Prima observație: presupunând că lucrurile ar sta în acest fel, prima întrebare pe care trebuie să și-o pună președintele României și Președinția, ca instituție, este cum se face că, după decenii la rând de guvernare „occidentală și pro-occidentală” – cum altfel! – au ieșit… jumătate dintre români antioccidentali. Ce le-a făcut acea guvernare? Aceeași guvernare, care este de decenii la putere în România, este și astăzi. Deci întrebarea de bun-simț ar fi: cum se poate ca, după decenii de occidentalism, jumătate dintre români să fie antioccidentali? Care a fost defecțiunea?

Chestiunea mai serioasă este însă alta. Nu poți să jignești jumătate din populația României, mai ales când ești în situația în care ești. Cine sunteți voi, totuși, să vă permiteți să jigniți jumătate din populația României, taxând-o drept antioccidentală? Unde ați învățat voi occidentalismul acesta, care debordează din toate părțile și pozițiile? Unii l-ați învățat pe linia lui Ion Iliescu, alții, probabil, pe la GoldenBlitz, iar ultimii, noi veniții, „noii occidentali”, așa zicând, nu l-ați învățat nici măcar la școlile acelea bune ale lumii lui Soros, care învățau valorile lui Soros, dar măcar la un nivel cât de cât înalt. Ați făcut facultăți pe care nici măcar unii dintre voi nu le-ați terminat cu adevărat, iar alții nici măcar nu și le pun în CV-uri, pentru că erau genul de facultăți care nu vă puteau da nici măcar o diplomă de licență.

Voi sunteți occidentalii României de astăzi? Voi sunteți cei care reprezentați Europa occidentală și luminată în România de astăzi?

Trecând însă peste jignirea, care e totuși gravă, din partea unui președinte la adresa a jumătate dintre români, lucrurile sunt și mai grave. Când un președinte al României face această afirmație, de fapt reia tipul de discurs pe care l-a mai avut când a etichetat România ca țară coruptă, fără să clipească, fără să-i pese. Când spui că jumătate dintre români sunt antioccidentali, după toate tensiunile prin care a trecut România, după ce tu, ca putere, ai înglodat alegerile, ca o situație fără precedent în Occidentul pe care îl preamărești atât, înseamnă un gest de iresponsabilitate.

Și, în paranteză fie spus, președintele României începe să semene tot mai mult cu Boris Elțîn, care a fost pus președinte de o conspirație, mai mult sau mai puțin explicită, de la Davos, din 1996. A fost ținut în primul mandat, septic, apărat, protejat, iar în al doilea mandat, când nu mai avea nimeni nevoie de el, au lăsat presa să publice tot ceea ce presa știa despre Boris Elțîn. Și toate scenele acestea penibile despre fostul președinte al Federației Ruse, care abundă acum pe internet, existau, evident, și în primul mandat, dar atunci cineva încă avea grijă ca despre ele să nu se știe nimic.

Revenind la problema noastră, când spui că jumătate dintre români sunt antioccidentali, tu, care te-ai comportat în cel mai antioccidental mod cu putință, nu faci decât să ții România ruptă în două. Un președinte, în condițiile de criză fără precedent, interne și externe, n-ar trebui să facă asta. Un președinte ar trebui să pună România împreună, să discute, nu să se înțeleagă în toate, dar să poată discuta. România are nevoie de un spațiu al comunicării și al dialogului, dar pentru asta minima condiție este minimul respect pentru celălalt, chiar dacă celălalt este în opoziție.

Când un președinte se comportă altfel, înseamnă că nu înțelege nimic. Când un președinte se comportă așa, înseamnă că este principalul actor care subminează încrederea în instituții, și, certați-mă că o spun, încrederea în Occident. Cu asemenea tipuri de comportament, subminați și ideea de Occident, și ideea de ce înseamnă spațiu public, comunicare, democrație, respect reciproc, absolut obligatorii, bunul-simț despre care se vorbea în lumea anglo-saxonă și pe care trebuie să-l avem fiecare dintre noi.

