Incidentul ar fi avut loc în prezența mai multor deputați, iar fracțiunea „Democrația Acasă” a sesizat Procuratura Generală și organele de urmărire penală.

„Alianța pentru Unirea Românilor consideră că asemenea acuzații nu pot fi tratate ca o simplă dispută între doi parlamentari.

Vasile Costiuc este deputat al opoziției și unul dintre cei mai vocali critici ai actualei puteri de la Chișinău. Lilian Carp este reprezentantul puterii și, mai mult decât atât, conduce tocmai Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Aceasta este adevărata gravitate a situației.

Omul acuzat că amenință cu violența un lider al opoziției și familia acestuia se află într-una dintre cele mai sensibile poziții din Parlamentul Republicii Moldova, la conducerea comisiei care exercită control parlamentar într-un domeniu ce privește securitatea statului, ordinea publică și activitatea instituțiilor de forță.

În asemenea condiții, Vasile Costiuc trebuie protejat, nu intimidat. Familia sa trebuie protejată. Iar orice suspiciune că poziția instituțională deținută de Lilian Carp ar putea influența activitatea organelor chemate să investigheze cazul trebuie eliminată printr-o anchetă independentă, rapidă și transparentă.

Este inadmisibil ca într-un stat care aspiră la integrarea în Uniunea Europeană un deputat de opoziție să poată fi amenințat pentru activitatea sa politică, pentru criticile sale sau pentru pozițiile pe care le exprimă public.

Libertatea opoziției nu este un privilegiu acordat de partidul aflat la putere. Este una dintre condițiile fundamentale ale democrației.

De aceea, solicităm Procuraturii Generale a Republicii Moldova și tuturor instituțiilor competente să investigheze imediat incidentul din 10 septembrie, să audieze toți martorii, să ridice și să păstreze imaginile camerelor de supraveghere din parcarea Parlamentului și să stabilească exact natura și conținutul amenințărilor reclamate de Vasile Costiuc.

Solicităm, de asemenea, autorităților Republicii Moldova să ia toate măsurile necesare pentru garantarea integrității fizice a deputatului Vasile Costiuc și a membrilor familiei sale.

Considerăm, totodată, că poziția deținută de Lilian Carp face imposibilă tratarea acestui caz ca pe un incident privat. Atât timp cât asupra președintelui Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică planează acuzația extrem de gravă că a amenințat cu răfuială fizică un deputat al opoziției și familia acestuia, conducerea Parlamentului și partidul de guvernământ au obligația să ofere explicații și să garanteze că ancheta nu va fi influențată în niciun fel.

Facem apel la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, instituțiile Uniunii Europene, Consiliul Europei, OSCE și organizațiile internaționale preocupate de apărarea democrației și a statului de drept să urmărească îndeaproape acest caz și situația drepturilor opoziției parlamentare din Republica Moldova.

Nu putem accepta ca, sub acoperirea unui discurs permanent despre „democrație europeană”, adversarii puterii să fie intimidați, amenințați sau puși în situația de a se teme pentru propria lor siguranță și pentru siguranța familiilor lor.

Republica Moldova are nevoie de instituții care să-i protejeze pe cetățeni și pe reprezentanții opoziției, nu de instituții asupra cărora să planeze suspiciunea că ar putea fi folosite pentru protejarea celor aflați la putere.

AUR România își exprimă solidaritatea cu deputatul Vasile Costiuc și cere autorităților de la Chișinău să garanteze public integritatea fizică a acestuia și a familiei sale.

Cazul Lilian Carp trebuie investigat până la capăt. Fără presiuni politice, fără mușamalizare și fără dublu standard. Într-un stat european, un lider al opoziției trebuie să se poată opune guvernării fără să se teamă că el sau familia lui vor deveni ținta unor răfuieli”, a declarat Mihail Neamțu, deputat AUR.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „Șeful Comisiei de securitate de la Chișinău este acuzat că l-a amenințat cu răfuiala fizică pe Vasile Costiuc și familia sa. Este un caz extrem de grav pentru democrația din Republica Moldova” appeared first on AUR.

Anca Dragu, fost senator USR, a ajuns guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, Ramona Strugariu, fost europarlamentar ales pe listele USR-PLUS, a ajuns la conducerea Institutului Național al Justiției, acum, un deputat USR în funcție, este chemat să conducă unul dintre cele mai importante ministere de la Chișinău.

Nu contest dreptul Republicii Moldova de a atrage profesioniști din România și nici competențele individuale ale celor nominalizați. Problema este alta: de ce, dintre toate familiile politice și dintre miile de specialiști români, selecția politică a puterii de la Chișinău ajunge, din nou și din nou, în aceeași zonă politică?

USR este un partid cu o doctrină sexo-marxistă, cu 8% în sondaje, aflat în competiție democratică directă cu PSD, PNL, AUR și celelalte formațiuni parlamentare și extra-parlamentare. USR, nu reprezintă România și nici nu deține monopolul asupra competenței românești.

Sunt român basarabean și cunosc prea bine particularitățile politicii tumultoase din Republica Moldova. Diplomații străini când sunt trimiși la post la Chișinău sunt instruiți în felul următor: „Tot ce vezi și tot ce auzi la Chișinău nu este neapărat și adevărat.” Dincolo de declarațiile solemne despre relația specială a Republicii Moldova cu România trebuie să privim, așadar, la fapte. Iar faptele ilustrează o apropiere politică preferențială între PAS și USR.

