Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, ministru al Afacerilor Interne, viceprim-ministru al României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 04 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Necesitatea contracarării tentativelor de polarizare etnică a societății românești în contextul incidentelor violente de după meciul CFR Cluj – Universitatea Cluj

Stimate domnule viceprim-ministru,

Vă adresez prezenta întrebare parlamentară în legătură cu încercările flagrante ale unor politicieni și factori externi de a transforma un simplu incident de violență huliganică în sport într-un conflict etnic, fără nici o bază reală.

Potrivit IPJ Cluj și relatărilor din presa națională, în urma meciului dintre CFR Cluj și Universitatea Cluj (31 martie 2025), au fost raportate 14 incidente violente, majoritatea legate de comportamente agresive ale unor suporteri.

Un caz izolat (agresarea a doi tineri în Parcul Central) a fost instrumentalizat politic de către liderul UDMR, Kelemen Hunor, și de ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care au afirmat, fără dovezi, că actul ar fi fost motivat etnic.

Poliția a raportat pentru presă că a identificat 8 persoane implicate în violențe (7 adulți și un minor), iar ancheta, potrivit presei, a stabilit că nu există nicio legătură cu criteriul etnic.

Am remarcat că, în loc să condamne violența în general, UDMR și oficialitățile ungare au ales să sublinieze artificial apartenența etnică a unora dintre victime, ignorând celelalte 13 incidente care nu au nicio legătură cu minorități.

Consider că acest comportament perpetuează diviziuni inutile și creează tensiuni artificiale între comunități, într-un context în care autoritățile române au demonstrat imparțialitate și promptitudine în anchetă.

Exprim opinia că este inadmisibil ca un caz izolat de huliganism în sport să fie folosit pentru a semăna discordie între români și maghiari, în timp ce autoritățile române au demonstrat profesionalism și neutralitate.

Având în vedere cele prezentate mai sus și ținând cont și de calitatea dumneavoastră de viceprim-ministru al României, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Ce măsuri suplimentare, în afară de cele raportate presei, ați luat pentru a combate dezinformarea și narațiunea falsă promovată de UDMR și Ungaria, care încearcă să prezinte incidentul ca fiind motivat etnic?

2. Cum răspunde Ministerul Afacerilor Interne la ingerințele politice ale Ungariei în anchetele interne ale României, mai ales când acestea nu au nicio bază factuală?

3. Ce strategii concrete se implementează la nivelul Ministerul Afacerilor Interne pentru a preveni exploatarea politică a incidentelor de violență în sport, inclusiv sancționarea discursului care incită la ură interetnică?

4. Dacă MAI și Guvernul României vor aduce în atenția publică, într-un gest de raportarea echilibrată, că cele 14 incidente în urma meciului dintre CFR Cluj și Universitatea Cluj (31 martie 2025) nu au avut nicio componentă etnică, așa cum au speculat, în mod deliberat liderul UDMR, Kelemen Hunor, și unii oficiali maghiari?

Solicit un răspuns detaliat cu privire la măsurile luate pentru a contracara această campanie de dezinformare și pentru a asigura coexistența pașnică a tuturor comunităților.

Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Necesitatea contracarării tentativelor de polarizare etnică a societății românești în contextul incidentelor violente de după meciul CFR Cluj – Universitatea Cluj appeared first on AUR.

Domnului Mugur ISĂRESCU, guvernator al Băncii Naționale a României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.04.2025

Obiectul întrebării: Situația rezervelor de aur ale României și necesitatea repatrierii acestora

Stimate domnule guvernator,

Prin prezenta, vă adresez următoarele întrebări de clarificare, având în vedere preocupările legitime ale cetățenilor și ale comunității economice privind gestionarea rezervelor de aur ale României:

1. De ce România nu își mărește rezervele de aur?

Potrivit datelor BNR, rezerva de aur a României a rămas constantă de peste 15 ani, la 103,6 tone, în timp ce alte state (Ungaria, Polonia, Germania etc.) și-au majorat semnificativ rezervele. De ce BNR nu a urmat această tendință globală, mai ales într-o perioadă de instabilitate economică și geopolitică?

Cum justificați decizia de a nu achiziționa aur suplimentar, în condițiile în care aurul este considerat o „piatră de temelie” a securității financiare a unei țări?

2. De ce 61,2 tone (60%) din rezerva de aur a României sunt depozitate la Banca Angliei?

Există o teamă istorică în societate legată de depozitarea aurului în străinătate, având în vedere experiența traumatică a tezaurului românesc confiscat de URSS în 1916–1917 și plățile în aur impuse de Uniunea Sovietică după 1945. Ce garanții oferiți că aurul românesc de la Londra nu poate fi blocat, confiscat sau folosit fără consimțământul României?