Cu asemenea tipuri de abordări, cu asemenea manieră de a trata jumătate din România, nu mai ai nevoie de Rusia ca să subminezi instituțiile. Nu mai ai nevoie de Rusia ca să ducă la dezbinare, ruptură, ceartă, dispute virulente. Este suficient să ai instituția prezidențială și instituțiile aferente puterii de astăzi, care tac și nu spun nimic, lăsând România să se scufunde tot mai jos, cel puțin din punctul de vedere al rezistenței și rezilienței societale și naționale”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Nicușor Dan jignește jumătate de Românie” appeared first on AUR.

Scenariul se poate evita doar dacă dă Dumnezeu să se termine războiul din Iran (așa gândesc progresiștii când dau de greu – se numește uișfulfinching în romgleză) sau dacă UE vrea din nou petrol și gaz ieftine de la … ruși.

Măsurile anunțate de UvdL (călătoriți mai puțin cu avionul și mașina, munciți online, achiziții comune, centralizate, de kerosen) sunt tot atât de “eficiente” ca și masca, distanțarea socială și vaccinul din pandemie.

Starea la zi a stocurilor europene de kerosen (jet fuel) este tensionată.

Conform raportului lunar IEA Oil Market Report din aprilie 2026 și declarațiilor oficiale recente (14-16 aprilie 2026) stocurile comerciale se epuizează rapid din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

Numai că problemele erau deja agravate de sancțiunile aplicate Rusiei de UE, de lupta contra climei și de pandemie.

La sfârșitul lui decembrie 2025 stocurile la nivel de UE acopereau doar 37 de zile de cerere (scădere cu 10 % față de anul anterior). Nivelul normal, care nu ridică temeri, este de 45 de zile.

Stocurile scad de obicei de la 37-38 zile la început de an la ~30 de zile la mijlocul anului. Din 2020 încoace, stocurile au coborât chiar și la sub 29 de zile de acoperire.
Pragul critic este de 23 de zile. După acest prag apar penurii fizice, anulări de zboruri și chiar închideri parțiale ale unor aeroporturi.

Stocurile de azi din hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) sunt la minimul intervalului ultimilor 5 ani. Directorul executiv IEA, Fatih Birol, a declarat că Europa are „aproximativ 6 săptămâni de kerosen rămas”.

Europa consumă ~1,6 milioane barili/zi kerosen/jet fuel, produce intern ~1,1 mb/d și importă net ~0,5 mb/d, din care 75 % proveneau din Orientul Mijlociu/Golf înainte de criză.

Comisia Europeană a confirmat criza iminentă, pe data de 14 aprilie 2026.

Perioada următoare este critică și se încadrează exact în fereastra de risc ridicat evidențiată de IEA. Stocurile continuă să scadă accelerat, iar cererea sezonieră (vară) crește.

Scenarii IEA de înlocuire a importurilor pierdute din Golf:

– Dacă se înlocuiesc 100 %, stocurile acoperă cererea pe 2026, dar rămân la limită.
– Dacă se înlocuiesc 75 %, stocul devine deja insuficient pentru cererea de vară, pragul critic urmând a fi atins în august.
– Dacă se înlocuiesc doar 50 %, se atinge pragul critic de 23 de zile deja în iunie (posibil chiar la sfârșitul lui mai la unele aeroporturi).

Scenariul este optimist în toate variantele. Alternativa importurilor din SUA este deja utilizată la maxim și nu e deloc ieftină.

Deja prețul kerosenului a crescut cu 95 – 150% din februarie încoace, de unde concluzia că se va scumpi substanțial costul călătoriilor.

Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată încă 3 săptămâni, scenariul roșu devine inevitabil.

Deci, brace for impact”, a declarat Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR):„Europa mai are la dispoziție timp de doar 6 săptămâni carburant pentru avion (kerosen). Impactul asupra circulației românilor și asupra turismului va fi crunt” appeared first on AUR.

La 1 aprilie 1941, în apropierea localității Fântâna Albă, mii de români din nordul Bucovinei au pornit pașnic spre graniță, dorind să ajungă în România după ocuparea sovietică a teritoriului. Înarmați doar cu credință și speranță, purtând steaguri albe și icoane, au fost întâmpinați de trupele sovietice cu focuri de armă. Mulți au fost uciși pe loc, iar alții au fost arestați, torturați sau deportați.

