„TVA-ul este 21%. Este o taxă pe consum care îți ia direct din fiecare cumpărătură. Practic un furt! Dar nu este singura.

Mai există una, aproape la jumătate din ea, pe care nu o votează nimeni și nu o vezi nicăieri: inflația. Aproape 10%. De unde vine această inflație? Din energie.

În ultimul an, prețurile la energie au crescut masiv, pe anumite segmente chiar spre 50–60%. Iar energia, în România, nu este o piață liberă.

Statul este jucător dominant în producție. Statul stabilește regulile. Statul controlează, în mare măsură, distribuția. Statul este prezent pe tot lanțul și încasează din fiecare verigă.

Mai mult decât atât, statul este acționar în marile companii din energie. Asta înseamnă că o parte din aceste prețuri mai mari se întorc direct la buget sub formă de dividende. Practic, statul își plătește singur venituri din scumpirile suportate de populație și de firme.

În paralel, aceste companii funcționează cu salarii ridicate și costuri administrative mari, susținute tot din aceste încasări crescute.

Când energia crește cu 60%, nu crește doar factura la curent. Crește tot. Transportul devine mai scump. Producția devine mai scumpă. Serviciile cresc. Alimentele urcă. Energia este baza costurilor din economie. De aici se propagă inflația de aproape 10%.

Puse împreună, cifrele arată realitatea:

21% TVA, aproape 10% inflație și până la 60% creștere la energie.

Toate înseamnă același lucru: mai mulți bani scoși din economie și direcționați către stat.

Mecanismul este simplu. Când energia se scumpește, cresc costurile. Când cresc costurile, cresc prețurile. Când cresc prețurile, crește automat și TVA-ul colectat de stat. În același timp, statul încasează mai mult și din dividendele companiilor energetice în care este acționar.

Nu este o întâmplare. Este un sistem. Rezultatul se vede zilnic. Plătești mai mult pentru aceleași lucruri. Cumperi mai puțin cu aceiași bani.

Când statul nu își reduce cheltuielile, nu face reforme și nu taie risipa, face exact acest lucru: lasă prețurile să crească și încasează diferența.

Asta nu mai este doar inflație! Este o formă de taxare ascunsă, construită pe energie și transferată direct către populație”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Când statul nu își reduce cheltuielile, nu face reforme și nu taie risipa, face exact acest lucru: lasă prețurile să crească și încasează diferența. Asta nu mai este doar inflație” appeared first on AUR.

Potrivit acestuia, nota de plată nu vine dintr-un stat subfinanțat, ci din cheltuirea iresponsabilă a banilor publici, fără nicio consecință pentru cei vinovați.

„Românii sunt forțați să plătească taxe mult mai mari de către regimul Dan-Bolojan nu pentru că plăteau până acum taxe prea mici, ci pentru că partidele de la guvernare au risipit banii țării, cu rea-voință sau din prostie. Astăzi vom vorbi despre furtul câtorva miliarde de lei de la stat, furt pentru care nu este nimeni anchetat sau pedepsit, deși furtul a fost recunoscut și stopat chiar de aceeași coaliție care l-a patronat.

Responsabilii de risipirea câtorva miliarde de lei au ajuns cât se poate de bine: unul este vicepremier, altul este în fruntea Senatului, altul face și desface bugetul de stat, altul este președinte de consiliu județean, altul este pitit pentru nouă ani la Curtea de Conturi. Asta în vreme ce cinci milioane de pensionari au pensiile înghețate, antreprenorii sunt îngropați de impozitul triplat pe dividende, iar noi toți plătim un TVA crescut cu 10%.

Iată un exemplu de astăzi, cât se poate de relevant: din 30 septembrie 2025, Exim Banca Românească nu mai acordă produse de finanțare și garantare în numele și în contul statului, adică o bancă deținută și gestionată 100% de către stat nu mai face lucrurile pentru care a fost înființată. Asta deși, prin Legea bugetului pe 2025, coaliția de guvernare a planificat să capitalizeze suplimentar, cu 1,25 miliarde de lei, banca Eximbank.

De ce oare nu mai dă credite noi Exim Bank pentru scopul pentru care a fost creată? Dintr-un motiv cât se poate de simplu: a aruncat pe fereastră o sumă colosală, de aproape jumătate de miliard de euro, bani pe care i-a îngropat în firme aflate în situație falimentară.

Unde a risipit Exim Bank banii contribuabililor români? În decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 milioane de lei. În decembrie 2024, Exim Bank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de 750 de milioane de lei. În total, 1,5 miliarde de lei aruncați în buzunarele încăpătoare ale indianului Gupta, patronul fostului Sidex Galați. Ei bine, în anul 2023, Liberty avea o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de lei (la jumătate față de 8 miliarde de lei în 2022) și o pierdere netă de 2,25 miliarde de lei.

Ce credeți că a făcut indianul Gupta cu banii acordați cu larghețe de statul român? În 2024, la un an de la primirea primului credit de la Exim Bank, cifra de afaceri a ajuns la doar 2,1 miliarde de lei, iar pierderea netă la 1,6 miliarde de lei!