BNR afirmă că păstrarea aurului la Londra asigură “recunoașterea internațională” și lichiditate. Totuși, Ungaria, Germania, Austria și Olanda și-au repatriat aurul în ultimii ani. De ce România nu urmează acest model?

3. Care sunt costurile și riscurile depozitării aurului în străinătate?

Mass-media națională a raportat că BNR plătește 300.000 euro anual pentru “chiria” aurului la Banca Angliei. BNR a negat această sumă, dar nu a oferit o cifră oficială. Care sunt costurile reale?

Există suspiciuni rezonabile că aurul românesc ar putea fi folosit de Banca Angliei în propriile activități (ca colateral sau pentru tranzacții). Cum răspundeți la aceste temeri?

4. Ce opțiuni alternative are BNR față de păstrarea aurului la Londra?

În 2019, un proiect de lege inițiat de PSD propunea repatrierea integrală a aurului, păstrând doar 5% în străinătate. De ce BNR s-a opus acestei inițiative?

Chiar și Nicolae Ceaușescu a depozitat aur la Banca Angliei (30 de tone în anii 1980). Este o practică care trebuie perpetuată fără reevaluare, având în vedere schimbările geopolitice actuale?

5. Cum stăm cu transparența și auditul?

BNR afirmă că lingourile pot fi verificate oricând prin „numărul unic de bară”. Când a avut loc ultima verificare fizică a aurului românesc de la Londra?

Este dispusă BNR să permită unei comisii parlamentare sau unor experți independenți să inspecteze aurul depozitat în străinătate?

6. Care este poziția BNR față de tendințele globale?

Băncile centrale ale Indiei, Turciei și Chinei cumpără aur agresiv. SUA, Germania și Italia dețin cele mai mari rezerve. De ce România rămâne pasivă și nu își mărește rezerva de aur?

Dacă motivele sunt legate de costuri, de ce nu se reduce procentul depozitat în străinătate (bunăoară, la 20-30%, ca în cazul Germaniei)?

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi prezentați răspunsuri clare și documentate la aceste întrebări, precum și un plan concret al BNR privind:

• Mărirea rezervelor de aur prin achiziții progresive;

• Repatrierea parțială a aurului din străinătate;

• Creșterea transparenței în gestionarea acestui activ strategic.

Cetățenii României au dreptul să știe că tezaurul național este în siguranță și utilizat în interesul lor, nu al altor state sau instituții financiare.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Situația rezervelor de aur ale României și necesitatea repatrierii acestora appeared first on AUR.

Domnul Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 08.04.2025

Obiectul interpelării: Modul în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023 și pe anii 2024 și 2025

Stimate domnule prim-ministru,

Dumneavoastră exercitați funcția de prim-ministru al României începând cu data de 15 iunie 2023, când ați succedat pe domnul Nicolae-Ionel Ciucă, ca urmare a unei înțelegeri politice dintre PSD și PNL. În calitate de șef al Executivului, aveți responsabilitatea de a gestiona fondurile publice în mod transparent și eficient, respectând principiile legii și ale bunei guvernări.

În ultimii ani, guvernele României au fost criticate pentru planificarea deficitară, alocarea discretionară a fondurilor publice și lipsa unui control parlamentar adecvat. Fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziția Guvernului, a devenit un instrument folosit în mod repetat pentru a acoperi cheltuieli care nu îndeplinesc criteriile de urgență sau imprevizibilitate, prevăzute de Legea finanțelor publice nr. 500/2002. Acest fond a fost utilizat adesea pentru a finanța proiecte cu tentă politică, favorizând partidele aflate la guvernare și consolidând practici clientelare.

Contextul și problemele identificate

Fondul de rezervă bugetară reprezintă un instrument esențial în gestionarea finanțelor publice, dar utilizarea sa trebuie să respecte principiile legii și ale bunului guvernământ. Practicile actuale de alocare discretionară și lipsa transparenței afectează încrederea publică în instituțiile statului și duc la o gestionare ineficientă a resurselor publice.

Fondul de rezervă bugetară a fost, de-a lungul anilor, un instrument la îndemâna politicienilor, folosit pentru a asigura fidelitatea aleșilor și a
alegătorilor din teritoriu. Societatea civilă și Curtea de Conturi au semnalat în mod repetat nereguli în utilizarea acestui fond, inclusiv alocări discreționare, lipsa transparenței și absența unui control parlamentar eficient. Deși Legea nr. 500/2002 prevede că fondul trebuie utilizat pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, practica a demonstrat că aceste prevederi sunt adesea ignorate.

