în parlament în februarie 2025. Însă legea respectivă a figurat în programul de guvernare a Guvernului Ciolacu și a făcut parte ca anexă din Hotărârea Parlamentului României de învestire a Guvernului Ciolacu.

PSD și PNL să răspundă de ce și-au încălcat propriul program de guvernare și de ce au încălcat Hotărârea Parlamentului României, refuzând să promoveze proiectul de lege respectiv timp de un an și opt luni, în timp ce dronele continuau să cadă pe teritoriul României.

Partidele care controlau 70% din parlament se expun ridicolului pretinzând că nu au putut adopta o lege din cauza AUR, care, în legislatura trecută, reprezenta 10% din Parlament.

AUR s-a pronunțat în februarie 2025 împotriva proiectului de lege pentru că era prost scris și din acest motiv la partea privind comanda străină erau confuzii care puteau afecta suveranitatea națională.

Chiar și după adoptarea legii respective, aceasta tot nu intrase în vigoare. La mai mult timp după ce fusese depășit termenul prevăzut în lege, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu de la USR, justifica întârzierea, spunând că nu erau gata normele metodologice de aplicare a legii.

Îi invităm pe reprezentanții Guvernului demis Bolojan și pe reprezentanții USR să explice cum anume i-a împiedicat AUR să adopte normele respective.

În realitate nici nu au existat norme, iar incompetentul ministru Ionuț Moșteanu habar nu a avut ce guvernează. În lege nu se spune despre adoptarea de norme, ci despre semnarea de ordine comune de miniștri ale MApN cu MAI, SRI și alte instituții.

În loc să își asume consecințele și să ia măsuri pentru apărarea suveranității naționale, a vieții și proprietății românilor, reprezentanții regimului s-au găsit să acuze în mod inept și iresponsabil AUR că nu ar fi condamnat Rusia în comunicatul său, de parcă urgența și gravitatea situației ar depinde de un comunicat al opoziției și nu de deciziile puterii, care preferă să politizeze evenimentul, în loc să își asume răspunderea și să ia decizii în urma accidentului.

AUR este un partid responsabil și așteaptă mai întâi cercetarea la fața locului și raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice și nu în urma cercetării la fața locului care se efectuează în prezent de către reprezentanții autorităților.

Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzațiile politico-ideologice pot fi interpretate și ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală.

Amintim că recent un avion românesc care apăra cerul Estoniei a doborât o dronă care s-a dovedit a fi ucraineană.

Această criză de securitate se petrece în timp ce România nu are guvern și regimul nu se grăbește să numească altul din motive politicianiste și neconstituționale.

Acest regim trebuie să plece pentru că a devenit un pericol existențial pentru România. Unica ieșire este organizarea de alegeri anticipate, la care poporul român să își poată exercita voința suverană!

The post Securitatea națională a fost subminată grav de iresponsabilitatea și incompetența regimului aflat la putere appeared first on AUR.

Pentru a liniști populația, guvernul Ilie Bolojan a spus că acest împrumut are un cost foarte mic, cu dobânzi de 3% și va fi plătit în mulți ani de acum înainte. Teoretic, UE va încasa niște dobânzi egale cu dobânzile la care se împrumută ea însăși.
Numai că, surpriză! dobânda nu e chiar 3%. De fapt, ieri piața a închis cu o dobândă de 3,49%. Anuală. Și , de fapt, după octombrie 2022, dobânda la împrumuturile UE pe 10 ani (nu pe 45 de ani, așa ceva încă nici nu este emis!) au tot fost binișor peste 3%.

De fapt, astăzi nimeni nu știe la ce dobândă vom rambursa creditul luat de la UE pentru a cumpăra mașini germane. Astăzi, ceea ce știm din ultima comunicare publică este că UE are o datorie totală de 784, 06 miliarde de euro la 10 martie 2026, atunci când se împrumutase doar jumătate din cei 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dar datoria totală a UE este în creștere rapidă, căci se vor mai adăuga încă 45 de miliarde pentru Ucraina, apoi 150 de miliarde de euro pentru SAFE, plus nevoile uriașe de împrumut ale UE pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

Dobânda la care UE se împrumută, ca și dobânda pe care noi o vom plăti către UE nu are cum să mai scadă , ci doar să crească de acum încolo! De ce ? din două motive cât se poate de evidente:

1. Datoria UE crește rapid.

2. Economia UE crește mult mai încet decât crește datoria UE.

Mai pe românește spus, guvernul Marcel Ciolacu va fi un econom în raport cu Comisia Europeană condusă Ursula von der Leyen. Sau, cu cifrele pe masă, Ciolacu ne-a lăsat cu o datorie de 200 de miliarde de euro la venituri anuale de vreo 140 de miliarde de euro, în vreme ce Comisia von der Leyen ne va lăsa cu datorii de peste 1000 de miliarde de euro la venituri anuale de sub 200 de miliarde de euro.