Această situație este cu atât mai problematică după implicarea publică reprobabilă a doamnei Maia Sandu și a PAS în politica electorală din România. Președintele Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că relația cu Bucureștiul nu se construiește prin simpatii și antipatii pentru un candidat sau pentru un partid și nici prin importarea succesivă a oamenilor din aceeași zonă politică.

România nu este USR. Bucureștiul nu este USR. Iar relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR.

Ca președinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, îmi doresc o relație strategică sinceră, solidă și predictibilă între cele două state românești. Tocmai de aceea spun răspicat: Maia Sandu și PAS riscă să consume capitalul uriaș de încredere de care Republica Moldova are nevoie la București, transformând o relație națională într-una de partid.

Republica Moldova are nevoie de întreaga Românie, nu doar de prietenii politici ai PAS”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Maia Sandu confundă România cu USR. Relația dintre București și Chișinău nu poate deveni afacerea unui singur partid” appeared first on AUR.

Externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții al Poștei Române în Republica Moldova a fost sesizată oficial în Parlamentul României înainte de declanșarea anchetei. Un singur deputat a cerut explicații prin interpelare, în exercitarea controlului parlamentar: deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

„La 24 iulie 2024, cu aproximativ patru luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare, Poșta Română a anunțat externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții către Republica Moldova, stat din afara Uniunii Europene, invocând eficientizarea și optimizarea activității. Potrivit comunicării companiei, serviciul presupunea, între altele, introducerea unor date detaliate privind solicitările clienților într-un sistem CRM. Vorbim despre nume, adrese, numere de telefon și istoricul relației cetățeanului cu operatorul poștal național, adică exact tipul de date pe care orice stat le protejează cu strictețe.

Prin interpelarea nr. 2249A/18.09.2025, am solicitat Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului clarificări privind natura datelor cu caracter personal prelucrate, persoanele și entitățile care au acces la acestea, locația serverelor, temeiul juridic al prelucrării și al eventualului transfer internațional, evaluarea de impact, măsurile de securitate aplicate și garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Răspunsul înregistrat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu nr. 9849/27.10.2025 nu răspunde la niciuna dintre întrebările tehnice și juridice adresate. Este practic un comunicat de presă adresat Parlamentului României.

Întrebarea de fond rămâne aceeași: ce garanții există că datele cu caracter personal ale cetățenilor români, prelucrate într-un stat care nu beneficiază de nivelul de protecție impus de dreptul Uniunii Europene, nu ajung la terți care le-ar putea folosi abuziv?

Așa înțelege un minister al Guvernului României să se conformeze controlului parlamentar. Este o meteahnă răspândită la multe ministere. Întrebi câți oameni au fost angajați în ultimul an, iar răspunsul îți spune că ministerul acordă o atenție deosebită resursei umane. Întrebi când se finalizează lucrarea, iar răspunsul îți spune că lucrarea este binevenită în comunitate. Se transmite un document în termenul legal, ca ministerul să nu poată fi acuzat că nu a răspuns, deși în fapt nu se răspunde la nimic. Așa ajunge separația puterilor în stat o glumă.

Dacă tot vorbim despre eficientizarea și optimizarea activității, iar Parlamentul României are și el costurile sale, echivalentul ar fi să se externalizeze și serviciile Parlamentului, datele parlamentarilor și tot ce ține de activitatea acestora, în Turcia, tot un stat extracomunitar? Absurd. Este important să stabilim unde se află limita atunci când vorbim despre servicii strategice ale statului român și despre protecția datelor cetățenilor români.

Am revenit oficial asupra interpelării nr. 2249A/18.09.2025 și am solicitat răspunsuri clare și documentate la fiecare dintre întrebările formulate inițial: datele prelucrate, accesul la acestea, locația stocării, temeiul juridic al prelucrării și al transferului internațional, garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Nu voi accepta, pe durata mandatului meu, ca instituțiile statului să trateze în acest fel Parlamentul României. Rolul Parlamentului este să verifice dacă deciziile ministerelor servesc interesul cetățenilor români și nu interese particulare sau interesele altor state”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

The post Laura Gherasim, singurul deputat care a sesizat externalizarea datelor românilor în Republica Moldova: „Ministerul Economiei eludează controlul parlamentar” appeared first on AUR.

Indiferent de justificările financiare invocate, un stat care își respectă identitatea nu economisește tocmai la capitolul memorie, cultură și simboluri naționale.

31 August nu este o zi oarecare din calendar. Este ziua care amintește de revenirea la alfabetul latin, de lupta pentru afirmarea limbii române și de sacrificiul celor care au făcut posibilă renașterea națională din Basarabia. Este una dintre cele mai importante sărbători identitare ale Republicii Moldova.

Actualul premier, domnul Vasile Tofan, își începe mandatul cu stângul, printr-o decizie care transmite un semnal profund nefavorabil afirmării identității românești în Republica Moldova.

Anularea concertului public dedicat Zilei Limbii Române și mutarea accentelor festive strict pe Ziua independenței din 27 august (independență față de România?!) reprezintă primul mare gest politic al noului executiv și riscă să fie percepută ca un act deloc favorabil României, îndreptat împotriva unuia dintre cele mai importante simboluri identitare ale românilor dintre Prut și Nistru.