În plus, valoarea fondului este modificată substanțial pe parcursul anului bugetar, fără a trece printr-un filtru parlamentar. Aceste modificări sunt adesea justificate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului (OUG), care permit direcționarea fondurilor către plata arieratelor sau alte cheltuieli care nu îndeplinesc criteriile legale. Astfel, fondul de rezervă bugetară a devenit un termometru al iraționalității finanțelor publice din România.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să răspundeți la următoarele întrebări și solicitări:

1. Modul de utilizare al Fondului de rezervă bugetară

Cum a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru fiecare dintre anii 2023, 2024 și 2025? Care au fost principalele destinații ale acestor fonduri și în ce măsură acestea au respectat prevederile legale privind cheltuielile urgente sau neprevăzute?

2. Lista entităților beneficiare

Care este lista completă a entităților juridice beneficiare ale alocărilor din Fondul de rezervă bugetară, pe fiecare dintre anii 2023, 2024 și 2025? Vă rog să includeți sumele alocate fiecărei entități și procentul acestora raportat la mărimea totală a fondului prevăzut în legea bugetului pentru fiecare an.

3. Actele de alocare și motivația legală

Care sunt actele normative prin care au fost decise alocările din Fondul de rezervă bugetară? Vă rog să indicați, pentru fiecare caz în parte, motivația temeinică privind caracterul urgent sau neprevăzut al cheltuielilor, conform prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

4. Modificări ale fondului

Care sunt actele normative prin care a fost mărit sau micșorat Fondul de rezervă bugetară în perioada 2023-2025? Vă rog să includeți sumele cu care a fost ajustat fondul și motivele acestor modificări.

5. Transparență și control

Ce măsuri a luat Guvernul pentru a asigura transparența și controlul parlamentar asupra utilizării Fondului de rezervă bugetară? Cum răspundeți la criticile societății civile și ale Curții de Conturi privind alocările discreționare și lipsa de respectare a criteriilor legale?

Vă solicit, domnule prim-ministru, să oferiți răspunsuri clare și detaliate la întrebările de mai sus, atât în scris, cât și oral, în cadrul dezbaterii parlamentare. Consider că acest demers este esențial pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor publice.

Solicit răspuns în scris.

The post Robert Alecu – Interpelare – Modul în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023 și pe anii 2024 și 2025 appeared first on AUR.

Secuii sunt o populație de origine turanică, nemaghiară, cu o istorie complexă. În România, ei au cunoscut un declin numeric dramatic datorită asimilării forțate sau voluntare în comunitatea maghiară. Să ne uităm la cifre: în 1992 s-au declarat secui 831 persoane, în 2002 doar 532, iar în 2022 – 53 830.

Este șocant să constatăm că UDMR a blocat în mod constant recunoașterea Uniunii Secuilor din România ca organizație reprezentativă a minorității secuiești, înregistrate oficial, în 2004,  de către Tribunalul Târgu Mureș. Deviza Uniunii Secuilor – „A szekelyek nem magyarok! – Secuii nu sunt maghiari!” subliniază clar diferența dintre cele două grupuri etnice. Prin urmare, când UDMR vorbește despre „autonomie secuiască”, de fapt vrea o autonomie maghiară, întrucât secuii adevărați nu mai există ca o comunitate distinctă în România.

Problema nu este una internă românească, ci o campanie externă orchestrată de Ungaria, singurul stat european cu un „însărcinat al prim-ministrului pentru probleme de autonomie”. Această funcție nu există pentru a rezolva probleme interne, ci pentru a promova revizionismul teritorial în țările vecine, în special în România.

În același timp, Ungaria refuză să-și recunoască numeroasa minoritate secuiască din cuprinsul său – peste 200 000 de persoane în județele Tolna și Baranya, chiar dacă în 2018, o inițiativă legislativă populară a cerut recunoașterea secuilor ca minoritate. Cum poate Ungaria să dea lecții altora când își neagă proprii cetățeni?

Dacă există un adevărat „Ținut Secuiesc”, acesta nu este în România, ci în județele Tolna și Baranya din Ungaria, unde secuii au trăit timp de secole.

Prin urmare, dacă Ungaria vrea să discute despre secui, să o facă în propriul Parlament, nu să exporte conflicte în România.

