Domnului Emil HUREZEANU, Ministerul Afacerilor Externe

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Tăcerea complice a autorităților de la București față de falsificarea identității românilor din Republica Moldova

Domnule ministru,

Recent, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Berlin, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu un premiu oferit de președintele Germaniei, FrankWalter Steinmeier. Cu această ocazie, președintele Germaniei a afirmat că Republica Moldova este un stat „multietnic”, iar românii ar fi doar o „minoritate” alături de ucraineni, găgăuzi, tătari, ruși, bulgari și rromi.

Această declarație contravine realității istorice și demografice, întrucât peste 85% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt români, chiar dacă mulți dintre aceștia continuă să folosească denumirea de „moldoveni”, o reminiscență a propagandei sovietice de ocupație.

În acest context, consider că este inacceptabilă lipsa unei reacții oficiale din partea autorităților de la București, având în vedere că România are obligația morală și constituțională de a apăra identitatea românească a cetățenilor din Republica Moldova.

Prin urmare, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:

1. A luat Ministerul Afacerilor Externe vreo poziție oficială față de declarațiile președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, referitoare la caracterul „multietnic” al Republicii Moldova și la statutul românilor ca „minoritate”?

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a clarifica și corecta această afirmație eronată pe plan diplomatic, atât în relația cu Germania, cât și în relația cu Republica Moldova?

3. Există planuri pentru o comunicare oficială cu autoritățile germane pentru a sublinia poziția statului român cu privire la identitatea românilor din Republica Moldova?

4. Ce strategii pe termen mediu și lung are MAE pentru a combate, la nivel internațional, promovarea artificială a unei identități distincte de cea românească în Republica Moldova și pentru a reafirma adevărul istoric privind unitatea identitară a românilor de pe ambele maluri ale Prutului?

Având în vedere importanța acestui subiect pentru politica externă a României și pentru relațiile bilaterale cu Germania și Republica Moldova, vă solicit un răspuns scris în cel mai scurt timp posibil.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Tăcerea complice a autorităților de la București față de falsificarea identității românilor din Republica Moldova appeared first on AUR.

Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, ministru al Afacerilor Interne

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 14.01.2025

Obiectul întrebării: Statistici privind cetățenii români cu domiciliul în țară și peste hotare (deținători de pașapoarte CRDS)

Stimate domnule ministru,

Potrivit legilor în vigoare, Ministerul Afacerilor Interne deține date exacte la zi privind numărul total și distribuția teritorială a cetățenilor români cu domiciliul în țară sau peste hotare.

Având în vedere această situație, vă rugăm respectuos să ne transmiteți o informație statistică privind:

1. numărul actualizat al cetățenilor români care dețin acte de identitate și au domiciliul în țară, defalcat pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București);

2. numărul actualizat al cetățenilor români care dețin pașapoarte de tip CRDS, defalcat, în ordine descrescătoare, pe statele lumii.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Statistici privind cetățenii români cu domiciliul în țară și peste hotare (deținători de pașapoarte CRDS) appeared first on AUR.

Domnului Emil HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 14.01.2025

Obiectul întrebării: Stabilirea exactă a numărului etnicilor români de viță aromână din Albania în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Albania nr. 743 din 26 decembrie 2024

Stimate domnule ministru,

Consiliul de Miniștri al Republicii Albania a adoptat, la 26 decembrie 2024, Hotărârea nr. 843 pentru determinarea criteriilor, documentației și procedurilor pentru colectarea datelor pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale.

Minoritatea română din Albania, constituită din etnici români de viță aromână (din grupurile fărșerot, grămostean și (nord-)pindean), este una autohtonă și numeroasă, având vechi legături cu statul român înrudit. Aromânii fărșeroți din Albania au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilor, muzăchiarilor, plisioților sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rămăńi, adică Români. Statul albanez nu asigură în fapt drepturile garantate constituțional ale acestei minorități lipsite de protecție reală contra asimilării și aflate în dificultate culturală. În sensul Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania, semnat la 11 mai 1994, aromânii sunt „persoane de origine română din Albania”.

Minoritatea română este prezentă, în special, în districtele Fier, Vlora, Korcea, Pogradeț, Elbasan, Parme și în capitala Tirana.

La recensământul populației Albaniei din 1950 au fost înregistrați doar 2.381 de „vlahi”, iar la recensământul din 1955 – un număr de doar 4.249 de „vlahi”. Ulterior, până la căderea comunismului, în chestionarele recensămintelor albaneze nu au mai existat rubrica dedicată „vlahilor”.

Datele penultimului recensământ general al populației Albaniei, publicate la 13 decembrie 2012, atestă un număr de 8.266 de aromâni, înregistrați cu numele impropriu de „vlahi”, cifra fiind în mod vădit drastic diminuată.

Datele ultimului recensământ general al populației Albaniei, ținut în 2023 și finanțat de către Uniunea Europeană cu suma de 4,8 milioane de euro, au atestat un număr de 2.459 de aromâni, înregistrați cu numele lor propriu, însă și această cifră este drastic diminuată.

