Diferența este că, de data aceasta, reacția publică a basarabenilor – bravo lor! – a făcut ca lucrurile să devină vizibile: publicul basarabean a acordat României 12 puncte, în timp ce instituțiile de la Chișinău au oferit doar 3!

Și realitatea ne-a explodat în față!

Eurovisionul este o perfectă hârtie de turnesol. A scos la suprafață o realitate mai veche care ține de atitudinea statului RM față de România: contracte pe energie acordate de statul RM unor companii din India sau unor companii aflate sub sancțiuni americane, dar nu companiilor românești; neparticiparea oficialilor la dezvelirea statuii Reginei Maria sau la inaugurarea Cimitirului Eroilor din Chișinău; lipsa unei invitații adresate Patriarhului României, inclusiv la împlinirea a 100 de ani de Patriarhie română; refuzul obstinat de a oferi României, în ciuda promisiunilor prezidențiale, clădirea Seminarului Teologic de la Chișinău. Și exemplele sunt nenumărate…

Toate acestea au devenit norma relației dintre România și Republica Moldova. Sindromul „prea multă României” e viu și vibrant în instituțiile puterii de la Chișinău. Toată lumea știe asta, dar tace „constructiv”. Să nu deranjăm… „parcursul de integrare europeană”!

Doar că, prin Eurovision, această realitate ne-a explodat în față – pentru că a existat o reacție populară vizibilă. Și de asta îi iubim pe basarabeni, orice ar face – și ne-ar face! – conducătorii lor vremelnici!

Despre asta este vorba: despre diferența enormă dintre „țara reală” și „țara legală” din RM în raport cu România. Oficialii de la Chișinău NU iubesc România. Pentru ei, Bucureștiul este un bancomat vesel care trebuie să plătească nota de plată a… „independenței” R: Moldova!

Le mulțumim încă o dată basarabenilor! Poate că acest episod ne ajută să înțelegem mai bine realitatea. O realitate ipocrită în ciuda perdelei de fum care ni se livrează aproape de fiecare dată.

O realitate care nu mai poate fi corectată decât prin REUNIRE.

Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Desconsiderarea României de la Eurovision este regula în instituțiile din Republica Moldova” appeared first on AUR.

Contextul

În Ucraina, existau mai multe biserici care desfășurau slujbele în limba română decât școli care predau în limba română. Din această perspectivă, bisericile erau și vetre identitare, nu doar religioase. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase elementare.

În conținutul Declarației nu se menționează nimic despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația că părțile recunosc pe deplin separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega pe viitor dreptul statului român de a se implica pentru organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității românești.

Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.

Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Președintele Nicușor Dan și-a arătat reaua credință la declarațiile de presă de după semnarea documentului. Întrebat de presă dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată încă Patriarhiei Kievului, președintele a pretins că „subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”.

Președintele Nicușor Dan a mințit cu bună știință, deoarece este bine informat asupra situației și s-a făcut în mod rușinos purtătorul de cuvânt al autorităților ucrainene.

În Ucraina există circa 130 parohii ortodoxe de limbă română, care țineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-a declarat autonomia odată cu începutul războiului din Ucraina.

Cu sprijinul statului ucrainean s-a creat o nouă structură religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă și bisericile sale au fost trecute la noua structură, inclusiv ca urmare a presiunii autorităților.

Parohiile românești au refuzat să treacă la noua structură, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanția că în cadrul acesteia li se va respecta dreptul de a folosi limba română și în al doilea rând nu doresc să fie incluși într-o structură religioasă care nu se află în comuniune cu Patriarhia Română pentru că este considerate necanonică.

Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române

Românii din Ucraina au hotărât să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române și în acest sens au primit binecuvântarea din partea Sfântului Sinod. Apoi românii au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase și există, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cetățenii ucraineni de origine română au acționat în conformitate cu legislația Ucrainei, în schimb Tribunalul de la Kiev le-a încălcat drepturile, refuzând de mai multe luni să dea un răspuns cererii lor. În plus, autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români amenințând că îi vor trimite pe front dacă vor adera la structura religioasă românească și Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, zisă și Capela Mitropoliților Bucovineni, folosită ca lăcaș de cult de credincioșii români în ultimele trei decenii, a fost preluată prin forță și oferită Bisericii Ucrainene. Eugen Patraș, care se ocupă de înregistrarea asociației ortodoxe a românilor, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.

Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români din Ucraina și cunoaște și poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care consider nejustificat și abuziv refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă ortodoxă a credincioșilor români.

Așadar, președintele dezinformează când pretinde că înființarea asociației românești și trecerea preoților sub oblăduirea Patriarhiei Române ar ține „de cele două biserici”. În primul rând este un caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română de către autoritățile ucrainene.

În al doilea rând, este o încălcare de către Ucraina a Tratatului din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România si Ucraina.

Tratatul prevede că persoanele aparținând minorității române pot înființa în Ucraina propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere prevederile Trataului din 1997, dar și prevederile constituționale care îl oblige să promoveze identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare.

Printre altele, când președintele se referă la o înțelegere „între cele două biserici” nu ratează ocazia să umilească Patriarhia Română, care nu recunoaște organizația ucraineană denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei și nu poate avea contacte cu aceasta. Dar, repetăm, nu este o problemă între biserici, este o problemă între statul ucraineană și solicitările legitime ale cetățenilor ucraineni, care solicită, în lod perfect legal, o biserică care să slujească în limba română și subordonată canonic BOR. Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care prin șantaj încearcă să determine Patriarhia Română să recunoască organizația ucraineană.

Precedentul: Ucraina este R. Moldova în oglindă

În Republica Moldova, situația a fost similară. Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română câteva luni mai târziu. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro.

Această decizie europeană a dus la recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 iulie 2002, după 10 ani de greutăți și nedreptăți.

Suntem, practic, în același scenariu”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională și a semnat cu președintele Vladimir Zelenski documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei.

AUR îi asigură pe românii din țară și din afara ei că va lupta pentru drepturile lor oriunde s-ar afla.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Statul român trădează românii din Ucraina și gândește problema bisericii ortodoxe în… limba ucraineană” appeared first on AUR.

Prevederile documentelor semnate de președinții Volodymyr Zelenski și Nicușor Dan comune privind așa-zisul parteneriat strategic dintre Ucraina și România afectează grav interesele României și Republicii Moldova. Fără nicio consultare prealabilă cu forțele politice parlamentare, cu mediul academic și universitar și cu societatea civilă, președintele Nicușor Dan a rupt consensul național privind susținerea Republicii Moldova ca prioritate a politicii externe a României.

Ne opunem alocării de resurse pentru îndeplinirea angajamentului luat de președintele Nicușor Dan privind interconectarea cu Ucraina prin construirea de linii de înaltă tensiune de 400 kilovolți  Suceava – Cernăuți și de 110 kilovolți Siret – Porubnoe, atâta timp cât România nu a realizat interconectările energetice cu Republica Moldova.

Linia Isaccea-Vulcănești încă nu este finalizată iar liniile Suceava-Bălți și Strășeni – Gutinaș nici măcar nu sunt începute.

Republica Moldova este conectată energetic cu Ucraina din perioada sovietică. Propunerea de realizare a interconexiunilor cu Ucraina înaintea celor cu Republica Moldova este în interesul Ucrainei, pentru că astfel Republica Moldova va primi energie din România și de pe piața europeană prin Ucraina, devenind dependentă de acest stat.

Considerăm aberantă idea de a asigura securitatea energetică prin coridoare care trec prin zone de război, acesta fiind alt motiv pentru care ne opunem aranjamentului Nicușor Dan – Zelensky. De asemenea, pentru a asigura pe deplin securitatea energetică a Republicii Moldova propunem ca magistrala de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești să aibă traseul exclusiv pe teritoriul românesc până la frontiera Republicii Moldova, renunțând la scurtul tronson ucrainean, expus  riscurilor războiului. Ar fi necesar doar un ocol de la Isaccea la Galați.