Pretențiile privind un „Ținut Secuiesc” autonom nu au nicio bază istorică, etnică sau legală. Ele sunt o formă de amestec brutal în treburile interne ale României și trebuie tratate ca atare.

România trebuie să rămână fermă în apărarea suveranității și integrității sale teritoriale. Nu vom tolera niciun fel de revizionism sub pretextul unei autonomii inventate.

The post Alecu Robert – Declarație politică – Adevăratul „Ținut Secuiesc” nu este în România, ci în județele Tolna și Baranya din Ungaria appeared first on AUR.

Ca deputat de Bacău, trag astăzi un semnal de alarmă. O situaţie îngrijorătoare necesită atenţia noastră deosebită şi o reacţie fermă a autorităţilor române. Este vorba despre politici şi practici străine care subminează suveranitatea şi identitatea naţională a poporului român.

Asistăm la o creştere alarmantă a influenţei Ungariei în judeţul Bacău, şi nu doar pe plan economic, ci şi pe cel cultural, educaţional şi religios. Pentru prima dată în istorie, UDMR, o filială a Partidului FIDESZ din Ungaria, are un subprefect în judeţul Bacău. Nu e o simplă coincidenţă, ci parte a unui plan bine pus la punct, care vizează maghiarizarea romano-catolicilor din zonă, numiţi de Budapesta cu apelativul ofensator “ceangăi”, echivalentul maghiar pentru “corcituri”.

Aceste practici se desfăşoară în cadrul aşa-zisului Plan Kós Károly, program ce urmăreşte preluarea atribuţiilor statului român şi construirea unei identităţi naţionale diferite de cea română. Acest plan, derulat în 16 judeţe intracarpatice ale României şi în judeţul Bacău, reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei române, a cadrului juridic bilateral şi a celui european în materie de relaţii dintre state.

Acţiunile, la prima vedere inofensive, ale Budapestei, în judeţul Bacău, sunt de fapt forme subtile de corupere identitară. Ele urmăresc crearea unei identităţi separate, care să nu se mai regăsească în valorile şi tradiţiile noastre româneşti.

Este inadmisibil ca un stat străin să intervină atât de profund în afacerile interne ale României, fără ca autorităţile noastre să ia măsuri decisive. De ce nu a fost convocat niciodată ambasadorul Ungariei pentru explicaţii? De ce nu există note de protest sau declaraţii oficiale ale Guvernului României care să condamne aceste acţiuni?

Identitatea românească este pusă în pericol. Nu putem permite ca prin biserici şi şcoli, prin finanţări şi programe pretins culturale, să fie erodat spiritul românesc în judeţul Bacău sau în orice alt judeţ al ţării.

Am adresat interpelări Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe, cerând formularea unui dezacord oficial faţă de derularea pe teritoriul României, fără consimţământul ţării noastre, a Planului “Kós Károly”, şi suspendarea imediată a programelor prin care Budapesta promovează printre romano-catolicii din Bacău o identitate etnică străină.

Ca romano-catolic şi reprezentant al băcăoanilor în Parlamentul ţării, denunţ politicile şi practicile de maghiarizare forţată, la care recurge Budapesta, sub ochii complici guvernării PSD-PNL-UDMR-Minorităţi.

The post Robert Alecu – Declarație politică – Denunţ cu fermitate derularea Planului subversiv maghiar «Kós Károly» în judeţul Bacău şi cer intervenţia promptă a autorităţilor statului român! appeared first on AUR.

Efortul Statelor Unite ale Americii și al țărilor din Uniunea Europeană de susținere a Ucrainei a fost unul substanțial. România se numără printre principalii susținători ai Ucrainei, sprijinul acordat fiind de multe ori în detrimentul interesului național românesc sau în detrimentul producătorilor români împinși spre faliment. România a arătat o înțelegere și solidaritate exemplară cu Ucraina, mizând pe reciprocitate și pe un tratament civilizat aplicat minorității române din fostele teritorii ale României deținute astăzi de Ucraina.

Era firesc ca războiul ruso-ucrainean să trezească un viu ecou în memoria poporului nostru, amintindu-ne de anexiunile sovietice din 1940, când URSS a ocupat militar 13 județe ale României, incorporându-le Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene și partajându-le mai târziu între RSS Ucraineană și RSS Moldovenească.

Războiul ruso-ucrainean ne-a amintit și de războiul dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, în martie 1992, război la care Ucraina, din păcate, a participat cu două batalioane de combatanți alături de armata a XIV-a rusă și trupele de cazaci.