În fața sacrificiului lor, ne înclinăm cu recunoștință și smerenie. Au fost oameni simpli, dar cu suflete mari, care au ales libertatea și identitatea națională, plătind cu propria viață.

Datoria noastră este să le păstrăm vie memoria și să nu permitem niciodată ca adevărul istoric să fie uitat sau denaturat. Nu uităm. Păstrăm vie memoria lor. Onoare și recunoștință eternă martirilor de la Fântâna Albă”, a transmis deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „1 aprilie – Zi de comemorare a martirilor de la Fântâna Albă” appeared first on AUR.

PSD are două fețe, cea reală, din spatele ușilor capitonate, în care este solidar pe deplin cu guvernul din care face parte și îi susține măsurile, dar are și altă față, cea pentru public, atunci când pretinde în mod fals că s-ar opune măsurilor respective.

PSD sustine că premierul Bolojan ar fi provocat blocajul proiectului de buget, pentru că “fără acordul partidelor din coaliție” ar fi introdus prevederi care le-ar ignora propunerile.

În realitate, la ședința coaliției s-au înțeles perfect asupra bugetului, după cum informează uluit premierul Bolojan, care a invocat ca martori pe ceilalți participanți la ședință. PSD a încercat astfel să inducă în eroare opinia publică.

Într-un mod și mai ridicol, de-a dreptul caragialesc, președintele PSD, Sorin Grindeanu, într-un mesaj public îl atacă pe premierul Bolojan cu argumente preluate de la AUR, acuzându-l că impozitează fără milă categoriile vulnerabile în timp ce permite multinaționalelor să exporte profitul neimpozitat.

Din moment ce președintele PSD se inspiră de la AUR, îi amintim că pe lângă critica față de aceste măsuri cu care PSD a fost pe deplin solidar până în prezent, AUR a prezentat și soluțiile credibile pentru redresarea economiei. Așadar, îl invităm pe președintele PSD să susțină și să își asume soluțiile noastre, pentru a dovedi că este constructiv”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „AUR cere coaliției de guvernământ să dovedească responsabilitate și respect față de români în aceste momente critice” appeared first on AUR.

Potrivit Ramonei Lovin, întâlnirea a fost mai degrabă o apariție formală decât un dialog real cu românii care s-au înscris pe site-ul Ambasadei pentru a participa la eveniment. Discursul ministrului a fost unul „mai mult gesticulat decât articulat”, urmat de o plecare rapidă, fără nicio sesiune de întrebări și răspunsuri, fără disponibilitatea de a asculta problemele oamenilor și fără respect pentru timpul celor prezenți.

„Românii din diaspora nu au nevoie de spectacol. Au nevoie de răspunsuri”, subliniază deputatul AUR.

Ramona Lovin atrage atenția că, atunci când un ministru vine în fața românilor, mai ales a celor plecați din țară, are obligația de a intra într-un dialog real, de a asculta nemulțumiri și de a răspunde întrebărilor legitime. A bifa o apariție publică și a pleca imediat nu este un act de reprezentare, ci un gest de dispreț față de cetățenii români.

„Dacă un ministru vine în fața românilor, trebuie să aibă curajul să îi asculte și să le răspundă problemelor, nu să plece imediat după discurs”, transmite Ramona Lovin.

În încheiere, deputatul AUR speră ca, pe viitor, ministrul de Externe să înțeleagă că românii din diaspora nu sunt decor pentru poze și comunicate, ci cetățeni care așteaptă respect, dialog și soluții concrete.

„Poate, pe viitor, doamna ministru va decide să îi trateze pe români ca pe cetățeni, nu ca pe decor. Să le și răspundă, nu doar să le facă cu mâna”, a concluzionat Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Românii din diaspora nu au nevoie de spectacol, ci de răspunsuri” appeared first on AUR.