Ne opunem cu indignare aranjamentului Nicușor Dan – Zelensky privind finanțarea Ucrainei de către România din fondurile asistenței oficiale pentru dezvoltare, considerând că este un atac la adresa relației României cu Republica Moldova. Ca stat membru UE și candidat la OCDE România alocă asistență de dezvoltare în străinătate de peste 587 milioane dolari annual, Republica Moldova principalul beneficiar, cu peste 50% din volumul asistenței. Alocări  pentru Ucrainadin asistența oficială pentru dezvoltare  ar însemna tăieri pentru Republica Moldova. România deja alocă sume imense pentru Ucraina pe care o finanțează în mai multe feluri direct și indirect. Pretenția de a se acorda și Ucrainei finanțări din asistența pentru dezvoltare în dauna Republicii Moldova vizează în realitate scăderea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

AUR susține poziția Republicii Moldova exprimată prin președintele Maia Sandu ca aderarea la Uniunea Europeană să se facă pe criterii meritocratice. Aceasta înseamnă să fie luate în considerare progresele Republicii Moldova privind reformele interne și închiderea capitolelor de negociere cu UE în vederea aderării și nicidecum evoluțiile politice legate de Ucraina. Ne opunem ca Republica Moldova și Ucraina să fie tratate  ”la pachet” în privința aderării la UE.

Din această perspectivă dezaprobăm mențiunile din angajamentul Nicușor Dan – Zelenski privind soluționarea conflictului transnistrean, mai ales că au fost făcute în absența Republicii Moldova. Miza menționării conflictului transnistrean  este aceea că de unde inițial în parcursul aderării Republicii Moldova  la UE această problemă  fusese lăsată în suspensie,urmând a fi soluționată după aderare,  acum se impune ca țintă mișcătoare Republicii Moldova mai întâi reglementarea conflictului și abia apoi aderarea la UE. Așadar, menționarea problemei transnistrene în declarația comună Nicușor Dan – Zelenski nu este de natură să ajute la integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost făcută exclusiv în interesul Ucrainei, care urmărește să fie tratată ”la pachet” cu Republica Moldova de către UE.

În acest context ne opunem ferm angajamenului luat de președintele Nicușor Dan privind ”cordonarea strategică trilaterală” între România, Republica Moldova și Ucraina cu scopul de a avea abordări unite în problem de interes comun. Relația specială dintre România și Republica Moldova, bazată pe identitatea națională comună, nu suportă interferența unui stat terț și cu atât mai puțin a unui stat care are interese diferite de cele două state românești.

AUR deplânge faptul că președintele Nicușor Dan și-a asumat în numele României angajamente care sunt în exclusivitate propuse de Ucraina, în interesul acestui stat. AUR este cel mai mare partid din România și în vederea preluării puterii acționează responsabil și în conformitate cu consensul național în privința relațiilor cu Republica Moldova. Îi asigurăm pe cetățenii Republicii Moldova că nu îi vom abandona niciodată, pentru că sângele apă nu se face”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Președintele Nicușor Dan trădează interesele României și abandonează Republica Moldova” appeared first on AUR.

Această realitate privește direct și Republica Moldova, care este legată de Ucraina în același „pachet” al extinderii.  Declarațiile cancelarului german ar trebui să pună capăt iluziilor întreținute artificial în spațiul public din Republica Moldova, conform cărora până în 2028 Republica Moldova ar putea încheia procesul de aderare. Dacă pentru Ucraina, aflată în război și cu sprijin politic masiv, aderarea rapidă este „exclusă”, atunci este profund iresponsabil să li se spună moldovenilor că UE este „mâine”, când negocierile nici nu au început.