Prin această decizie, premierul Tofan se plasează, din păcate, în aceeași linie moldovenistă consacrată de guvernele care s-au succedat la Chișinău în ultimele trei decenii – de la agrarieni și Guvernul Sturza, la regimul Voronin, guvernările Filat, regimul Plahotniuc și până la actuala guvernare.

Dincolo de diferențele de discurs și de orientare geopolitică, prea multe dintre aceste guverne au avut în comun sindromul „Prea multă Românie!”, respectiv reținerea de a afirma fără echivoc identitatea românească a Republicii Moldova și tendința de a diminua importanța simbolurilor românești. Din păcate, actualul premier pare să continue această tradiție.

Timp de peste trei decenii, această zi a fost marcată prin manifestări culturale și artistice ample, reunind cetățenii în jurul limbii române. Reducerea acestei sărbători la un singur eveniment administrativ transmite un mesaj greșit și periculos: că identitatea națională poate deveni o cheltuială dispensabilă.

Dacă Guvernul Republicii Moldova dorește cu adevărat să reducă cheltuielile bugetare, îi sugerăm să înceapă prin eliminarea finanțării și a manifestărilor dedicate sărbătorilor și comemorărilor de inspirație sovietică, nu prin diminuarea celei mai importante sărbători consacrate limbii române.

Este greu de înțeles cum se găsesc resurse pentru evenimente care perpetuează narațiunile trecutului sovietic, inclusiv pentru marcarea așa-zisei „eliberări” de către Armata Roșie, dar nu și pentru celebrarea limbii române, fundamentul identității naționale a majorității cetățenilor Republicii Moldova.

Cum se face că R. Moldova continuă să plătească pentru traducerea TUTUROR documentelor din Parlamentului republicii din limba română în limba rusă, dar pretinde că nu are bani să sărbătorească limba română?

AUR consideră că economiile bugetare trebuie făcute prin reducerea risipei și a privilegiilor, precum și prin renunțarea la finanțarea manifestărilor care glorifică simbolurile ocupației sovietice, nu prin diminuarea celor mai importante sărbători ale românilor dintre Prut și Nistru.

Limba română nu este doar un mijloc de comunicare. Ea reprezintă fundamentul identității naționale, legătura istorică și culturală dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului și principalul reper al apartenenței Republicii Moldova la spațiul cultural românesc și european.

Solicităm Guvernului Republicii Moldova să reanalizeze această decizie și să redea Zilei Limbii Române amploarea și demnitatea pe care le merită.

AUR va continua să apere valorile identitare românești oriunde acestea sunt puse în plan secund și reafirmă că limba română nu poate fi tratată ca o simplă rubrică într-un buget. Ea este temelia unei națiuni și trebuie cinstită ca atare.

Limba română nu se economisește!Limba română se sărbătorește!

The post Guvernul de la Chișinău lovește în simbolurile identității naționale! Limba română nu se economisește! Limba română se sărbătorește! appeared first on AUR.

Dan Dungaciu pune sub semnul întrebării tăcerea oficialilor de la București și Chișinău în fața acestor declarații umilitoare pentru poporul român, iar liniștea nu face decât să acrediteze teza lansată de către Hubert Knirsch.

„Zilele acestea s-a petrecut un fapt de o gravitate maximă, apropo de condiția României, statutul României și demnitatea identitară a acestui popor. Ambasadorul Germaniei din Republica Moldova, Hubert Knirsch, se lansează pe televiziunea din Republica Moldova în niște considerații care au ca și concluzie faptul că cele două populații care trăiesc în stânga și în dreapta Prutului sunt diferite. Moldovenii nu sunt români, ne sugerează ambasadorul german, au o altă limbă, o altă identitate, o altă religie.

Lucrul este grav pentru că, pentru prima dată, un ambasador occidental, ne-rus, acreditează ideea sovietică după care moldovenii și românii sunt identitar diferiți. E un fapt fără precedent. Toți ambasadorii Federației Ruse au făcut asta, dar este primul ambasador occidental care nu doar că crede așa ceva, dar și acreditează public această idee.

Tăcerea Chișinăului și a Bucureștiului pe această speță este mult mai gravă decât ni se pare într-o primă instanță.

Prima chestiune pe care trebuie să o spunem este că ambasadorul german își bate joc de noi, pur și simplu. Acreditând această teorie sovietică a separației dintre moldoveni și români, a separației dintre limba moldovenească și limba română, nu face decât să ne considere pe noi, românii, net inferiori germanilor, care au trecut și ei prin această experiență și, evident, au aruncat-o la coș.

Pentru că teoria asta a separației dintre moldoveni și români, lingvistic și identitar, este o construcție sovietică. Puțină lume își mai aduce aminte că, în anii ’60-’70, în Republica Democrată Germană a început un proiect de construcție sovietică, care avea la bază acreditarea ideii că există două Germanii, teoria celor două Germanii: o Germanie bună, Republica Democrată Germană, și o Germanie defectă, Republica Federală Germania.

Proiectul a început în vremea lui Walter Ulbricht, liderul german din anii ’50 până în 1971, iar consecința acestei teorii a fost inclusiv construcția Zidului Berlinului, pentru că Zidul Berlinului, din perspectiva sovietică est-germană, avea justificarea că apără est-germanii de intruziunea fascistă a germanilor din vest.