Atlasul Demografic al Albaniei, publicat de către Academia de Științe a Albaniei în anul 2003, indică un număr de 139.065 de aromâni în granițele statului albanez. Cifra rezultă din cercetarea efectuată între anii 2000 și 2002 de către Centrul de Studii Geografice al Academiei de Științe a Albaniei în colaborare cu Serviciul German de Schimb Academic (Deutscher Akademischer Austauschdienst).

Asociațiile aromânilor din Albania estimează numărul membrilor comunității lor între 300 000 și 400 000 de persoane.

Ambasada României la Tirana susține pe pagina sa oficială de internet că numărul aromânilor din Albania ”variază între 9.000 de persoane până la 700.000 de persoane, după unele statistici”.

În ceea ce privește cadrul juridic bilateral, reținem că Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania, semnat la 11 mai 1994, prevede la articolul 11, că „Cele două părți contractante, pornind de la vechile tradiții de colaborare și comunicare culturală între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea schimburilor între instituții, unități administrativ teritoriale, persoane și organizații neguvernamentale din cele două țări în domeniile culturii, învățământului și informațiilor. Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură, de difuzare a informației. Ele vor stimula inițiativele privind colaborarea și schimburile în domeniile mijloacelor audiovizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice. Fiecare parte contractantă va acționa pentru lărgirea posibilităților de studiere a limbii celeilalte părți contractante în școli, institute de învățământ superior și, în acest scop, ele se vor ajuta reciproc în acțiunea de studiere a limbii și de ridicare a calificării profesorilor. Ele vor sprijini, de asemenea, inițiativele pentru extinderea posibilităților de studiere și predare în limba celeilalte părți, ținând cont de tradițiile existente în acest domeniu, în scopul unei mai bune cunoașteri”, iar la articolul 15 prevede că „Fiecare dintre părțile contractante va asigura protecția și realizarea drepturilor persoanelor de origine română din Albania și ale persoanelor de origine albaneză din România, în conformitate cu documentele C.S.C.E. și cu normele general-recunoscute ale dreptului internațional. De asemenea, fiecare parte contractantă va încuraja menținerea și dezvoltarea culturii și obiceiurilor care, în mod tradițional, au apropiat cele două popoare de-a lungul istoriei”.

Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Albania nr. 843 pentru determinarea criteriilor, documentației și procedurilor pentru colectarea datelor pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale prevede, între altele că:

Datele pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale se colectează în conformitate cu dreptul acestora la libera autoidentificare;

Persoana care pretinde că aparține unei minorități naționale și dorește să fie identificată ca atare, depune formularul de autoidentificare la comisia înființată în MAI pentru revizuirea cererilor de recunoaștere a unei minorități naționale;

Comisia înființată de MAI se întrunește de cel puțin 2 ori pe ani sau ori de câte ori este nevoie, acceptă autoidentificarea și reflectă datele în lista minorităților naționale în termen de 30 de zile de la depunerea formularului de autoidentificare;

În cazurile în care există motive ce ridică îndoieli serioase cu privire la acuratețea datelor de autoidentificare, Comisia înființată de MAI poate solicita verificarea autoidentificării în cazurile în care a) există un număr crescut și neobișnuit de autoidentificări într-o perioadă de 6 luni; b) persoana care s-a autoidentificat locuiește într-o localitate care, de fapt, nu prezintă caracteristici culturale, etnice, lingvistice, religioase sau tradiționale distincte sau c) apar modificări ale datelor de identificare a persoanei autoidentificare, comparativ cu documentele anterioare;

Arhiva stării civile efectuează verificări dacă: a) persoana este înscrisă în registrul de stare civilă unde sunt consemnate date referioare la etnie, diferite de etnie albaneză; b) persoana este născută din cel puțin un părinte de etnie non-albaneză și acest fapt este consemnat în certificatul său de naștere; c) în certificatul de naștere al persoanei, înainte de 2011, s-a stabilit o apartenență etnică alta decât cea albaneză; d) în actele de stare civilă arhivate pentru perioadele de înregistrare a populației pentru cetățenii care aparțin unei minorități etnice, alta decât cea albaneză, sau pentru strămoșii acestora, s-au consemnat date referitoare la apartenența etnică, alta decât cea albaneză; e) dispune de date suplimentare referitoare la altă etnie, pentru elemente de stare civilă, care pot avea ca rezultat și certificate de căsătorie și de deces
administrate de arhivă;

Arhiva stării civile prezintă Comisiei înființate de MAI informațiile culese referitoare la elementul privind etnia. Comisia revizuiește documentația acordând pondere decisivă alegerii subiective a persoanei. Factori precum limba, religia, cultura sau tradițiile oferă o bază suficientă pentru scopul autoidentificării;

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care a fost, potrivit datelor din Arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al României, numărul atestat oficial și/sau estimat al
etnicilor români de viță aromână din cuprinsul actual al Republicii Albania începând cu a doua jumătate a secolului XIX până în prezent.