Realismul politic ne obligă să spunem adevărul: drumul aderării la UE va fi lung, condiționat și nesigur, între timp, oamenii pleacă, satele se golesc, iar statul Republica Moldova rămâne și mai vulnerabilă. Pentru spațiul dintre Prut și Nistru există însă o soluție sigură, imediată și definitivă: Reunirea cu România, ceea ce înseamnă: comuniune națională firească, în cadrul României, securitate imediată, prin apartenența la NATO și bunăstare reală, prin integrarea automată în Uniunea Europeană. Orice altă variantă înseamnă așteptare fără termen, insecuritate și depopulare accelerată.

Salut realismul politic al doamnei președinte Maia Sandu care a declarat că Reunirea cu România este o alternativă în vederea apartenenței Republicii Moldova la lumea liberă, pentru asigurarea prosperității și securității cetățenilor.

Apreciez declarațiile premierului Alexandru Munteanu care a spus că în cazul unui referendum pentru Unirea cu România domnia sa ar vota “Da” și ale președintele Parlamentului Igor Grosu, care ar vota tot “Da” la un referendum pentru Unirea cu România.

Apreciez și declarațiile ministrului de Externe Mihai Popșoi care a spus că „asemenea decizii se iau în momente complicate când ajunge să ne fie amenințată în mod direct existența, suveranitatea, integritatea teritorială și viața cetățenilor”.

Indiferent de opțiuni politice diferite voi colabora pe deplin cu puterea de la Chișinău pentru a asigura prosperitatea și securitatea cetățenilor Republicii Moldova. Suntem cu toții frați și nimic important cu adevărat nu ne desparte.

Adevărul este simplu și dur: fără Reunire, riscăm să pierdem încă o generație”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat,  președintele Comisiei comune (Senat și Camera Deputaților) pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul R. Moldova.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Cancelarul Germaniei spulberă iluziile: aderarea rapidă la UE nu este posibilă pentru Ucraina și Republica Moldova” appeared first on AUR.

Președintele Republicii Moldova a declarat că „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru Reunirea cu România”.

Domnia sa a justificat această opțiune spunând că ”vedem ce se întâmplă în jur. Pentru o țară mică precum Republica Moldova este greu să supraviețuiască, în special sub presiunea Rusiei, ca țară democratică și suverană”.

Doamna Maia Sandu le-a explicat însă jurnaliștilor britanici că situația este diferită față de perioada Mișcării Naționale când Republica Moldova făcea parte din Uniunea Sovietică și exista sprijin popular pentru Reunire, în prezent sondajele ar arăta că nu mai există o majoritate favorabilă Unirii cu România.

În schimb, doamna Maia Sandu a spus că „Există o majoritate care sprijină integrarea în Uniunea Europeană, iar acesta este obiectivul pe care îl urmărim. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.”

În legătură cu aceste declarații apreciem că doamna Maia Sandu deține întreaga putere în Republica Moldova și ar putea organiza fie un referendum la care cetățenii să fie consultați în legătură cu Reunirea cu România, fie un vot în parlament, unde controlează majoritatea parlamentară.

Totodată, amintim și pe plan intern, până în prezent, atitudinea doamnei președinte Maia Sandu a fost până acum de minimalizare a curentului unionist.

De asemenea, în continuarea declarațiilor doamnei președinte așteptăm poziționarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul de guvernământ din Republica Moldova, în această privință, pentru ca atitudinea doamnei Maia Sandu să nu se transforme doar într-un exercițiu de imagine pentru presa străină și eventual pentru opinia publică din România.

Considerăm însă că este mai bine că doamna președinte Maia Sandu și-a asumat public opțiunea unionistă mai târziu, decât niciodată, așa că salutăm declarația domniei sale și o interpretăm ca pe o invitație să lucrăm împreună pentru Reunirea Republicii Moldova cu România.