Teoria națiunii socialiste est-germane a fost acreditată inclusiv în Constituția RDG-ului din 1974, care nu mai vorbea nimic despre unitatea germană. Au fost teoreticieni care au lucrat asta, au fost cărți care s-au publicat, au fost studii care au fost făcute. Ideea existenței unei națiuni est-germane curate, se baza pe extrasul istoric care cuprindea războiul țărănesc, Thomas Müntzer, revoluția din 1848–1849. Erau „germanii cei buni”.

A fost un întreg volum, o serie de volume publicate atunci, în care se vorbea despre istoria muncitorească a germanilor și în care această idee devenise, de fapt, politică oficială în estul Germaniei. Sigur că aceste teze erau niște aberații. Sigur că n-a crezut nimeni în ele. Dar aceste teze care au fost lansate acolo sunt echivalentul tezelor sovietice despre diferența dintre moldoveni și români.

Cum se face că Germania a aruncat la coș acele teze? Pentru că știau foarte bine că sunt construcții ideologice antigermane sau împotriva unității germane. Apropo, aceste teze au fost lansate după ce Stalin făcuse oferta Germaniei să se reunifice sub egida URSS-ului, iar germanii au refuzat asta.

Deci: cum se face că Germania a refuzat constructul acesta sovietic, care s-a aplicat zeci de ani în Republica Democrată Germană, și s-a reunificat la 3 octombrie 1990, iar când e vorba despre români, Hubert Knirsch, ambasadorul german din Republica Moldova, acest Walter Ulbricht sau Erich Honecker al diplomației germane, vine și ne aruncă în față că, de fapt, tezele sovietice despre identitatea românească sunt corecte?

Cum se face că aceste teze sunt greșite în cazul germanilor, dar sunt corecte în cazul românilor? Chestiunea este gravă și nu ține doar de cultură sau incultură istorică. Nu ține doar de umilirea sau neumilirea românilor; în cazul acesta este vorba de umilire. Ține de faptul că poziția oficială germană aceasta este.

Și dincolo de umilire, mai este un aspect. Un ambasador german nu vorbește de capul lui și nu face considerații istorico-culturale. El transmite un mesaj oficial. Ce ne transmite în acest moment Berlinul este că reunificarea dintre România și Republica Moldova nu este admisă. Că reunificarea dintre România și Republica Moldova trebuie schimbată în proiectul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Nota bene, acest proiect nu înseamnă reunificare, niciun pas către reunificare, pentru că, nu-i așa, ni s-a transmis oficial dinspre Europa că românii și moldovenii au o identitate diferită, o limbă diferită, o religie diferită; prin urmare, trebuie să fie state diferite. Acesta este mesajul pe care Germania îl trimite.

Consecința acestui mesaj este că toată ideea, toată propaganda legată de reunificarea dintre cele două state românești, în care primul pas ar trebui să fie integrarea europeană, este pur și simplu o propagandă de două parale. Nu așa gândesc adepții Bruxelles-ului integrarea europeană a Republicii Moldova, ci un proces diferit, chiar opus reunificării.

Despre asta va fi vorba de aici înainte.

În al doilea rând, faptul că Chișinăul n-a spus nimic, faptul că nu există nicio poziție oficială apropo de o postură inedită a unui diplomat occidental din Republica Moldova ne sugerează că regimul de la Chișinău și-a asumat această teorie. Este, altminteri spus, de acord cu ea. Este de acord cu ceea ce spuneau, până la urmă, toți diplomații ruși din Republica Moldova, care au fost, iată, confirmați de diplomatul celui mai important stat din Uniunea Europeană, care este Germania.

Și cu asta, basma!, apropo de integrarea europeană a Republicii Moldova ca prim pas pentru reunificare.

În al treilea rând, poziția Bucureștiului. Și asta ne doare cel mai tare. Cum poți tu, ca stat european, ca stat NATO, ca stat care și-a asumat oficial că moldovenii sunt români, care a militat și a susținut ideea ca limba română să fie acreditată în Constituția Republicii Moldova, cum poți tu permite să taci pe această speță?

Cât de laș, cât de mic, cât de minor, cât de insignifiant poți să fii tu ca stat atunci când ți se aruncă în față că basarabenii nu sunt români și că, de fapt, sovieticii au avut dreptate? Căci asta e concluzia la care ajungem! În 2026, sovieticii, propaganda sovietică și rusească ulterior, au avut dreptate. Bucureștiul acreditează această teză, Bucureștiul este de acord cu ea, Bucureștiului îi mai lipsește puțin să o și aplaude!

În ceea ce privește Germania, sigur că gestul este umilitor la adresa României. Și s-ar fi putut abține, măcar pentru faptul că românii au semnat cu o firmă germană nu doar cel mai mare contract de armament pe care respectiva firmă l-a semnat vreodată, dar și cel mai mare contract de armament pe care Germania l-a avut vreodată în toată istoria ei.

Poate că nemții și diplomații lor ar fi putut să fie un pic mai politicoși cu românii. N-au fost. Au preferat, ca să zic așa, să ne umilească în continuare. Nu-i un punct câștigat pentru Germania.

