În deschiderea evenimentului, președintele AUR, George Simion, a atras atenția asupra problemelor care vizează activitatea CEO Oltenia, dar și lipsa de reacție a autorităților în privința susținerii rafinăriilor petrochimice din țară.

„Domnul ministru s-a jucat cu termenele și, până la urmă, a recunoscut că facilități din cadrul CEO Oltenia se vor închide în august 2026, iar victoria clamată, care nu i-a fost recunoscută de Virgil Popescu, era legată de niște facilități din Valea Jiului și de decalarea unor termene cu câteva luni în 2029 și 2030. E bine să lămurim acest lucru.

Nu am fost lămuriți nici din luarea de cuvânt a domnului ministru, nici din poziția domnului Bolojan, de ce anume România nu a cerut o derogare de la termenele cerute de Statele Unite ale Americii, de partenerul strategic privire la rafinăria Petrobrazi (…) Înțeleg că este vorba și de probleme la Petromidia și urmează și Petromidia să se închidă”, a declarat George Simion.

Acesta a subliniat faptul că românii nu sunt consultați privind implementarea unor programe precum Green Deal, care ar sabota sectorul energetic național, în condițiile în care cetățenii plătesc deja prețuri uriașe la facturile de energie.

„Avem români care nu sunt întrebați dacă își doresc implementarea unor nebunii efectiv venite de la Bruxelles, de genul Green Deal, Fit for 55 și așa mai departe. Nu există transparență, dar ce ajung să pățească românii este să plătească prețuri duble sau triple la factură, în mod direct cum se întâmplă în această iarnă, sau cum au plătit indirect în anii trecuți, din datoria publică a României, suportând cu până la 2,5% din PIB compensarea facturilor, pentru că cei care vin în fața noastră, chiar aici în Parlament, își asumă răspunderea, după aia nu mai sunt trași la răspundere”, a mai afirmat președintele AUR.

Potrivit lui George Simion, pretinsa liberalizare a pieței a fost un eșec al guvernanților, iar în privința hidrocentralelor s-a dovedit că actuala clasă conducătoare încearcă să oprească finalizarea acestora.

„A fost o mare greșeală așa-zisa liberalizare a pieței, de fapt modalitatea prin care niște băieți deștepți fac bani pe spatele românilor. România avea și poate să aibă, prin niște măsuri clare, care nu ni s-au explicat și pe care Guvernul Bolojan, din care face parte și actualul ministru, face parte și secretarul de stat Bușoi, nu își asumă răspunderea.

De exemplu, finalizarea hidrocentralelor. Avem un președinte care a contestat la CCR legea pe care am trecut-o prin Parlament vizavi de finalizarea hidrocentralelor”, a adăugat acesta.

Președintele AUR a solicitat explicații privind instabilitatea pieței energetice și a cerut adoptarea unor măsuri urgente, exprimate de formațiunea politică în repetate rânduri, astfel încât România să-și recâștige cât încă nu este prea târziu independența energetică.

„Sunt măsuri simple, măsuri pe care le-am tot anunțat în ultimii ani, măsuri pe care le știe toată lumea, lipsește voința politică pentru ca sistemul sațional energetic românesc, odată mândria acestui popor, să fie capabil să ofere energie ieftină românilor. Și de aceea suntem aici și de aceea nu vom renunța vreodată la a fi vocali. Merităm explicații”, a mai declarat președintele AUR George Simion.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a subliniat că România are o mare problemă privind prețurile la care este importată și exportată energia, astfel încât ajungem să depindem deseori de piața zilei următoare.

„Când producem foarte multă energie fotovoltaică, o vindem, o exportăm la niște prețuri extrem de mici. Au fost și prețuri negative. Dar când e să importăm, importăm energie scumpă, făcută din hidrocarburi, făcută uneori în centrale nucleare, și atunci o importăm foarte scump. Așa ajungem să avem prețuri foarte mari. Și tot așa ajungem să depindem de o piață care se cheamă foarte sugestiv piața zilei următoare, adică de azi pe mâine, cu alte cuvinte. Toate aceste cifre și realități îmi indică o lipsă de viziune”, a spus senatorul AUR.