Nu păstrăm resentimente pentru faptul că între 1992 și 2015 Ucraina a fost pe aceeași poziție cu Rusia în chestiunea transnistreană. Nu putem trece însă cu vederea că între Moscova și Kiev a existat un Acord privind tranzitul trupelor ruse către enclava transnistreană, ale cărei căpetenii dețin deopotrivă cetățenia Rusiei și a Ucrainei. Nu păstrăm resentimente nici pentru faptul că până în 2015 Ucraina a considerat oficial, prin Strategia de securitate a Kievului, drept inamicul său numărul 1, România, nu Rusia.

Trei ani de război în vecinătatea imediată a României, peste 1 milion de morți, peste 15 milioane de refugiați înseamnă prea mult. A sosit timpul pentru pace. De aceea, salutăm demersurile energice ale administrației americane Trump pentru semnarea unui Acord de pace care să ofere garanții de stabilitate într-o nouă arhitectură regională de securitate. Viețile oamenilor sunt mai importante decât teritoriile. Peste 80 la sută dintre ucraineni cred la fel.

Speranța noastră de pace nu poate fi demolată de niciun argument politic care nu pune preț pe viețile oamenilor, pe libertatea și demnitatea lor. Sperăm că o pace durabilă va putea interveni cât de curând între Rusia și Ucraina. Vrem lângă noi o Ucraină pașnică,  stabilă și autentic democratică, în care drepturile omului, inclusiv ale minorității naționale române astăzi discriminate, sunt garantate și respectate.

Mântuitorul Hristos ne-a învățat că Iubirea de oameni este mai importantă decât dreptatea. Pentru acest motiv, între Război și Pace în Ucraina, noi, români, alegem Pacea.

The post Alecu Robert – Declarație politică – Trei ani de război în Ucraina. Între război și pace, alegem pacea. appeared first on AUR.

Reprezentanții AUR au venit astfel în sprijinul persoanelor vârstnice care aveau nevoie de sprijin pentru programarea la serviciile consulare, au fost deslușite hățișurile birocratice pentru românii care au solicitat sprijin și s-a căutat chiar și un ofițer de stare civilă pentru un cuplu a cărui cununie civilă era programată cu luni de zile după cea religioasă.

„Până în momentul de față, echipa noastră a gestionat 465 de cazuri. Principalele nemulțumiri semnalate sunt legate de imposibilitatea de a solicita informații, telefoanele consulatelor fiind doar de formă, un telefon la care încerci de zeci de ori fără să-ți răspundă nimeni. Programările se fac exclusiv online, iar portalul econsulat.ro este perceput ca un labirint birocratic. Restricțiile din pandemie au făcut ca vizitele la consulat să fie programate exclusiv printr-o platformă odioasă, numită econsulat.ro”, a arătat Robert Alecu.

Vicepreședintele AUR a tras un semnal de alarmă cu privire la situația consulatului de la Bonn, „acolo unde pentru o programare trebuie să aștepți și până la 7 luni, iar calitatea serviciilor lasă de dorit”.
Acesta a prezentat și o parte dintre recenziile românilor la adresa Consulatului General al României de la Bonn, printre care amintim: „În slujba cetățenilor clar nu sunt! Se vorbește de sus, peste și în același timp, multe aberații și multă superioritate! Consulatul de la Bonn este o mare dezamăgire! Angajați în slujba statului și a poporului… Mare rușine!” / „Portarul nu este român acolo, însă cerșetorii sunt și, fiind obișnuiți cu inflația din România, nu mai cer 1 euro, cer 10 €…. Sala de așteptare este afară, în frig, nu există rampe pentru cărucioarele copiilor, toaletele sunt închise, în rest numai de bine”.

Potrivit acestuia, numărul mare de cazuri pe care AUR le primește prin Linia Verde evidențiază faptul că statul român, prin misiunile sale diplomatice și prin Ministerul Afacerilor Externe, pierde lupta pentru drepturile și interesele românilor plecați peste hotare.

„Există 8.000.000 de români plecați peste hotare, dintre care 6.000.000 sunt deja înregistrați. Toți, mai devreme sau mai târziu, au nevoie de unul sau mai multe dintre serviciile consulare, iar consulatele nu răspund. Din fericire pentru ei, acum există Linia Verde a Partidului AUR: soluția optimă atunci când consulatul nu răspunde”, a concluzionat Robert Alecu.

The post Sute de cazuri primite de la românii din diaspora soluționate de AUR prin programul Linia Verde appeared first on AUR.