2. Ce tipuri de asistență concretă (directă și/sau indirectă) le poate acorda statul român înrudit persoanelor de origine română dn Republica Albania în vederea declanșării, conform Hotărârii Consiliului de Miniștri al Albaniei nr. 843/2024, a procedurilor de autoidentificare etnică a aromânilor, aspect important din perspectiva necesității păstrării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității noastre înrudite din Albania.

3. Care sunt instituțiile de stat sau organizațiile neguvernamentale din România și, respectiv, din Republica Albania, cu care MAE este disponibil să coopereze în vederea declanșării procedurilor prevăzute de Hotărârea Consiliului de Miniștri al Albaniei nr. 843/2024.

4. Dacă statul român înrudit este dispus să sprijine financiar și logistic organizațiile și fundațiile culturale ale (a)românilor din Republica Albania în vederea declanșării și desfășurării, în beneficiul minorității române înrudite, a procedurilor prevăzute de Hotărârea Consiliului de Miniștri al Albaniei nr. 843/2024. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să detaliați.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Stabilirea exactă a numărului etnicilor români de viță aromână din Albania în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Albania nr. 743 din 26 decembrie 2024 appeared first on AUR.

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică privește sau are ca subiect organizațiile de utilitate publică ce au ca domeniu de activitate sprijinirea minorităților românești de peste hotare – acestea trebuie să beneficieze de aceleași scutiri ca și organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale din România.

Așa cum știm, România, ca stat național, sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase – art. 7, ”Românii din străinătate”, art. 7 din Constituția României -, aplicându-le românilor din afara granițelor același tratament legal ca și cetățenilor aparținând minorităților etnice din România. Acest tratament legal trebuie să vizeze și organizațiile aparținând minorităților alogene din România și organizațiile românești care militează pentru păstrarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților istorice românești înrudite din jurul granițelor, cât și din Balcani.

Una din cele mai vechi organizații de pe teritoriul României care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării este Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existența neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociație de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern. Astfel, clădirile organizațiilor de acest gen din România au fost confiscate și demolate de regimul anterior, totalitar, clădiri pentru care nu s-au acordat despăgubiri nici până astăzi, vizavi de alte etnii care au primit în plin retrocedările. Am putea invoca drept exemplu sediul Societății de Cultură Macedo-Română din municipiul București, situat în Calea Rahovei nr. 29, construit în anul 1902 și demolat în anul 1980.

Exonerarea de obligația plății către stat a impozitului/taxei pe clădiri a unor asemenea organizații recunoscute legal ca fiind de utilitate publică și acționând complementar sau subsidiar cu autoritățile României pentru ajutorarea culturală a etnicilor români aparținând comunităților istorice românești din afara granițelor și Balcani ar constitui o facilitate cu valoare de reparație cel puțin morală, dar și o măsură concretă de eficientizare a efortului societății românești și al statului român orientat spre susținerea comunităților de români din afara granițelor țării.

Consider necesară completarea Legii Codului fiscal nr. 227/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă literă, litera v), a alin. (1) art. 456 al respectivei legi, care să prevadă exonerarea de la plata impozitului imobiliar în cazul clădirilor aflate în proprietatea organizațiilor care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești din afara granițelor țării, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice.

În acest sens, fac apel către Guvernul României să adopte o ordonanță de urgență. Precizez de asemenea că, în cazul în care Guvernul nu va considera necesară o intervenție în procedură de urgență pentru eliminarea actualei diferențe de tratament dintre organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale și cele care se ocupă de minoritățile românești de peste hotare, voi elabora și introduce în circuitul parlamentar un proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Senator Ionuț Neagu, Circumscripția electorală nr. 15 – Covasna, Alianța pentru Unirea Românilor

The post Ionuț Neagu – declarație politică – Necesitatea ca organizațiile de utilitate publică ce au ca domeniu de activitate sprijinirea minorităților românești de peste hotare să beneficieze de aceleași scutiri ca și organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale din România appeared first on AUR.

De către: Claudiu-Richard Târziu

Ședința Senatului din data de: 23.03.2021

Obiectul interpelării: Ce facem cu românii de dincolo de granițe?

Stimate domnule Ministru,

În calitate de președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, din Senatul României, am luat contact și discutat în repetate rânduri, în ultimele luni, cu reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor țării, care mi-au adus la cunoștință slaba implicare – acolo unde a existat – a Ministerului pe care îl conduceți în problemele cu care se confruntă și, grosso modo, în privința apărării drepturilor fundamentale și demnității acestora.

Pe această cale, vă solicit respectuos să îmi răspundeți care este viziunea concretă a dumneavoastră în ceea ce privește relația Guvernului și, implicit, a statului român cu proprii cetățeni care își duc existența dincolo de granițele țării noastre, respectiv de ce nu există în prezent o strategie națională care să prevadă programele și acțiunile specifice destinate afirmării și dezvoltării identității românilor de pretutindeni, ocrotirii drepturilor și libertăților acestora, respectiv sprijinirii în termeni reali a culturii naționale dincolo de granițe?

Solicit răspuns scris și oral.

The post Claudiu Târziu – interpelare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Ce facem cu românii de dincolo de granițe? appeared first on AUR.