În privința gazelor naturale, Petrișor Peiu a explicat că autoritățile au cunoștință încă din anul 2017 despre existența unei rezerve de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi în Marea Neagră, dar statul nu a făcut nimic pentru a pregăti capacități industriale care să valorifice aceste resurse.

„Din 2017 au trecut 8 ani. Vor mai trece încă un an jumătate, doi până când se va milostivi OMV Petrom să extragă primele molecule de gaze de acolo, dar deja extrage o altă firmă, Black Sea Oil and Gas, un miliard de metri cubi pe an.

De când știm noi că avem gazul ăla nu s-a gândit nimeni să construiască vreo capacitate petrochimică, să redeschidă vreuna existentă, să salveze vreuna care lucra, și mă refer la Azomureș, astfel încât ne vom trezi că vom face cu gazele extrase de Romgaz și OMV Petrom în 2027 sau cât o fi 2028, că tot primesc extensii pe bandă rulată, că vom face cu ele ce facem și cu cele extrase de Black Sea Oil and Gas miliardul ăla de metri cubi de gaz se exportă în Bulgaria.

La fel va fi și cu cele patru, cinci sau câte miliarde de metri cubi or fi pe care le va extrage OMV împreună cu Romgaz din Neptun Deep. Vor pleca și ele la export”, a declarat Petrișor Peiu.

Senatorul a criticat inclusiv lipsa de viziune și a unei strategii naționale care să pună în valoarea sectorul industrial și energetic național: „De șase ani toate guvernele spun, vom termina centrala de la Iernut. Nu s-a terminat, dar s-au făcut acte adiționale să se termine cu aceeași firmă, care n-a terminat-o la timp.  

Nu este normal să nu ai o strategie privind lucrările deja începute, hidrocentralele, de exemplu. Nu este normal să stai cu atâta petrochimie închisă. (…) Principala problema a României, unii vor zice că e prețul la energie, altul că este închiderea centralelor. Principala problemă este lipsa de viziune, de strategie”, a mai spus liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a declarat că România dispune de suficiente resurse pentru a crea lanțuri integrate de producție.

„Trebuie să ne gândim ce anume dorim să producem pentru a fi util economiei mondiale. Pentru că, dincolo de industria agroalimentară, în care includem aici și zona de agricultură și zootehnie, (…) trebuie să venim și să ne gândim ce producem în acest circuit economic internațional și ce producem într-un mod eficient.  

Nicio țară nu produce pentru sine tot ceea ce consumă. Avem petrol și ne gândim să ardem petrolul, să facem energie și să o consumăm casnic. Mai bine transformăm petrolul în componente plastice și să creăm autoturisme, așa cum fac și alte state puternice ale lumii. Mai bine folosim gazul ca să producem îngrășăminte, din îngrășăminte să facem cereale, din cereale să le ducem în zona de zootehnie, apoi în zona de industrie agroalimentară, să nu mai importăm produse agroalimentare. Noi încă suntem în zona de economie mediocră în care importăm mâncare și să exportăm și către ceilalți pentru a putea obține la schimb lucruri. România trebuie să-și gândească niște lanțuri integrate”, a spus prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea.

Cristian Bușoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei a susținut că instituția se concentrează pe trei direcții principale de acțiune.

„Legat de securitatea energetică avem totuși norocul unui mix echilibrat în România cu resurse proprii de gaze naturale, nu avem dependențe externe de gaze naturale și lucrul acesta ne ajută în ceea ce privește securitatea energetică.