Salutăm realismul politic al doamnei președinte Maia Sandu, care prin declarațiile menționate a dovedit înțelegerea faptului că Republica Moldova nu are nicio soluție pentru a-și asigura securitatea în situația în care războiul din Ucraina ar continua și trupele ruse ar ajunge la frontiera Republicii Moldova, caz în care Republica Moldova nu ar avea cum să se apere. Considerăm că din acest motiv doamna președinte Maia Sandu recurge la ”Strategia 1918”, adică Reunificarea cu România ca unică soluție pentru asigurarea securității securității și, în același timp, a integrării europene.

AUR a susținut constant și argumentat, de-a lungul timpului, că Reunirea cu România este singura soluție pentru Republica Moldova.

Amintim în acest context și că AUR a depus în Parlamentul României proiectul de lege pentru înființarea ”Fondului Moldova”, destinat finanțării investițiilor românești în Republica Moldova.

The post AUR a susținut constant și argumentat, de-a lungul timpului, că Reunirea cu România este singura soluție pentru Republica Moldova appeared first on AUR.

„Astăzi, în cadrul ședinței CSAT, va fi aprobată noua strategie națională de apărare a țării pentru 2025-2030, document care urmează să fie transmis Parlamentului spre aprobare.

Deși partea introductivă a strategiei afirmă corect unitatea de limbă, cultură, spiritualitate și destin istoric dintre România și Republica Moldova, acest principiu rămâne doar o constatare teoretică, fără a transmite într-o direcție un obiectiv de securitate națională.

AUR consideră că România are obligația, în contextul actual de securitate regională, să depășească paradigma perimată a sprijinului acordat unui stat vecin și să-și asume un proiect strategic modern, responsabil, european, bazat pe modelul reunificării democratice germane, singurul precedent de succes al reîntregirii pașnice a unui popor divizat.

Așa cum Germania și-a restaurat unitatea prin convergență instituțională, integrare irreversibilă și voință politică-democratică, tot astfel România trebuie să-și redefinească relația cu Republica Moldova. Basarabia nu este un stat asistat, ci partea răsăriteană a poporului român, iar România nu-i datorează doar sprijin tehnic, ci și un proiect, o direcție și un viitor comun. În acest sens, AUR prezintă patru poziții politice esențiale și solicită ca strategia 2025-2030 de securitate să fie completată prin aceste direcții care aduc pentru prima dată în dezbaterea strategică națională un reper european valid, modelul german al reunificării democratice.

Astfel, la capitolul 1, relația dintre România și Republica Moldova, AUR solicită includerea unei direcții strategice clare, privind aprofundarea irreversibilă a legăturilor politice, economice, culturale dintre cele două state în logica unui proces de integrare treptată după modelul reunificării democratice germane.

2. La capitolul 4, interese naționale de securitate au în consideră necesară consacrarea în strategie a statutului special și privilegiat al relației România-Republica Moldova cu obiectivul explicit al apropierii politice și societale.

3. Capitolul 5.1. Diplomație și politică externă. AUR propune introducerea unei abordări proactive de interconectare strategică, infrastructură, energie, securitate, educație, spațiu cibernetic, care să creeze un spațiu comun de reziliență și securitate, condiție esențială pentru o eventuală integrare irreversibilă.

4. Capitolul 6. Considerații finale. Aur solicită reafirmarea în finalul strategiei angajamentului României pentru convergență politică, economică și instituțională cu Republica Moldova, prezentată ca direcție strategică de evoluție pe termen lung în spiritul reunificării democratice și europene după modelul german.

De ce modelul german? Pentru că este singurul exemplu de reunificare pașnică, democratică și europeană în ultimile decenii, un precedent acceptat în limbajul diplomatic și strategic euroatlantic, o formulă care permite discutarea reîntregirii într-un cadru legitim, modern și tehnic. Și nu în ultimul rând, este un reper care transformă unirea dintr-un slogan politic într-un proiect strategic de stat”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Propunem patru poziții politice esențiale pentru strategia de securitate a țarii” appeared first on AUR.