Din anul 2025, fabrica nu a mai lucrat deloc, mai ales că avea datorii totale de peste 4,2 miliarde de lei!

Simplu spus, banca statului a îngropat 1,5 miliarde de lei într-o firmă care era devalizată accelerat de către acționarul indian.

Dar cazul Liberty Galați nu este singular. În 2024, Exim Bank a creditat Electrocentrale Craiova cu 350 de milioane de lei pentru a nu intra în faliment. Acum, compania din Craiova are din nou nevoie de bani ca să nu se închidă, compania având pierderi masive. Ce soluție a găsit guvernul? În septembrie 2025, Ministerul Energiei a cerut Guvernului să aloce alte 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea activității Electrocentrale Craiova SA. Ar fi de râs, dar situația este cât se poate de tristă: oamenii care vin cu astfel de „soluții” chiar ne conduc, sunt miniștri în Guvernul României…

Un alt credit cu semne de întrebare a fost acordat de către guvernul bazat pe PNL holdingului Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de magnatul pnl-ist Gabriel Comănescu. GSP este firma pe care tot un ministru liberal, Virgil Popescu, a introdus-o direct în PNRR, pentru a primi un contract direct de câteva miliarde, fără nicio licitație. Rezultatul: în septembrie 2025, GSP Offshore, principala companie din grupul lui Comănescu, a intrat definitiv în insolvență, la solicitarea mai multor angajați neplătiți.

Și mai sunt alte numeroase exemple, care ne indică un lucru cât se poate de clar: creditele acordate de banca statului Exim Bank nu au avut la bază nicio rațiune economică, ci doar decizia politică.

Așa încât trebuie să spunem cine sunt autorii acestei escrocherii majore:
• premierul care conducea guvernul atunci, Marcel Ciolacu, cel care își răsfață „prietena” pe plajele din Vietnam, la căldurică, liniștit că banii risipiți de guvernul lui vor fi plătiți de 19 milioane de români;
• ministrul de Finanțe în acel guvern, Marcel Boloș, numit în guvern chiar la cererea patronului său politic, Ilie Bolojan, cel care l-a propulsat în toate funcțiile prin care s-a plimbat;
• președintele Exim Bank, nimeni altul decât Traian Halalai.

Ei, dar iată și bomboana de pe colivă: toate aceste credite, chiar dacă au fost decise și executate la comandă politică, au fost aprobate de către Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), ca organism fără personalitate juridică, funcționând pe lângă Ministerul Economiei și Finanțelor. CIFGA are 17 membri, a căror leafă lunară este de 20% din salariul lunar al președintelui Băncii de Export-Import a României, EximBank. Traian Halalai a încasat în 2023 suma de 1.426.347 de lei pentru contractul de mandat și 257.916 lei pentru prezența în CIFGA. Cam 1,7 milioane de lei, deci membrii comitetului s-au ales și ei cu câte peste 300.000 de lei anual.

Din cele 17 persoane care fac parte din CIFGA, patru sunt de la Ministerul Finanțelor, unul fiind chiar președintele CIFGA al EximBank. Președintele CIFGA este secretarul de stat responsabil de buget, în prezent fiind Daniela Pescaru, persoana care face și desface bugetul țării. Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a încasat 257.916 lei, adică aproximativ 21.500 de lei lunar, la care se adaugă suma încasată de la Ministerul Finanțelor, de 117.378 de lei.

Ministerul Economiei dă un vicepreședinte, EximBank, prin președintele său, are funcția de vicepreședinte, iar membri simpli mai sunt secretarul general al Guvernului (plus încă trei oameni de la SGG), șeful Cancelariei prim-ministrului, un reprezentant de la Ministerul Agriculturii, un reprezentant de la Ministerul Dezvoltării, unul de la Transporturi, unul de la MIPE, unul de la Mediu și unul de la Ministerul Afacerilor Interne.

Și acum, surprize, surprize! Marian Neacșu, vicepremier al Guvernului, a încasat în anul 2024, pentru prezența în structura EximBank, suma de 252.542 de lei (lunar, 21.045 de lei). Suma este netă. Omulețul, altminteri condamnat penal, a mai primit de la Secretariatul General al Guvernului încă 194.683 de lei (o sumă lunară de 16.200 de lei).

Actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, fost secretar general al Guvernului atunci, a încasat în 2024, de la comitetul din EximBank, 257.916 lei, adică lua lunar 21.500 de lei.

Printre persoanele care, în anul 2023, au mai încasat bani de la CIFGA a EximBank au mai fost Ștefania Gabriella Ferencz (în perioada 2021–2023, secretar general al MAI) sau Carmen Moraru (secretar de stat care l-a urmat pe Marcel Boloș când la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, când la Ministerul Finanțelor). Ferencz a încasat pentru perioada ianuarie–august 2023 suma de 171.944 de lei, în timp ce Carmen Moraru a încasat 151.200 de lei.

Mai mult, Ferencz a ajuns din toamnă la Curtea de Conturi, fiind numită consilier de conturi pentru nouă ani”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Românii, puși să plătească pentru deciziile catastrofale ale regimului Bolojan-Dan” appeared first on AUR.