Apoi, în zona decarbonizării și aici, fiind membri ai Uniunii Europene, legislația europeană trebuie implementată, ea nu este facultativă, este obligatorie, dar sigur că pe anumite detalii și nuanțe avem o libertate de mișcare (…) Mă refer, de exemplu, la legislația privind emisiile de metan, care înseamnă costuri foarte mari pentru companiile românești, sau la obligațiile de stocare a CO2 de către companiile din energie, care este disproporționată cu emisiile pe care România le are.  

A treia direcție de acțiune și cea mai importantă este cea legată de prețurile la energie, care într-adevăr, suntem de acord, reprezintă astăzi problema principală a sistemului energetic din România”, a declarat oficial ministerial.

Secretarul de stat a adăugat că printre planurile de viitor asumate de Ministerul Energiei se numără Neptun Deep, finalizarea centralelor de la Iernut, Ișalnița și Turceni, dar și a proiectelor hidro.

„Iernut plus Ișalnița și Turceni, care sunt puțin mai îndepărtate, care sunt făcute cu ajutorul fondurilor europene, proiectele nuclear, retehnologizarea unității 1, unitățile 3 și 4 și reactoarele mici și modulare, proiectele hidro, care au început să fie deblocate la autorizațiile de mediu, construcția de baterii, care în opinia mea, de capacități de stocare de electricitate, reprezintă prioritatea zero pentru următoarele 12 luni, pentru că este soluția să ne folosim de tot ceea ce înseamnă energii regenerabile și investiții regenerabile”, a mai spus secretarul de stat Cristian Bușoi.

Laurențiu Bogatu, președintele Patronatului Producătorilor de Agregate Minerale, a prezentat în cadrul conferinței datele actuale privind producția de agregate minerale.

„În anul 2024 s-au produs 148 de milioane de tone. Suntem pe locul 5 în Uniunea Europeană cu această producție, din care 32 de milioane roci dure, 21 milioane roci carbonatice, 90 milioane nisipuri și petrișuri și 5 milioane de tone de nisipuri”, a arătat Laurențiu Bogatu.

La rândul său, Daniel Fîță, director al Centrului de Cercetare „Studii Strategice de Securitate Energetică”, a oferit explicații privind modul în care țara noastră poată să depășească un blackout în eventualitatea în care s-ar întâmpla.

„Nu trebuie să ne sperie cuvântul blackout, ci trebuie să ne sperie ce facem dacă îl avem și în cât timp noi ne revenim de la acest blackout.  (…) România trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de reacție, coordonarea interinstituțională, coeziunea socială, foarte mulți factori care depind unii de alții, și reziliența națională este mai mult decât un concept strategic, este o condiție de existență și continuitate a unei țări”, a declarat Daniel Fîță.

Deputatul AUR Tiberiu Barstan a susținut că închiderea capacităților fără un plan tehnic de reconversie sau înlocuire a produs trei efecte majore pentru sistemul energetic românesc.

„Pierderea capacității acestor firme esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic național. Pierdere de expertiză. Oameni cu pregătire, tehnică remarcabilă, au plecat sau nu mai pot fi reintregrați în sistem. Iar trei, blocarea reindustriazării zonei, deși infrastructura ar permite proiecte noi de energie, producție și stocare”, a spus deputatul AUR.

Potrivit acestuia, România se confruntă cu vulnerabilități structurale suprapuse: „Insuficiența capacității stabile, nuclear, hidro, gaz, termomodernizat. Regenerabile sunt absolut necesare, dar nu pot funcționa fără backup ferm. O infrastructură energetică care necesită modernizare, digitalizare și extindere pentru a integra eficient un mix diversificat. Lipsa sincronizării între tranziție energetică și investiții și închiderea unor capacități trebuie urmată de punerea în funcțiune al alteia cel puțin echivalente, lucru care nu s-a mai întâmplat, o știm bine cu toții. (…) Hunedoara poate redeveni un nod energetic dacă se implementează proiecte de producție flexibile pe gaz, se valorifică infrastructura de transport existentă, se dezvoltă capacități de stocare și soluții”, a mai spus Tiberiu Barstan, deputat AUR.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a subliniat faptul că deși România dispune de multiple resurse energetice diverse, tradiție industrială, avem totuși o piață energetică scăpată de sub control a căror efecte sunt resimțite de consumatorul final care, la final de lună, plătește prețuri uriașe la facturile de energie.