În analiza propusă Petrișor Peiu și Dan Dungaciu arată unde ar fi fost astăzi românii care trăiesc între Prut și Nistru dacă clasa politică conducătoarea manifesta voința politică pentru reunificarea celor două state românești. Potrivit acestora, eliminarea României din programul de guvernare al noului Executiv investit la Chișinău atestă „separarea cel puțin formală de București”, deși România s-a dovedit cel mai important partener al Republicii Moldova. 

„Pe 9 noiembrie 1989 a căzut Zidul Berlinului, zidul care separa lumea occidentală de lumea estică, captivă în URSS sau captivă a URSS-ului. Practic, acela a fost momentul din care fiecare stat din estul socialist al Europei și-a făcut propria alegere.  

1. Republica Democrată Germană (RDG) și Republica Moldova 

Vă propunem să privim cu atenție bilanțul acelei perioade și să tragem o concluzie. Două state aflate în situații similare au luat două decizii fundamental diferite și putem astăzi să vedem care decizie a fost cea bună.  

Pe de o parte, fosta Republică Democrată Germană (RDG) a decis ca, la nici un an de la căderea Zidului, să se reunească cu Republica Federală Germania. Practic, la 3 octombrie 1990, cele șase landuri est-germane au decis să recunoască Constituția RFG și să se integreze în Germania. Pe de altă parte, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească (actuala Republică Moldova) a decis să rămână independentă și neutră, ignorând faptul că avea opțiunea reUnirii cu România, după modelul german.  

Astăzi, cele șase foste landuri est-germane au un nivel economic (PIB/locuitor) mai mare decât cel din trei sferturi din regiunile franceze, decât cel din jumătate din regiunile italiene, decât cel din trei sferturi din regiunile spaniole, decât cel din întreaga Portugalie și mai mare decât cel din două regiuni vestice ale Germaniei, mai mare decât cel din trei sferturi din Finlanda și, evident, mai mare decât cel din majoritatea celorlalte state europene.  

În schimb, Republica Moldova are cel mai mic PIB/locuitor din Europa, la egalitate cu cel din Albania sau Kosovo, sau chiar Ucraina măcinată de peste trei ani de război. PIB-ul pe locuitor din Basarabia a fost de mult întrecut de cel din Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Georgia sau Armenia. În ultimii cinci ani, Republica Moldova are o creștere economică cumulată de nici 0,5%, practic a stagnat. Structura economiei sale este total în afara modelului european, cu o pondere a agriculturii în PIB de peste 7%, mai mult decât dublul din statele europene mai puțin dezvoltate. Republica Moldova este dependentă de ajutorul financiar internațional și de importuri (de energie în primul rând). Numai deficitul comercial al micii republici de peste Prut depășește 30% din PIB, ceea ce nu se mai întâmplă nicăieri în Europa.  

Republica Moldova a pierdut mai bine de o treime din locuitorii săi, ceea ce niciun alt stat european nu a mai experimentat. Și cum să nu plece, dacă prețul utilităților este la nivelul Elveției sau Austriei, cele mai bogate state europene? Prețul gazului plătit de cetățenii moldoveni este cel mai mare din Europa, de exemplu.  

2. Ce-ar fi putut să fie și nu a fost 

Hai să privim retrospectiv unde este azi România și unde ar fi putut fi și românii dintre Prut și Nistru în cazul unei reunificări făcute în anii ’90. România a atins același nivel de dezvoltare economică cu Polonia, este la mică distanță de cel din Cehia și Portugalia. A depășit economia românească nivelul celei din Grecia, Slovacia, Letonia, Croația, Bulgaria și, de curând, pe al celei din Ungaria. România a fost timp de 18 ani un mare beneficiar al subvențiilor agricole europene, lucru care, privit în contextul faptului că Republica Moldova are cam jumătate din terenul agricol al României actuale, indică faptul că apartenența la țara noastră ar fi adus fermierilor dintre Prut și Nistru peste 10 miliarde de euro în această perioadă.  

Dacă teritoriul dintre Prut și Nistru ar fi fost în România, astăzi ar fi făcut parte din țara cu cea mai mare producție de gaz din UE. Mai mult, azi românii dintre Prut și Nistru ar fi stat liniștiți pentru securitatea lor, căci ar fi făcut parte din NATO! 