Dar noi vom consemna că, în 2026, Pactul Ribbentrop-Molotov este viu și lovește din nou, de data aceasta din perspectiva viziunii ideologice comune. Iată că Germania s-a reunificat ideologic cu Uniunea Sovietică și Federația Rusă. Și asta românii nu trebuie să uite niciodată”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Pactul Ribbentrop-Molotov este viu și lovește din nou, iar Ministerul Afacerilor de Externe al României tace” appeared first on AUR.

Totodată, doamna Maia Sandu a afirmat că „i-a auzit de nenumărate ori pe reprezentanții AUR spunând că Republica Moldova nu trebuie ajutată (de România – n.n.)”.

Doamna Maia Sandu răstălmăcește

Președintele Republicii Moldova răstălmăcește poziția AUR referitoare la sprijinul acordat Republicii Moldova. Reprezentanții AUR și-au exprimat, pe bună dreptate, suspiciunile referitoare la integritatea regimului PAS/Maia Sandu și au cerut ca sprijinul României să fie acordat direct comunităților locale și cetățenilor din Republica Moldova, nicidecum să fie pus la dispoziția Guvernului de la Chișinău, pentru ca acesta să cheltuiască apoi banii României în mod discreționar, pe criterii politice și fără transparență.

A rămas de pomină cazul finanțării de către România a interconectării energetice cu Republica Moldova. Pe banii României, oamenii doamnei Maia Sandu au atribuit execuția lucrării unei firme indiene. Poate va explica doamna Maia Sandu din ce motiv România ar trebui să finanțeze o firmă indiană și ce legătură are acest lucru cu integrarea europeană a Republicii Moldova.

Doamna Maia Sandu a dovedit, deopotrivă, rea-credință și necunoașterea relațiilor internaționale atunci când a afirmat că „Republica Moldova nu ar avea mare ajutor nici în procesul de integrare europeană, pentru că nu cred că AUR, aflat la putere în România, ar avea autoritatea în Uniunea Europeană să ne susțină”, chiar dacă ar dori acest lucru.

Doamna Maia Sandu va integra Republica Moldova în UE în 2028! Ba nu, în 2030! Ba nu, în… 2036!

Doamna Maia Sandu face o mare confuzie. Care a fost rezultatul „european” de până acum al Republicii Moldova? Unde este „integrarea europeană din 2028”, cu care Maia Sandu și PAS și-au dus de nas alegătorii? Dar „integrarea din 2030”, ale cărei panouri și indicatoare au împânzit Republica Moldova? Cine mai vorbește astăzi despre ele?

Poate ne explică doamna Maia Sandu cum și-au manifestat așa-zisa autoritate prietenii săi politici de la București atunci când Republica Moldova a fost pusă la pachet cu Ucraina în procesul integrării europene și, ulterior, s-a decis că aceste state nu vor beneficia de o așa-zisă integrare accelerată.

Oficialii europeni au sugerat deja un interval de cel puțin zece ani, la capătul căruia, oricum, Ungaria va organiza un referendum privind integrarea europeană a Ucrainei, partenerul de integrare al Republicii Moldova.

Consecințele guvernării regimului Maia Sandu

La Chișinău circulă o glumă celebră despre regimul Sandu: „Dacă ar exista mai multă libertate a presei, parcă am fi în regimul Plahotniuc!”.

Nu doar condiția cetățenilor Republicii Moldova este afectată, ci și relația cu România, dincolo de lozinci goale. Considerăm că relația bilaterală dintre România și Republica Moldova este grav afectată de activitatea doamnei Maia Sandu și a regimului PAS, care au ales să politizeze această relație, în primul rând prin amestecul grosolan în procesul electoral din România.

Rezultatele politicii greșite promovate de doamna Maia Sandu sunt următoarele:

• Reunirea este persiflată, minimalizată și folosită doar ca mijloc de șantaj la adresa Bruxellesului.
• Domnul George Simion, președintele AUR și liderul celui mai mare partid din România, are interdicție de intrare în Republica Moldova.
• Refuzul Chișinăului de a accepta proiectul AUR numit „Fondul Moldova”, cel mai coerent și eficient instrument de investiții românești peste Prut. Investiții transparente, corecte, benefice ambelor maluri și care – atenție! – nu pot fi deturnate, furate sau instrumentalizate politic de regimurile aflate vremelnic la putere, fie la București, fie la Chișinău.
• Ca rezultat al sabotajului PAS, partidul doamnei Maia Sandu, Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova nu funcționează.
• Ca rezultat al amestecului grosolan în alegerile din România, perceput de milioane de alegători ca un atac la adresa dreptului lor constituțional, a scăzut dramatic în sondaje susținerea românilor pentru finanțarea Republicii Moldova și chiar pentru Unire. A apărut fenomenul respingerii a tot ceea ce vine de peste Prut, fapt care nu s-a mai întâmplat niciodată în istorie.

AUR face apel la președintele Republicii Moldova și la partidul său să revină la rațiune și să contribuie la normalizarea și depolitizarea relației cu România.

Doamna Sandu nu trebuie să uite un lucru atunci când batjocorește și umilește jumătate de Românie. Dacă nu respectă electoratul AUR, să nu uite măcar că acest electorat este, la rândul său, consumator de produse din Republica Moldova pe piața românească, cea mai mare piață de export a Republicii Moldova și cea care susține economia fragilă a acesteia.

