Senatorul Cristina Dumitrescu a subliniat că memoria eroilor care au luptat pentru libertate și idealul națiunii române nu poate fi dată uitării, ci trebuie cinstită de poporul român și de autoritățile statului.

„Ne amintim astăzi de ei și venim aici pentru că suntem datori să nu uităm. Cine uită istoria înseamnă că nu își respectă eroii, înseamnă că nu respectă românii care au murit pentru un ideal. Dumnezeu să îi odihnească, iar noi să ne amintim în fiecare an de ei și să revenim în aceste locuri. Toți românii au această datorie, cu atât mai mult cu cât trăim vremuri grele”, a declarat senatorul AUR.

Cristina Dumitrescu a transmis joi un apel ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a lipsit de la locul comemorării, să intensifice acțiunile diplomatice pentru garantarea respectării drepturilor pe care autoritățile de la Kiev nu le acordă minorității românești din Ucraina.

„Este trist ca 3.000 de români care au murit cu fața către țară (…) să fie uitați de conducerea României, indiferent de ce culoare politică este ea. (…) Vin și mă adresez doamnei ministru de Externe, despre care am aflat că a fost cu o zi înainte în Ucraina să comemoreze victimele războiului din Ucraina, și m-aș fi așteptat să o văd și la Fântâna Albă.

Doamna Țoiu, faceți ceva pentru românii din Ucraina! Dacă autoritățile statului, care au în atribuții directe să negocieze pentru interesele etnicilor români de acolo, nu o vor face, vă spun cu convingere că, așa cum au murit acei 3.000 de români cu fața către țară, așa se uită cu fața către țara-mamă și românii din Ucraina și așteaptă niște soluții de la noi”, a spus senatorul AUR.

În cadrul manifestărilor comemorative, delegația Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, reprezentată de președintele comisiei, Cristina-Gabriella Dumitrescu, vicepreședintele Senatului și membru al Comisiei, senator AUR Laurențiu Plăeșu, și senator AUR și membru al Comisiei, Ștefan Geamănu, a depus o coroană de flori și a participat la slujba religioasă oficiată în memoria victimelor, la locul tragediei. Ulterior, delegația a fost prezentă și la slujba religioasă organizată la Putna în memoria victimelor masacrului de la 1 aprilie 1941.

Cu ocazia participării, Senatul României și-a reafirmat angajamentul pentru protejarea identității naționale, a memoriei poporului român și pentru conservarea valorilor națiunii din afara granițelor statului român.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Românii din Ucraina vor muri lent, din cauza nepăsării autorităților române, nu ca cei 3.000 uciși de mitraliere la Fântâna Albă, în 1941” appeared first on AUR.

Contextul

În Ucraina, existau mai multe biserici care desfășurau slujbele în limba română decât școli care predau în limba română. Din această perspectivă, bisericile erau și vetre identitare, nu doar religioase. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase elementare.

În conținutul Declarației nu se menționează nimic despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația că părțile recunosc pe deplin separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega pe viitor dreptul statului român de a se implica pentru organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității românești.

Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.

Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Președintele Nicușor Dan și-a arătat reaua credință la declarațiile de presă de după semnarea documentului. Întrebat de presă dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată încă Patriarhiei Kievului, președintele a pretins că „subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”.

Președintele Nicușor Dan a mințit cu bună știință, deoarece este bine informat asupra situației și s-a făcut în mod rușinos purtătorul de cuvânt al autorităților ucrainene.

În Ucraina există circa 130 parohii ortodoxe de limbă română, care țineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-a declarat autonomia odată cu începutul războiului din Ucraina.

Cu sprijinul statului ucrainean s-a creat o nouă structură religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă și bisericile sale au fost trecute la noua structură, inclusiv ca urmare a presiunii autorităților.

Parohiile românești au refuzat să treacă la noua structură, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanția că în cadrul acesteia li se va respecta dreptul de a folosi limba română și în al doilea rând nu doresc să fie incluși într-o structură religioasă care nu se află în comuniune cu Patriarhia Română pentru că este considerate necanonică.

Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române

Românii din Ucraina au hotărât să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române și în acest sens au primit binecuvântarea din partea Sfântului Sinod. Apoi românii au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase și există, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cetățenii ucraineni de origine română au acționat în conformitate cu legislația Ucrainei, în schimb Tribunalul de la Kiev le-a încălcat drepturile, refuzând de mai multe luni să dea un răspuns cererii lor. În plus, autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români amenințând că îi vor trimite pe front dacă vor adera la structura religioasă românească și Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, zisă și Capela Mitropoliților Bucovineni, folosită ca lăcaș de cult de credincioșii români în ultimele trei decenii, a fost preluată prin forță și oferită Bisericii Ucrainene. Eugen Patraș, care se ocupă de înregistrarea asociației ortodoxe a românilor, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.

Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români din Ucraina și cunoaște și poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care consider nejustificat și abuziv refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă ortodoxă a credincioșilor români.

Așadar, președintele dezinformează când pretinde că înființarea asociației românești și trecerea preoților sub oblăduirea Patriarhiei Române ar ține „de cele două biserici”. În primul rând este un caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română de către autoritățile ucrainene.

În al doilea rând, este o încălcare de către Ucraina a Tratatului din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România si Ucraina.

Tratatul prevede că persoanele aparținând minorității române pot înființa în Ucraina propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere prevederile Trataului din 1997, dar și prevederile constituționale care îl oblige să promoveze identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare.

Printre altele, când președintele se referă la o înțelegere „între cele două biserici” nu ratează ocazia să umilească Patriarhia Română, care nu recunoaște organizația ucraineană denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei și nu poate avea contacte cu aceasta. Dar, repetăm, nu este o problemă între biserici, este o problemă între statul ucraineană și solicitările legitime ale cetățenilor ucraineni, care solicită, în lod perfect legal, o biserică care să slujească în limba română și subordonată canonic BOR. Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care prin șantaj încearcă să determine Patriarhia Română să recunoască organizația ucraineană.

Precedentul: Ucraina este R. Moldova în oglindă

În Republica Moldova, situația a fost similară. Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română câteva luni mai târziu. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro.

Această decizie europeană a dus la recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 iulie 2002, după 10 ani de greutăți și nedreptăți.

Suntem, practic, în același scenariu”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională și a semnat cu președintele Vladimir Zelenski documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei.

AUR îi asigură pe românii din țară și din afara ei că va lupta pentru drepturile lor oriunde s-ar afla.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Statul român trădează românii din Ucraina și gândește problema bisericii ortodoxe în… limba ucraineană” appeared first on AUR.

Astăzi, la peste trei decenii de la acel moment istoric, deputatul atrage atenția asupra degradării accelerate a situației românilor din Ucraina, confruntați cu un proces continuu de restrângere a drepturilor lor identitare, culturale, lingvistice și religioase.

„Deși România a acordat Ucrainei sprijin politic, diplomatic și umanitar semnificativ, PSD, PNL, și USR nu au reușit să obțină pentru cei aproximativ 500.000 de români din Ucraina respectarea unor drepturi elementare, garantate de tratatele internaționale la care Ucraina este parte. În pofida dialogului bilateral, legislația ucraineană în domeniul educației și al limbilor minorităților rămâne restrictivă și afectează grav accesul la educație în limba română și posibilitatea păstrării identității culturale.

În același timp, rămâne nesoluționată problema recunoașterii dublei cetățenii pentru românii din Ucraina. Deși legislația ucraineană a fost recent flexibilizată pentru anumite categorii de cetățeni străini, românii nu beneficiază de același tratament. Această diferență de abordare este nedreaptă și contravine principiului nediscriminării, fundament al dreptului european și internațional.

Nu solicit privilegii pentru românii din Ucraina, ci garantarea unor drepturi minime și firești:

• libertatea religioasă,

• accesul real la educație în limba maternă,

• protecția identității culturale,

• tratament egal în privința cetățeniei.

Toate acestea sunt valori europene esențiale, la care statul ucrainean s-a angajat oficial, inclusiv în contextul aspirațiilor sale de integrare europeană.