Aceasta a afirmat că dezbaterea inițiată are menirea să aducă la aceeași masă toți actorii relevanți din domeniu, astfel încât propunerile și ideile lansate să devină proiecte de legi concrete pentru depășirea crizelor constatate: „Vă rugăm să aveți intervenții, să adresați întrebări și, binețînțeles, să veniți cu propuneri și cu soluții, astfel încât, ideal, la sfârșitul întâlnirii noastre de astăzi, să avem idei de inițiative legislative, să avem idei de măsuri concrete ce ar trebui luate și implementate de către Executiv. Este firesc să se întâmple acest lucru. Suntem principalul partid de opoziție. Dialogul cu dumneavoastră și cu reprezentanții guvernării ar trebui să reprezinte o normalitate într-o societate democratică și, în consecință, discuția de astăzi este doar un început”, a declarat deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels.

The post Paradoxul României de astăzi: bogățiile naturale rămân neexploatate când țara se confruntă cu o criză energetică fără precedent appeared first on AUR.

Domnul Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă cu secetă și penurie. Cer desfacerea Acordului dezavantajos cu Ungaria pentru exportul de apă din râul Mureș, precum și a apei potabile din România către Ungaria.

Stimate domnule prim-ministru,

Prin prezenta, solicit urgent intervenția Guvernului României pentru analiza și revizuirea contractelor prin care România exportă apă din râul Mureș către Ungaria, în condițiile în care Acordul încheiat cu Ungaria este unul total dezavantajos și aduce mari prejudicii economice, ecologice și sociale României.

Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă an de an cu secetă și penurie.

Un șir de documente și informații publice dovedesc:

1. Prețul derizoriu al apei exportate

România vinde Ungariei apă pentru irigații la 0,0095 euro/litru (28,6 euro/mii m³), conform contractelor ANIF Arad. În comparație, prețul mediu al apei potabile în România este de 20–50 de ori mai mare.

În 2024, Ungaria a primit 3 milioane m³ de apă pentru doar 72.000 de euro, în timp ce fermierii români au pierdut 30% din recolta de grâu din cauza secetei.

2. Impactul asupra resurselor naturale și agriculturii românești

Seceta pedologică a afectat 70% din suprafața României în 2024 (declarația ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor), iar exportul de apă agravează criza.

Canalul Mureșel transportă anual până la 5,6 milioane m³ apă în țara vecină, în timp ce localitățile din vestul României suferă de restricții de apă potabilă.

Râurile din vestul României (Someș, Crișuri) sunt deja afectate de schimbările climatice și de utilizarea intensivă în agricultură. Exportul suplimentar de apă ar putea duce la:

– Scăderea nivelului pânzei freatice;

– Degradarea ecosistemelor acvatice (umezișuri, zone protejate);

– Sănătatea redusă a solurilor din cauza irigațiilor insuficiente.

3. Contracte opace și lipsa transparenței

Apele Române au refuzat să dezvăluie volumul total exportat în ultimele decenii.

ANIF Arad confirmă că exportul există dinainte de 1989, dar prețurile nu au fost actualizate corespunzător inflației sau cererii.

Banii încasați sunt folosiți doar pentru întreținerea canalului, fără investiții în infrastructura hidrică românească.

4. Riscuri geopolitice și dependență nesănătoasă

Ungaria construiește o conductă de 33 km (cost: 10 milioane euro) pentru a importa apă potabilă din județul Arad, ceea ce ar putea crea o dependență permanentă. Prin această conductă urmează a fi exportată apă potabilă în Ungaria, din 20 de puțuri situate în județul Arad. Primele discuții între cele două state au avut loc în 2004, iar beneficiarii vor fi 350.000 de oameni din 60 de localități ungare.