S-ar putea ca, sătul de jignirile și umilințele doamnei Maia Sandu, să nu mai fie…

Doamna Maia Sandu uită iarăși de Reunire

AUR este un partid respectat în Europa, fiind membru al celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European, „Conservatorii și Reformiștii Europeni”, unde domnul George Simion a fost ales recent vicepreședinte, ocupând cea mai înaltă funcție politică deținută în prezent de un politician român în cadrul acestui grup.

Proiectul nostru pentru Republica Moldova este Reunirea. Când AUR va ajunge la guvernare, vom pune pe masa oficialilor de la Chișinău un plan de reunificare, cu termene clare, costuri asumate și responsabilități echilibrat împărțite.

Acesta nu este un plan de rezervă. Pentru noi, este singurul plan. Și singurul care îi poate scoate pe cetățenii Republicii Moldova din capcana promisiunilor repetate privind integrarea europeană, promisiuni care li se servesc de decenii.

AUR înseamnă Reunire. Și punct.

The post Maia Sandu atacă din nou jumătate de Românie appeared first on AUR.

Parlamentarul atrage atenția că aderarea printr-un pachet politic comun cu Ucraina agreat de Bruxelles îngreunează parcursul european și îndeplinirea obiectivelor pentru autoritățile de la Chișinău.

„Evenimentele recente de la Bruxelles demonstrează încă o dată o realitate pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să o privească cu maximă luciditate: menținerea Republicii Moldova într-un pachet politic comun cu Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană transformă parcursul european al Republicii Moldova într-un proces dependent de factori externi pe care Chișinăul nu îi poate controla.

La 23 iunie, Ungaria a blocat semnarea unei scrisori comune a statelor membre ale Uniunii Europene către Consiliul European și Comisia Europeană, document care ar stabi poziția comună a capitalelor europene pe subiectul calendarului negocierilor. Chiar dacă rezervele Budapestei sunt îndreptate în principal împotriva Ucrainei, efectele blocajului se răsfrâng automat și asupra Republicii Moldova, deoarece cele două state continuă să fie menținute în același pachet politic de negociere.

Acest episod nu este o excepție și nici un simplu accident de parcurs. El confirmă vulnerabilitatea formulei actuale în care Republica Moldova și Ucraina sunt tratate împreună în procesul de aderare. Astăzi poate fi Ungaria. Mâine poate fi un alt stat membru confruntat cu alegeri parlamentare, prezidențiale sau chiar locale. În tot mai multe țări europene apar forțe politice care privesc cu rezerve extinderea Uniunii Europene, iar aceste realități politice interne vor influența inevitabil procesul decizional de la Bruxelles.

În aceste condiții, obiectivul asumat de autoritățile de la Chișinău privind finalizarea negocierilor de aderare până în anul 2028 devine extrem de dificil de realizat. Fiecare nou blocaj demonstrează că Republica Moldova riscă să fie afectată nu doar de propriile performanțe, ci mai ales de disputele și sensibilitățile politice generate de dosarul ucrainean.

Mai mult, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă din păcate, iar dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene devine tot mai controversată în unele state membre, este de așteptat ca astfel de blocaje să se repete. Republica Moldova riscă să devină victima unei condiționalități politice informale: să avanseze doar atât cât sunt dispuse statele membre să avanseze și Ucraina.
Republica Moldova nu trebuie să fie ținută ostatică într-un proces asupra căruia nu are control deplin. Din acest motiv, Chișinăul trebuie să analizeze cu maximă seriozitate toate opțiunile strategice aflate la dispoziția sa.

Una dintre aceste opțiuni este reunirea cu România.

Reunirea reprezintă singura soluție care garantează integrarea deplină și ireversibilă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, fără ani de negocieri și fără riscul unor blocaje generate de veto-uri sau schimbări politice în alte state membre. În plus, în România există un consens politic și societal larg privind dreptul românilor de pe ambele maluri ale Prutului de a decide împreună viitorul lor comun.

De aceea, consider că autoritățile de la Chișinău trebuie să continue parcursul european, dar în același timp să trateze reunirea cu România ca pe o opțiune strategică reală și să realizeze pași în acest sens. Evoluțiile recente de la Bruxelles demonstrează că această perspectivă trebuie analizată cu seriozitate, responsabilitate și viziune pe termen lung, în interesul cetățenilor Republicii Moldova și al viitorului națiunii române”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu, președintele Comisiei comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentului Republicii Moldova.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Republica Moldova nu trebuie să rămână captivă în dosarul ucrainean. Reunirea cu România rămâne cea mai sigură cale spre Uniunea Europeană” appeared first on AUR.

Diferența este că, de data aceasta, reacția publică a basarabenilor – bravo lor! – a făcut ca lucrurile să devină vizibile: publicul basarabean a acordat României 12 puncte, în timp ce instituțiile de la Chișinău au oferit doar 3!

Și realitatea ne-a explodat în față!