Această excludere nu este o întâmplare, ci rezultatul direct al incompetenței, pasivității și indiferenței Președintelui României, Nicușor Dan, și al Ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care nu au mișcat un deget pentru românii din Ucraina și i-au lăsat, din nou, în voia sorții. Românii de acolo rămân fără garanții juridice clare, fără protecție diplomatică reală și fără drepturi egale cu cele acordate altor minorități europene, în timp ce alte state membre ale Uniunii Europene au fost acceptate fără rezerve.

În același timp, aceiași guvernanți iau de la gura copiilor români prin austeritate, tăieri și subfinanțarea cronică a educației, dar găsesc resurse nelimitate pentru a finanța războiul din Ucraina și pentru a susține necondiționat administrația Zelenski, fără a cere nimic concret în schimb pentru cetățenii români sau pentru comunitățile românești istorice. Este o politică externă lipsită de coloană vertebrală, o diplomație a plecăciunii și a tăcerii, o încălcare gravă a responsabilității constituționale față de românii de pretutindeni.

Românii din Ucraina nu sunt o temă secundară, nu sunt o monedă de schimb geopolitică și nu sunt un inconvenient diplomatic. Ei sunt români, iar statul român are obligația să îi apere. Solicit public explicații oficiale din partea Ministrului Afacerilor Externe pentru lipsa României de pe lista statelor aprobate de Ucraina pentru dubla cetățenie, asumarea răspunderii politice pentru această situație și inițierea de urgență a unor demersuri diplomatice ferme pentru includerea României pe această listă.

Cer public Președintelui României, Nicușor Dan, și Ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, să explice de ce România nu figurează pe lista statelor acceptate de Ucraina pentru dubla cetățenie, ce demersuri concrete au făcut pentru românii din Ucraina și de ce sprijinul financiar acordat Kievului nu a fost condiționat de respectarea drepturilor acestora. Cer asumarea răspunderii politice pentru acest eșec și inițierea de urgență a unor demersuri diplomatice ferme pentru includerea României pe această listă”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Românii din Ucraina, abandonați de Președintele României și de Ministrul de Externe” appeared first on AUR.

Vă adresez această scrisoare deschisă nu dintr-o poziție de oportunitate politică, ci dintr-o datorie morală și națională: aceea de a apăra românii din afara granițelor, ori de câte ori drepturile și identitatea lor sunt puse în pericol.

Decizia autorităților de la Kiev de a exclude România de pe lista statelor cu care Ucraina acceptă regimul de cetățenie multiplă – lege ce a intrat în vigoare din data 16 ianuarie 2026 – produce consecințe grave și directe asupra a sute de mii de români din Ucraina. Vorbim de o comunitate estimată la aproximativ 500.000 de vorbitori de limbă română, a doua minoritate etnică din Ucraina, care este lăsată, practic, fără protecție din partea statului român.

Mai mult, aproximativ 70.000 de români din Ucraina care au redobândit cetățenia română începând cu anul 1991 riscă să fie constrânși să renunțe la aceasta sau să fie supuși unor forme de presiune și persecuție administrativă, în lipsa unui cadru bilateral clar și a unei reacții ferme din partea Bucureștiului. Tăcerea statului român îi transformă pe acești oameni în victime sigure ale unui vid de protecție diplomatică.

Domnule Președinte,

Apărarea românilor din Ucraina este o linie roșie. Ea nu poate fi relativizată, amânată sau tratată ca un subiect secundar de politică externă. Excluderea României de pe lista statelor acceptate pentru dubla cetățenie reprezintă, în fapt, un pas suplimentar spre ucrainizarea forțată a românilor din nordul Bucovinei, Bugeac și Maramureșul istoric.

Situația este cu atât mai gravă cu cât România, spre deosebire de alte state, a ales să protejeze constant minoritatea ucraineană de pe teritoriul său. Uniunea Ucrainenilor din România este reprezentată neîntrerupt în Parlamentul României din anul 1990, beneficiind de un mandat de deputat în fiecare legislatură. Acesta este un fapt care arată clar buna-credință, deschiderea și respectul statului român față de drepturile minorităților naționale.

În paralel, sute de milioane de euro pleacă anual din România sub forma „sprijinului” acordat Ucrainei – sprijin financiar, militar, logistic și politic – fără condiționalități clare privind protejarea comunității românești. În schimb, România primește dispreț și un refuz explicit: excluderea de pe lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie.