AUR va continua să sprijine românii din comunitățile istorice și să solicite, prin mijloace democratice, diplomatice și parlamentare, respectarea drepturilor lor fundamentale, așa cum România însăși respectă drepturile tuturor minorităților de pe teritoriul său”, a declarat Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „Drepturile românilor din Ucraina sunt încălcate. România nu poate ignora Declarația din 28 noiembrie 1991” appeared first on AUR.

În cele două declarații publice ale ministrului Țoiu, făcute în urma întâlnirii cu președintele Zelenski și a vizitelor protocolare de la Kiev, nu apare orice referire la situația comunităților românești din Ucraina, aflate sub o puternică presiune asimilaționistă a autorităților de la Kiev. Agenda vizitei este complet orientată către propaganda de război și susținerea Ucrainei, fără ca drepturile persoanelor aparținând minorității românești să fie măcar menționate.

Lipsesc complet de pe agenda doamnei ministru:
• Situația școlilor românești supuse ucrainizării în regiunea Odesa, Nordul Bucovinei și Maramureșului Istoric;
• Orice intenție de întâlnire cu reprezentanții comunităților românești;
• Orice referire la presiunile și discriminarea la adresa românilor ortodocși din Ucraina, care vor să revină la Biserica Ortodoxă Română;
• Respectarea, în general, a  identității naționale a românilor din Nordul Bucovinei, Herța, regiunea Odesa și Maramureșul Istoric;
• Aplicarea prevederilor tratatului bilateral și a reglementărilor internaționale privind drepturile minorităților;

„Este inacceptabil ca un ministru român aflat într-o vizită oficială în Ucraina să vorbească doar despre interesele ucrainene, fără să rostească niciun cuvânt despre comunitățile istorice românești. Diplomația fără demnitate este complicitate. România nu trebuie să-și abandoneze frații de dincolo de frontieră”, a declarat Ramona Lovin.

Deputatul AUR de diaspora solicită ca toate vizitele oficiale în statele vecine care găzduiesc comunități românești să includă obligatoriu teme legate derespectarea dreptului la educația în limba română, libertatea religioasă, identitatea culturală și protejarea patrimoniului românesc, din statele respective.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): “Ministrul de Externe al României, în vizită la Kiev – fără românii din Ucraina pe agendă” appeared first on AUR.

Obiectivele campaniei:

1. Românii din Ucraina (a doua minoritate din țara vecină) trebuie să se bucure de drepturile care i se cuvin prin legislația internă a Ucrainei, tratate bilaterale (1997) sau internaționale la care România și Ucraina sunt parte;
2. Românii din Ucraina au dreptul să se educe în limba română și, mai ales, au dreptul să participe la slujba religioasă în limba lor natală;
3. Posibilitatea românilor din Ucraina de a se educa și a participa la slujbe religioase în limba română va loializa și apropia această minoritate de statul ucrainean. Canalul de legătură dintre minoritatea română și statul ucrainean este limba română;
4. În condițiile refuzului acestor drepturi din partea statului ucrainean, deopotrivă cu lipsa de reacție a statutului român, această minoritate devine alienată atât în raport cu România, cât și cu Ucraina. Nici minoritatea română, nici Bucureștiul, nici Kievul nu au de câștigat din așa ceva.
5. Singurul câștigător al acestei situații ar fi Federația Rusă! O minoritate română fără dreptul de a se educa și participa la slujbe religioase în limba română ar deveni nostalgică față de vremurile sovietice când – culmea! – avea dreptul la așa ceva. Printr-un unic paradox, românii din Ucraina constată că, cu cât Kievul se apropie de UE, cu atât drepturile lor firești se îngrădesc. Pe cale de consecință, e posibil să se orienteze politic spre candidații pro-Moscova, cu speranța că aceștia le vor acorda drepturile identitare pierdute. În plus, vor deveni o țintă pentru manipularea rusă, cu precizarea foarte importantă că asta nu va fi din vina lor. E ridicol să acuzi în Europa secolului XXI o comunitate că vrea să își păstreze identitatea etnică și religioasă.
6. Această situație trebuie evitată și părțile – română și ucraineană – trebuie să rezolve urgent acest dosar, mai ales ținând seama de evoluțiile de azi din Ucriana.

