Amendamentul, depus de deputatul AUR pentru diaspora, Ramona Lovin, prevede alocarea sumei de 6.000.000 lei pentru dezvoltarea acestor centre, absolut necesare pentru sprijinirea comunităților românești din străinătate. În prezent, în multe state europene, românii nu beneficiază de o infrastructură comunitară stabilă, care să le ofere sprijin real și constant.

Prin acest program, centrele comunitare românești vor deveni puncte esențiale de sprijin pentru românii din diaspora, oferind servicii de informare, asistență juridică, activități culturale și educaționale, dar și un cadru de coeziune și reprezentare pentru comunitățile românești din marile orașe europene.

AUR consideră că statul român are obligația de a-și sprijini cetățenii oriunde s-ar afla, iar acest amendament reprezintă un pas concret în această direcție.

The post Sprijin pentru românii din diaspora: amendamentul AUR pentru înființarea centrelor comunitare din Roma, Londra și Castellón de la Plana a fost adoptat de comisiile de buget appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

Domnului Mihnea-Claudiu DRUMEA, Secretar de stat cu atribuții temporare de Secretar general al Guvernului

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025

Obiectul întrebării: Bursele identitare acordate elevilor români din Ucraina

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule Secretar de stat,

Se estimează că numărul populației școlare de origine română din Ucraina ar reprezenta aproximativ 57.000 de elevi, adică aproximativ 14% din corpul social al minorității române. Doar 39% dintre acești copii sunt instruiți în limba maternă română, pe când 61% din copiii români sunt instruiți în limba ucraineană, în condițiile în care statul ucrainean stimulează prin diferite mijloace înscrierea copiilor români în școlile și clasele cu predarea în limba ucraineană și încurajează refuzul unei părți a copiilor români de a se înscrie în școlile și clasele cu predarea în limba maternă.

Românii reprezintă numeric a doua minoritate națională (după cea rusă) și prima minoritate neslavă din Ucraina. Cu toate acestea, ea dispune de un număr cu mult mai mic de instituții de învățământ în comparație cu alte minorități, cum ar fi cea maghiară, de circa trei ori mai mică numeric.

România a decis să instituie un Program strategic multianual de burse identitare pentru elevii etnici români din Ucraina (și alte state), care studiază în școli cu predarea în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă
maternă.

Observăm din presă, din discuțiile cu reprezentanții minorității române din Ucraina, ai mediului asociativ românesc din această țară, precum și din corespondența cu diverse instituții ale statului român că derularea Programului strategic multianual de burse identitare pentru elevii din Ucraina întâmpină, în mod ciudat, un șir de dificultăți care depind exclusiv de statul român. Întârzierile în ceea ce privește acordarea burselor identitare constituie un factor destimulator pentru înscrierea copiilor români în școlile sau clasele cu predarea în limba română.

Având în vedere cele expuse mai sus și ținând cont că până la încheierea anului școlar din Ucraina au mai rămas 4 luni de zile, vă rugăm respectuos să ne comunicați în scris, punctual, printr-un răspuns coordonat interinstituțional:

1. Care este numărul de burse identitare acordate elevilor români din Ucraina la începutul sau pe durata anului școlar curent 2024-2025.

2. Câți elevi români din Ucraina au beneficiat de burse identitare acordate de statul român în anii școlari anteriori de când se aplică Programul strategic multianual de burse identitare pentru elevii etnici români din Ucraina (și alte state). Câte unități școlare și din câte localități sunt vizate în cazul acestor burse acordate.

3. În ce dată au fost inițiate demersurile către partea ucraineană pentru obținerea „acordului” acesteia pentru acordarea burselor identitare elevilor români în anul școlar 2024-2025 și când a parvenit răspunsul părții ucrainene.

4. Dacă ați inițiat deja sau nu demersurile necesare pentru acordarea de burse identitare elevilor români din Ucraina în anul școlar 2025-2026, care va începe peste 7 luni.

5. De ce sprijin din partea Parlamentului au nevoie Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru a putea face față obligațiilor privind acordarea în timp util a burselor identitare pentru elevii români din Ucraina.

6. În ce alte state în care există comunități istorice românești, altele decât Ucraina, le-au fost acordate burse identitare elevilor români în anul curent de învățământ sau în anii de învățământ anteriori. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să indicați numărul de burse acordate defalcat pe fiecare stat aparte. În eventualitatea unui răspuns negativ la acest punct al întrebării noastre parlamentare, vă rugăm să arătați motivele temeinice ale omisiunii/inacțiunii Guvernului României aflate în contradicție cu angajamentele asumate oficial prin Programul de guvernare 2020-2024.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Bursele identitare acordate elevilor români din Ucraina appeared first on AUR.