Eurovisionul este o perfectă hârtie de turnesol. A scos la suprafață o realitate mai veche care ține de atitudinea statului RM față de România: contracte pe energie acordate de statul RM unor companii din India sau unor companii aflate sub sancțiuni americane, dar nu companiilor românești; neparticiparea oficialilor la dezvelirea statuii Reginei Maria sau la inaugurarea Cimitirului Eroilor din Chișinău; lipsa unei invitații adresate Patriarhului României, inclusiv la împlinirea a 100 de ani de Patriarhie română; refuzul obstinat de a oferi României, în ciuda promisiunilor prezidențiale, clădirea Seminarului Teologic de la Chișinău. Și exemplele sunt nenumărate…

Toate acestea au devenit norma relației dintre România și Republica Moldova. Sindromul „prea multă României” e viu și vibrant în instituțiile puterii de la Chișinău. Toată lumea știe asta, dar tace „constructiv”. Să nu deranjăm… „parcursul de integrare europeană”!

Doar că, prin Eurovision, această realitate ne-a explodat în față – pentru că a existat o reacție populară vizibilă. Și de asta îi iubim pe basarabeni, orice ar face – și ne-ar face! – conducătorii lor vremelnici!

Despre asta este vorba: despre diferența enormă dintre „țara reală” și „țara legală” din RM în raport cu România. Oficialii de la Chișinău NU iubesc România. Pentru ei, Bucureștiul este un bancomat vesel care trebuie să plătească nota de plată a… „independenței” R: Moldova!

Le mulțumim încă o dată basarabenilor! Poate că acest episod ne ajută să înțelegem mai bine realitatea. O realitate ipocrită în ciuda perdelei de fum care ni se livrează aproape de fiecare dată.

O realitate care nu mai poate fi corectată decât prin REUNIRE.

Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Desconsiderarea României de la Eurovision este regula în instituțiile din Republica Moldova” appeared first on AUR.

Contextul

În Ucraina, existau mai multe biserici care desfășurau slujbele în limba română decât școli care predau în limba română. Din această perspectivă, bisericile erau și vetre identitare, nu doar religioase. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase elementare.

În conținutul Declarației nu se menționează nimic despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația că părțile recunosc pe deplin separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega pe viitor dreptul statului român de a se implica pentru organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității românești.

Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.

Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Președintele Nicușor Dan și-a arătat reaua credință la declarațiile de presă de după semnarea documentului. Întrebat de presă dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată încă Patriarhiei Kievului, președintele a pretins că „subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”.

Președintele Nicușor Dan a mințit cu bună știință, deoarece este bine informat asupra situației și s-a făcut în mod rușinos purtătorul de cuvânt al autorităților ucrainene.

În Ucraina există circa 130 parohii ortodoxe de limbă română, care țineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-a declarat autonomia odată cu începutul războiului din Ucraina.

Cu sprijinul statului ucrainean s-a creat o nouă structură religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă și bisericile sale au fost trecute la noua structură, inclusiv ca urmare a presiunii autorităților.

Parohiile românești au refuzat să treacă la noua structură, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanția că în cadrul acesteia li se va respecta dreptul de a folosi limba română și în al doilea rând nu doresc să fie incluși într-o structură religioasă care nu se află în comuniune cu Patriarhia Română pentru că este considerate necanonică.

Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române

Românii din Ucraina au hotărât să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române și în acest sens au primit binecuvântarea din partea Sfântului Sinod. Apoi românii au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase și există, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cetățenii ucraineni de origine română au acționat în conformitate cu legislația Ucrainei, în schimb Tribunalul de la Kiev le-a încălcat drepturile, refuzând de mai multe luni să dea un răspuns cererii lor. În plus, autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români amenințând că îi vor trimite pe front dacă vor adera la structura religioasă românească și Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, zisă și Capela Mitropoliților Bucovineni, folosită ca lăcaș de cult de credincioșii români în ultimele trei decenii, a fost preluată prin forță și oferită Bisericii Ucrainene. Eugen Patraș, care se ocupă de înregistrarea asociației ortodoxe a românilor, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.

Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români din Ucraina și cunoaște și poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care consider nejustificat și abuziv refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă ortodoxă a credincioșilor români.

Așadar, președintele dezinformează când pretinde că înființarea asociației românești și trecerea preoților sub oblăduirea Patriarhiei Române ar ține „de cele două biserici”. În primul rând este un caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română de către autoritățile ucrainene.

În al doilea rând, este o încălcare de către Ucraina a Tratatului din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România si Ucraina.

Tratatul prevede că persoanele aparținând minorității române pot înființa în Ucraina propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere prevederile Trataului din 1997, dar și prevederile constituționale care îl oblige să promoveze identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare.

Printre altele, când președintele se referă la o înțelegere „între cele două biserici” nu ratează ocazia să umilească Patriarhia Română, care nu recunoaște organizația ucraineană denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei și nu poate avea contacte cu aceasta. Dar, repetăm, nu este o problemă între biserici, este o problemă între statul ucraineană și solicitările legitime ale cetățenilor ucraineni, care solicită, în lod perfect legal, o biserică care să slujească în limba română și subordonată canonic BOR. Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care prin șantaj încearcă să determine Patriarhia Română să recunoască organizația ucraineană.

Precedentul: Ucraina este R. Moldova în oglindă

În Republica Moldova, situația a fost similară. Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română câteva luni mai târziu. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro.

Această decizie europeană a dus la recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 iulie 2002, după 10 ani de greutăți și nedreptăți.