Aceasta nu mai este solidaritate. Este supunere. O supunere aplicată pe spinarea românilor care sărăcesc, sunt sufocați de taxe triplate și de scumpiri fără precedent, în timp ce guvernanții aleg tăcerea și obediența externă în locul apărării interesului național.

Vă cer, domnule Președinte, să ieșiți din această letargie periculoasă și să acționați. Să solicitați oficial redimensionarea prevederilor legale ucrainene privind cetățenia multiplă, includerea României pe lista statelor acceptate și garantarea explicită a drepturilor românilor din Ucraina. Statul român nu se poate preface că această problemă nu îl afectează.

Vă scriu aceste rânduri nu doar ca deputat al României și vicepreședinte al AUR, ci ca român din Basarabia, care cunoaște drama românilor din jurul granițelor nu din auzite, ci din viață trăită. M-am născut și am crescut în aceste realități deloc ușoare, acolo unde a te declara român și a putea rămâne român este, de multe ori, un act de sacrificiu.

Istoria ne va judeca nu după cât de obedienți am fost în exterior, ci după cât de ferm i-am apărat pe români.

Cu responsabilitate și fermitate”,

Valeriu Munteanu, deputat, vicepreședinte AUR

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „500.000 de români din Ucraina, fără protecție: scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan” appeared first on AUR.

Cristina Dumitrescu critică faptul că MAE ignoră nevoile românilor de pretutindeni.

„Când vorbim despre românii de pretutindeni, când vorbim despre românii din diaspora: de partea cui joacă Guvernul? Pentru că, din acțiunile pe care noi le vedem, nu pare că ar juca de partea românilor. Situația românilor de pretutindeni nu este bună în nicio țară, în niciuna din țările vecine, acolo unde trăiesc ei. Însă, săptămâna trecută, ne-a tras atenția tuturor acest subiect, care este drastic. În Ucraina, și am să vă citesc niște cifre și o să înțelegeți de unde această situație drastică, acolo se dorește o asimilare forțată, care, de câțiva ani, mai precis din 2017, este într-un ritm alarmant.

Sunt 282 de localități românești pe teritoriul Ucrainei, fie că vorbim de sudul Basarabiei, fie că vorbim de regiunea Cernăuți, fie că vorbim de regiunea Transcarpatia. Avem parohii în 130 de localități. Școli însă, cu predare integrală sau parțială în limba română, în doar 60 de localități. Grădinițe pentru copii, cu instruirea în limba română, doar în 53 de localități.

După cum puteți observa, 67 de școli au fost trecute complet în limba ucraineană de predare, pentru că, în 1991, existau 127 de școli cu predare în limba română. Asta se întâmplă în Ucraina.

Poate nu erați la curent, poate. Doamna ministru de la Afacerile Externe ale României nu este la curent cu această situație. Însă cei mai afectați sunt cei din regiunea Odessa. Acolo, la o populație de aproximativ 125.000 de români, există o singură școală.
Însă revenim la regiunea Cernăuți, despre care este vorba săptămâna aceasta. Din 32 de licee, din care 12 mixte, iar din 20 de licee românești, vor rămâne doar 4: în Cernăuți, în Hliboca, în Ostrița și Herța. Însă și cele mixte vor fi mai puține, vor rămâne doar 9.

Din ce v-am prezentat mai devreme, vă puteți da seama că românii de acolo își vor pierde limba, treptat. Dacă nu vor avea grădinițe, școli, licee în limba română, ei nu vor putea merge mai departe la facultăți cu predare în limba română. Nu vor mai avea la ce școală să meargă acolo, pentru că vor fi nevoiți să meargă doar la școlile cu predare în limba ucraineană.

Ce nu știu, poate, guvernanții noștri, nu se știe, dar cred că se știe și se ignoră cu bunăvoință, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, este faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a criticat dur, prin rezoluția 2189/2017, această lege a limbii, care s-a dat în Ucraina. Pentru că nu așa tratezi minoritățile.