„Mii de români au fost întorși din drum azi. Ei veniseră să voteze, dar nu aveau, pe lângă actele românești, și acte de identitate din țările respective. Ca exemplu concret, noi avem sute de români în Sicilia fără rezidență, pentru că în Sicilia rar le face cineva rezidență. Niciunul nu poate vota și toți au fost dați afară cu poliția din secție”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

Totodată, AUR cere Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe și Autorității Electorale Permanente să găsească cele 17.915 voturi exprimate prin corespondență dispărute fără urmă. 39.244 de români din străinătate au trimis cereri pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare, iar până în această dimineață, numai 21.329 de voturi au ajuns în România și au fost declarate valide. Din cele declarate valide au fost anulate aproape 1.000 de voturi, pe motiv că se aflau două sau mai multe buletine în același plic sau că lipsea sigiliul. „Plicul NU a fost validat” este mesajul pe care mulți români din diaspora l-au primit de pe adresa site-ului unde s-au înregistrat să voteze prin corespondență, fără nicio altă explicație.
Orice încălcare sau abuz în procesul de votate poate fi semnalată pe site-ul www.nefura.ro.
Românii din străinătate sunt așteptați astăzi și mâine să voteze fizic în cele 748 de secții deschise, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23:59 dacă mai sunt alegători în secţie sau la rând în afara sediului secţiei de votare.

CĂTRE,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL
constituit în cadru procesului electoral
pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 6 decembrie 2020

Stimată doamnă Președinte,

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, cu sediul în comuna Tunari, sat Tunari, strada Geneva nr. 20, apartament 1, județul Ilfov, înregistrat în Registrul Partidelor Politice prin sentința civilă nr. 63/DEC/P din 19.09.2019, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă prin reprezentantul său legal, domnul Marius-Dorin Lulea, în calitate de președinte,
în temeiul dispozițiilor Legii nr.208/2015 actualizată in 2020, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din data de 06 decembrie 2020 , formulez prezenta:

CERERE

Prin care vă solicităm în mod respectuos să permiteți și să admiteți votul alegătorilor din diasporă care sunt în imposibilitate obiectivă de prezentare a unui document care să ateste reședința în străinătate.

Conform Legii nr. 208/2015 și a deciziilor Biroului Electoral Central aplicabile, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot pe baza unui act de identitate şi a unui document ce atestă reşedinţa în străinătate.

Art. 83 din Legea nr. 208/2015 stabilește că „prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.”

Având în vedere că prevederile art. 84 din Legea nr. 208/2015, conferă președintelui biroului electoral al secției de votare competența de a înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are reședința în raza teritorială a secției de votare respective, vă solicităm respectuos să permiteți exercitarea dreptului de vot a alegătorilor din diasporă prin înscrierea în lista electorală suplimentară, în urma semnării unei declarații pe proprie răspundere prin care se atestă existența reședinței în raza teritorială a secției de votare.

Aplicabile prezentei situații avem atât norme de drept internațional care stabilesc obligațiile statului român raportat la acordarea exercițiului dreptului de vot propriilor lui cetățeni, cât și norme de drept intern care acordă dreptul de vot tuturor cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani – indiferent de țara unde aceștia își au reședința sau domiciliul (articolul 36 din Constituție).

În ceea ce privește normele de drept internațional aplicabile, cele mai eficiente din punct de vedere al forței juridice sunt cele prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților fundamentale ale Omului, respectiv în articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție coroborat cu articolul 14 CEDO – dispoziții care trebuie interpretate în lumina celor cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european, respectiv sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret și direct – principii stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală elaborat în 2002 de Comisia Europeană pentru democrație prin drept (cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția).

Considerăm că nerespectarea drepturilor de vot a alegătorilor care se prezintă efectiv la urne și care nu îndeplinesc o simplă formalitate din motive obiective, mai ales în contextul notoriei pandemii, generatoare de nenumărate dificultăți birocratice, ar constitui o încălcare a obligației de asigurare efectivă a dreptului de vot.

De asemenea, opinăm că formularea unei declarații pe propria răspundere a cetățeanului cu drept de vot, a cărei identitate este confirmată de către reprezentanții secției de votare, prin care acesta afirmă pe proprie răspundere că își are reședința în circumscripția teritorială a secției unde se prezintă constituie o plasă de siguranță suficient de puternică pentru a se elimina eventuale tentative de fraudare electorală.

Din coroborarea normelor internaționale cu cele constituționale și organice rezultă că statul român are în sarcina sa o obligație de a eficientiza dreptul de vot al expatriaților, obligație ce nu ar fi respectată în cadrul prezentelor alegeri în cazul refuzării exercitării dreptului la vot în absența unor simple formalități, care ar putea fi substituite prin intermediul unei proceduri transparente și sigure, precum oferirea unor declarații pe proprie răspundere, certificate de organele cu atribuții electorale.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor

The post AUR CERE BEC SĂ ADMITĂ VOTUL ROMÂNILOR DIN DIASPORA appeared first on AUR.