Suntem, practic, în același scenariu”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională și a semnat cu președintele Vladimir Zelenski documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei.

AUR îi asigură pe românii din țară și din afara ei că va lupta pentru drepturile lor oriunde s-ar afla.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Statul român trădează românii din Ucraina și gândește problema bisericii ortodoxe în… limba ucraineană” appeared first on AUR.

Prevederile documentelor semnate de președinții Volodymyr Zelenski și Nicușor Dan comune privind așa-zisul parteneriat strategic dintre Ucraina și România afectează grav interesele României și Republicii Moldova. Fără nicio consultare prealabilă cu forțele politice parlamentare, cu mediul academic și universitar și cu societatea civilă, președintele Nicușor Dan a rupt consensul național privind susținerea Republicii Moldova ca prioritate a politicii externe a României.

Ne opunem alocării de resurse pentru îndeplinirea angajamentului luat de președintele Nicușor Dan privind interconectarea cu Ucraina prin construirea de linii de înaltă tensiune de 400 kilovolți  Suceava – Cernăuți și de 110 kilovolți Siret – Porubnoe, atâta timp cât România nu a realizat interconectările energetice cu Republica Moldova.

Linia Isaccea-Vulcănești încă nu este finalizată iar liniile Suceava-Bălți și Strășeni – Gutinaș nici măcar nu sunt începute.

Republica Moldova este conectată energetic cu Ucraina din perioada sovietică. Propunerea de realizare a interconexiunilor cu Ucraina înaintea celor cu Republica Moldova este în interesul Ucrainei, pentru că astfel Republica Moldova va primi energie din România și de pe piața europeană prin Ucraina, devenind dependentă de acest stat.

Considerăm aberantă idea de a asigura securitatea energetică prin coridoare care trec prin zone de război, acesta fiind alt motiv pentru care ne opunem aranjamentului Nicușor Dan – Zelensky. De asemenea, pentru a asigura pe deplin securitatea energetică a Republicii Moldova propunem ca magistrala de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești să aibă traseul exclusiv pe teritoriul românesc până la frontiera Republicii Moldova, renunțând la scurtul tronson ucrainean, expus  riscurilor războiului. Ar fi necesar doar un ocol de la Isaccea la Galați.

Ne opunem cu indignare aranjamentului Nicușor Dan – Zelensky privind finanțarea Ucrainei de către România din fondurile asistenței oficiale pentru dezvoltare, considerând că este un atac la adresa relației României cu Republica Moldova. Ca stat membru UE și candidat la OCDE România alocă asistență de dezvoltare în străinătate de peste 587 milioane dolari annual, Republica Moldova principalul beneficiar, cu peste 50% din volumul asistenței. Alocări  pentru Ucrainadin asistența oficială pentru dezvoltare  ar însemna tăieri pentru Republica Moldova. România deja alocă sume imense pentru Ucraina pe care o finanțează în mai multe feluri direct și indirect. Pretenția de a se acorda și Ucrainei finanțări din asistența pentru dezvoltare în dauna Republicii Moldova vizează în realitate scăderea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

AUR susține poziția Republicii Moldova exprimată prin președintele Maia Sandu ca aderarea la Uniunea Europeană să se facă pe criterii meritocratice. Aceasta înseamnă să fie luate în considerare progresele Republicii Moldova privind reformele interne și închiderea capitolelor de negociere cu UE în vederea aderării și nicidecum evoluțiile politice legate de Ucraina. Ne opunem ca Republica Moldova și Ucraina să fie tratate  ”la pachet” în privința aderării la UE.

Din această perspectivă dezaprobăm mențiunile din angajamentul Nicușor Dan – Zelenski privind soluționarea conflictului transnistrean, mai ales că au fost făcute în absența Republicii Moldova. Miza menționării conflictului transnistrean  este aceea că de unde inițial în parcursul aderării Republicii Moldova  la UE această problemă  fusese lăsată în suspensie,urmând a fi soluționată după aderare,  acum se impune ca țintă mișcătoare Republicii Moldova mai întâi reglementarea conflictului și abia apoi aderarea la UE. Așadar, menționarea problemei transnistrene în declarația comună Nicușor Dan – Zelenski nu este de natură să ajute la integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost făcută exclusiv în interesul Ucrainei, care urmărește să fie tratată ”la pachet” cu Republica Moldova de către UE.

În acest context ne opunem ferm angajamenului luat de președintele Nicușor Dan privind ”cordonarea strategică trilaterală” între România, Republica Moldova și Ucraina cu scopul de a avea abordări unite în problem de interes comun. Relația specială dintre România și Republica Moldova, bazată pe identitatea națională comună, nu suportă interferența unui stat terț și cu atât mai puțin a unui stat care are interese diferite de cele două state românești.

AUR deplânge faptul că președintele Nicușor Dan și-a asumat în numele României angajamente care sunt în exclusivitate propuse de Ucraina, în interesul acestui stat. AUR este cel mai mare partid din România și în vederea preluării puterii acționează responsabil și în conformitate cu consensul național în privința relațiilor cu Republica Moldova. Îi asigurăm pe cetățenii Republicii Moldova că nu îi vom abandona niciodată, pentru că sângele apă nu se face”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Președintele Nicușor Dan trădează interesele României și abandonează Republica Moldova” appeared first on AUR.