Eu cred că România este un exemplu la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește bunele practici în privința minorităților și cred că am avea exemple nenumărate. Însă vă spun, pe această cale, că AUR nu va renunța să sprijine românii de pretutindeni.

Și vom invita la audieri pe doamna ministru Oana Țoiu, pentru a ne spune mai exact despre ce demersuri este vorba, ce face mai exact pentru limba română în școlile din Ucraina. Pentru că, pe președintele Nicușor Dan, deja nu putem să-l mai luăm în serios. A afirmat, zilele trecute, că acest document, actul normativ al Consiliului Regional din regiunea Cernăuți, nu se va pune în aplicare. Să fim serioși, putem să râdem doar ironic, pentru că dumnealui, și în campanie, spunea că TVA-ul nu va crește”, a declarat Cristina Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „De partea cui joacă Guvernul? În Ucraina se dorește o asimilare forțată! Românii de acolo își vor pierde, treptat, limba” appeared first on AUR.

Românii care trăiesc și muncesc în Germania sunt aproape un milion. Sunt medici, asistente, muncitori în construcții și industrie, șoferi, oameni care ocupă locuri de muncă esențiale pentru economia germană și care plătesc taxe, contribuții și aduc plusvaloare. În loc să fie respectați pentru contribuția lor, sunt stigmatizați. Este o rușine și o dovadă clară a standardelor duble care sufocă Europa.

Cei care ne dau lecții de morală din presa germană ar face bine să-și privească propria realitate. Germania trăiește astăzi efectele politicii iresponsabile a cancelarului Merkel, care a deschis larg porțile pentru imigrația ilegală, aducând sute de mii de sirieni și alți migranți non-europeni, mulți dintre ei fără intenția de a se integra. Familii cu câte 6–7 copii întreținute din ajutoare sociale, cartiere întregi transformate în enclave, infracțiuni și violențe zilnice – asta e realitatea pe care o ascund sub preș, în timp ce dau vina pe români.

Românii nu sunt problema Germaniei. Românii sunt parte din soluție. Și e timpul ca presa germană să înceteze să-i mai folosească drept țapi ispășitori pentru propriile eșecuri. Respectul nu se predică în conferințe de presă și în editoriale pline de ipocrizie. Respectul se arată celor care, zi de zi, prin muncă cinstită, contribuie la bunăstarea unei țări care, fără ei, ar fi și mai adânc în criză.

AUR solicită public Ambasadei României la Berlin și Ministerului Afacerilor Externe să reacționeze imediat. Este inacceptabil ca asemenea declarații rasiste să răsune nestingherite, fără un răspuns ferm al statului român. Românii din diaspora trebuie apărați și respectați, nu umiliți prin campanii de presă menite să ascundă eșecurile politice ale altora.

România nu este o țară de mâna a doua, iar cetățenii săi nu sunt cetățeni de mâna a doua în Europa. Tăcerea în fața unor asemenea atacuri nu ar însemna altceva decât complicitate”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR și președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Românii nu sunt problema Germaniei. Românii sunt parte din soluție și e timpul ca presa germană să înceteze să-i mai folosească drept țapi ispășitori” appeared first on AUR.

„Atunci când Secretariatul General al Guvernului pierde bani, există un risc real ca acest lucru să se răsfrângă și asupra Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Ce ar însemna o astfel de tăiere? Mai puțini bani pentru publicații în limba română, pentru festivaluri dedicate limbii și culturii române, pentru asociațiile care, cu resurse extrem de limitate, mențin vie legătura milioanelor de români de peste hotare cu țara lor.

Nu ar fi prima dată când diaspora este pusă ultima pe lista de priorități și prima pe lista de sacrificii bugetare. Tocmai de aceea cer public premierului Ilie Bolojan și Secretariatului General al Guvernului să garanteze că fondurile Departamentului pentru Românii de Pretutindeni nu vor fi afectate de această rectificare.

În lipsa unei garanții ferme, această rectificare nu e un calcul bugetar, ci un act de dispreț față de milioanele de români din afara granițelor țării”, a declarat Ramona Lovin, deputat AUR.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Rectificarea bugetară pune în pericol fondurile Departamentului pentru Românii de Pretutindeni” appeared first on AUR.