Iată, de exemplu, evoluția dobânzilor din ultimii 10 ani pentru obligațiunile UE cu maturitate de 10 ani, cele cu maturitate 45 de ani nefiind niciodată emise și probabil că nici nu se vor emite. De aici se observă că, odată cu creșterea datoriei acumulată de UE pentru plata imensului buget paralel numit Mecanism de Redresare și Reziliență dobânzile s-au cam triplat”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Pericolul din spatele programului SAFE este costul dobânzilor!” appeared first on AUR.

Senatorul AUR a vorbit despre necesitatea refacerii platformelor industriale militare din țară, despre rolul Statului Major al Apărării în definirea strategiei militare și despre implicațiile economice și politice ale programului SAFE.

Totodată, Mircia Chelaru a afirmat că România ar trebui să își consolideze capacitatea internă de producție și să adapteze armata la noile tipuri de conflict și tehnologii moderne.

„Cupola concluziei a fost exprimată de către domnul Dungaciu. Eu nu m-aș opri doar la cele 7 sau 8 programe care au fost atribuite direct către Rheinmetall, ci am să vă scot în evidență de ce AUR este foarte alarmat din perspectiva validității și a legitimității acțiunilor acestui guvern în domeniul SAFE.”

„În primul rând, SAFE a apărut ca o decizie suprastatală a Uniunii Europene în 27 mai 2025, pentru armarea Europei în vederea capabilităților sale de a duce un război în 2030.”

„Deci de la bun început, nu este un plan național. El trebuia cumva preluat de către statul român și compilat cu necesitățile și cu obligațiile statului român, față de națiunea română.”

Senatorul AUR a criticat și transferul atribuțiilor către Cancelaria primului ministru.

„S-a plecat de la bun început printr-o gravă opțiune de a transfera atribuțiile de autoritate a primului ministru către un organism administrativ al guvernului. Cancelaria primului ministru nu este autoritate politică și nici administrativă, din perspectiva Constituției.”

„Și a pus sub comanda unui cancelar, prieten de toartă, de la Bihor, 7 instituții de forță ale României, inclusiv colaterale, SRI, SIE, etc. Deci, cu totul nepermis.”

Mircia Chelaru a susținut că actualele programe de înzestrare nu răspund noilor realități ale războiului modern.

„La ora actuală ce avem aici? Punerea în aplicare a unui plan retro, de vreo 10 ani, în care investim bani în aceleași tipuri de platforme grele, victime ușoare ale noului tip de război: dronă-antidronă – sistem AI contra sistem AI.”

„Deci de aici lipsește tocmai viziunea și este o groapă de aruncat banii.”

Senatorul AUR a subliniat că formațiunea nu este împotriva modernizării armatei române.

„Nu suntem împotriva armării armatei. O armată bine instruită și bine dotată reprezintă prima treaptă de descurajare a oricărui inamic.”

„Cea mai mare forță a unei națiuni în domeniul Apărării este voința națiunii de a lupta.”

Mircia Chelaru a cerut refacerea industriei naționale de apărare și a platformelor militare din țară.

„Am întrebat, la un moment dat, de ce, dle ministru, nu alocați din acei 8,9 sau 9,3 miliarde de euro, cel puțin 2,5-3 miliarde de euro să refacem acele facilități care zac la ora actuală.”

„Adică să refacem platforme de pregătire și de fabricare a MLI-urilor la Mârșa, a armamentelor anti tanc la Plopeni, a artileriei la Oțelu Roșu, etc.”

„Pregătiți platformele, pregătiți oamenii, că vă vin oamenii de afară, aducem românii de acolo și îi pregătim un an, îi facem constructori de armamente naționale proprii și să dăm și la alții după aceea.”

În discursul său, senatorul AUR a criticat dependența de importuri și lipsa unei strategii naționale reale.

„Ce am spus eu că este acest plan? Așa se traduce: supune-te, cumpără și plătește!”

„Este inadmisibil ca o strategie a unui guvern care se consideră pro european, dar mai puțin pro român să supună România unei asemenea umilințe.”

„Ministerul Apărării prin Statul Major al Apărării trebuie să regândească structura forțelor și să le pregătească pentru noua fizionomie de ducere a războiului.”

Mircia Chelaru a afirmat că poziția AUR nu este împotriva Europei, ci împotriva modului în care este implementat programul SAFE.

„Iată de ce poziția noastră nu este împotriva unui program de tip SAFE. Este împotriva unui program de tip plătește, supune-te și taci!”

„Nu suntem împotriva Europei, așa ne plasează ei, dar nu! Nu poți să fii un bun pro european fără să fii mai întâi un bun român!”

În final, senatorul AUR a avertizat asupra implicațiilor economice și strategice ale programului SAFE.

„Suspectăm că SAFE-ul în plan european, pentru rechinii economici este un bussiness uriaș, însoțit de influențe majore de tip lobby. Cine va plăti? Copiii și copiii copiilor noștri, pentru ce? Pentru tehnică și tehnologie care peste 10 ani ies din uz”.

The post Mircia Chelaru (senator AUR): „Poziția noastră nu este împotriva unui program de tip SAFE. Este împotriva unui program de tip plătește, supune-te și taci!” appeared first on AUR.