Orice încercare a României de a reduce exportul ar putea declanșa tensiuni diplomatice, pe fondul deja sensibil al relațiilor bilaterale.

Având în vedere situația descrisă mai sus, vă cer ca într-o primă fază, să acționați pentru:

1. Revizuirea imediată a tuturor contractelor de export de apă, cu suspendarea livrărilor până la o analiză independentă de impact economic și ecologic.

2. Reevaluarea prețului la nivelul pieței europene, cu compensații retroactive pentru subevaluarea trecută.

3. Organizarea unui Audit public al ANIF și Apelor Române pentru a descoperi eventuale încălcări legale sau conflicte de interese.

4. Prioritizarea necesităților interne: folosirea apei pentru irigații în România și stocarea ei în lacurile strategice (care au fost doar în proporție de 68% umplute în 2024).

5. Organizarea de consultări cu experți independenți și organizații de mediu pentru a evalua riscurile pe termen lung ale exportului de resurse hidrice.

De asemenea, vă solicit să acționați rapid pentru a proteja interesul românesc și să răspundeți la următoarele întrebări:

De ce nu a fost actualizat prețul apei de irigații în ultimii 30 de ani în concordanță cu prețurile la apă pentru consumatorii români?

Cum justificați exportul de resurse vitale în timpul unei crize climatice?

Ce măsuri va lua Guvernul pentru a asigura apa pentru irigații fermierilor români?

Când va fi desfăcut Acordul cu Ungaria privind exportul de apă pentru irigații, precum și Acordul privind exportul de apă potabilă, prin conductă, către Ungaria? Vă rog să-mi prezentați copii ale acestor Acorduri.

Aștept răspuns detaliat, în formă scrisă, în maximum 15 zile, conform procedurilor parlamentare în vigoare. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă cu secetă și penurie. Cer desfacerea Acordului dezavantajos cu Ungaria pentru exportul de apă din râul Mureș, precum și a apei potabile din România către Ungaria appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.03.2025

Obiectul întrebării: România, cu resursele sale naturale, ar putea juca un rol cheie în reducerea dependenței de marii furnizori globali

Stimate domnule Ministru,

Ne îndreptăm către o eră a energiilor regenerabile, dar trebuie să înțelegem că această eră vine la pachet cu materialele necesare pentru a le folosi – până recent, Europa a fost dependentă de resurse din Federația Rusă – gaze sau petrol. Astăzi, România are resurse puternice, precum gazele din Marea Neagră, dar și materiale critice – conform unui studiu al Uniunii Europene, țara noastră e lider absolut la rezervele de grafit, spre exemplu, depășind țări ca Portugalia, Spania, Austria ori Suedia, iar pe lângă grafit, avem nisipuri cuarțoase, bor, crom, magneziu, germaniu, stibiu, wolfram și alte pământuri rare.

Domnule ministru, Strategia Ministerului Economiei până în 2035 prevede că aceste resurse pot fi exploatate, însă, în buna tradiție politicianistă, care aproape a falimentat țara prin lipsa de viziune și susținerea unor sinecuriști în poziții de management de top, preferăm să vindem toate aceste resurse ca materii prime, ci nu cu o valoare adăugată maximă, ce este dată de produsele finite, printr-un ciclu complet de producție.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Cum poate România atrage investiții în acest domeniu prin debirocratizare, stabilitate fiscală și dezvoltarea lanțurilor productive?

2. Având în vedere că România e codașă la productivitatea resurselor – folosim de 16 ori mai multe resurse decât țările eficiente, cât de realist este scenariul prin care țara noastră poate reduce dependența Europei de China și Rusia?

3. Care este situaația la zi a exlploatării acestor minereuri rare și ce beneficii financiare și de know-how a înregistrat România în ultimii patru ani?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – România, cu resursele sale naturale, ar putea juca un rol cheie în reducerea dependenței de marii furnizori globali appeared first on AUR.