Evoluțiile curente din Ucraina:

1. În anul 2018, statul a inființat o „Biserică ortodoxă a Ucrainei”, care a fost declarată în 2019 autocefală de către Patriarhul ecumenic Bartolomeu. În Ucraina exista atunci o „Biserică ortodoxă ucraineană” cu statut de biserica autoadministrată, sub egida Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu). Noua autocefalie a fost recunoscută de bisericile grecești (Patriarhia Alexandriei, Biserica Ciprului și Biserica Greciei), celelalte biserici, nerecunoscând-o, inclusiv Biserica Ortodoxă Română (BOR).
2. Din anul 2019, romanii ortodocși din Ucraina au inițiat demersuri pentru a reveni canonic la sânul Bisericii-Mama, adica BOR, conform legislației ucrainene. În Ucraina functionează 130 de biserici în care slujbele se oficiază traditional în limba română (de două ori mai multe decât școlile cu predare în limba română!). Au trecut aproape 10 luni de la depunerea cererii pentru înregistrarea organizației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Dosarul a fost acceptat, dar cererea a rămas nesoluționată, fiind amânată sine die.
3. Pe 20 mai, a expirat și ultimatumul autorităților de la Kiev dat „Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, de care țin toate bisericile românești din Ucraina. Între timp, prin decizia guvernului ucrainean, s-a înființat o comisie specială care își propune expertizarea afilierii „Bisericii Ortodoxe Ucrainene” la Patriarhia Moscovei. Concluziile sunt evidente: această instituție va fi scoasă în afara legii.
4. Ce se întâmplă cu credincioșii români în această situație? Pe de-o parte, solicitările lor perfect legale, de înființare a unei biserici proprii, subordonată BOR, sunt ignorate. Pe de alta, nici tentativa unor biserici românești de a trece direct sub subordonarea canonică a BOR – o inițiativă perfect conformă cu legislația internă a Ucrainei! – nu este tolerată de autorități. De pildă, pe 19.05.2025, trei preoți români din regiunea Cernăuți (Boian, Hrușeuți și Pătrăușii de Jos) au depus cereri de afiliere la BOR. În după amiaza aceleiași zile, preoții și enoriașii din cele trei parohii care au semnat procesele verbale de revenire la Patriarhia Româna au fost contactați prin intermediul a doi primari și a unei persone interpuse, de la Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) și amenintați că, dacă nu renunță la demersurile lor, vor fi incorporați imediat și trimiși pe front în prima linie, împreună cu rudele apropiate, semnatarii procesului-verbal de aderare, dar și toți bărbații apți de mobilizare din acele localități. Drept urmare, și-au retras a doua zi solicitările.

Măsuri urgente solicitate de AUR:

1. AUR solicită urgent autorităților române să clarifice aceste aspecte și cere public ca președintele României să spună dacă această problematică a figurat pe agenda comună a convorbirilor româno-ucrainene. Menționăm că Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei, pe 27.09.2024, a „justificat” amânarea înregistrării „Bisericii Ortodoxe Române” din Ucraina motivând, fără fundament legal, faptul că „subiectul în cauza cuprinde probleme ale relațiilor interstatale româno-ucrainene și ucraineano-române”. Care sunt acestea și care e poziția Bucureștiului?
2. AUR va menține chestiunea pe agenda publică românească și internațională, solicitând periodic, prin interpelări parlamentare, luări de poziție și atitudini publice, stadiul dosarului și reacțiile autorităților române.
3. AUR transmite, alături de considerația față de țara vecină, faptul că protejarea drepturilor minorităților române aflate în afara granițelor României este un punct major al programului său politic. În consecință, odată cu preluarea guvernării la București, AUR va condiționa nemijlocit parcursul european al Ucrainei de implementarea în legislația și practica țării vecine a normelor internaționale privind minoritățile naționale, simetric cu ceea ce se întâmplă în România.

The post Românii din Ucraina au dreptul să se roage în limba și biserica lor appeared first on AUR.