3. Unde suntem astăzi? Republica Moldova scoate România din programul de guvernare 

În Programul de Guvernare pentru 2024–2028 al României, R. Moldova apare de 24 de ori, inclusiv în capitole separate. În programul de guvernare al guvernului condus de Alexandru Munteanu (învestit recent), România nu este menționată nici măcar o dată în documentul oficial. În programul de guvernare al guvernului condus de Natalia Gavrilița (2021–2023), România era menționată de 7 ori ca partener bilateral privilegiat, în special în domeniile energiei, infrastructurii, educației etc. În programul de guvernare al guvernului condus de Dorin Recean (2023–2024), România apărea de 11 ori, fiind definită drept „partener strategic” și „principal susținător al integrării europene a Republicii Moldova”.  

Astăzi, la Chișinău, decizia politică este de separare cel puțin formală de București. Declarațiile de la București ale premierului Munteanu nu fac, din păcate, decât să confirme o tactică veche a liderilor de la Chișinău, în care și actualul premier se înscrie perfect: un tip de limbaj la Chișinău (absența României din programul de guvernare), în fața populației, presei de acolo și a diplomaților sau politicienilor străini; un limbaj la Bruxelles și altul la București (în fața politicienilor de aici și a presei române).  

Problema este însă alta: oficialii de la Chișinău s-au grăbit să deschidă șampania prea devreme, așa cum s-au pripit cu scoaterea României din programul de guvernare.  

4. Integrarea europeană – un pod prea îndepărtat? 

Obiectivul declarat al Guvernului Munteanu este aderarea la UE în 2028 (ar fi un record absolut!).  

Ultima comunicare a Comisiei Europene pe această chestiune: 

• Nu oferă nicio dată de începere a negocierilor; 

• Așază Chișinăul și Kievul pe aceeași poziție și nici măcar nu sugerează o posibilă decuplare a R. Moldova de Ucraina – imposibil de realizat în primul rând din rațiuni morale (Ucraina luptă într-un război cu Rusia, războiul însuși fiind cauza pentru accelerarea apropierii europene a Kievului și Chișinăului), dar și din cauza opoziției vehemente a statelor baltice. 

1. O economie fără resurse 

Problemele economice ale R. Moldova sunt structurale, iar resursele financiare pentru a susține implementarea reformelor solicitate de UE sunt minime. A se vedea, de pildă, șocul pe care îl poate produce în economia R. Moldova chiar și o singură măsură benignă solicitată de Comisia Europeană, precum revizuirea Directivei privind accizele la tutun – consecințele politice și economice ale unei asemenea măsuri vor fi teribile. În plus, asistăm recent și la blocarea ultimelor tranșe FMI pentru R. Moldova (circa 170 mil. USD) – semnal deloc îmbucurător pentru un stat care declară că peste doi ani va fi în… Uniunea Europeană.  

2. Reforme structurale amânate 

Chișinăul mai are doi ani la dispoziție până la alegerile locale, timp în care vrea să realizeze reforma teritorială a republicii, un dosar vechi și nesoluționat. Actuala structură teritorială este o corvoadă extrem de costisitoare, pe care bugetul R. Moldova nu o poate duce în Uniunea Europeană. Problema este ce și cum va face în această privință guvernul Munteanu? S-a mai încercat, chiar s-a mai făcut.  

După proclamarea independenței (1991), Republica Moldova a păstrat structura sovietică de tip raional: circa 40 de raioane, plus municipiile Chișinău, Bălți și Tighina (Tiraspol, necontrolat de Chișinău). În anii ’90 s-a discutat intens despre eficiența redusă a administrației raionale, despre dublarea instituțiilor și despre necesitatea modernizării modelului administrativ.  

În 1998, Guvernul condus de Ion Ciubuc a adoptat Legea nr. 191/1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Această lege a înlocuit vechile raioane cu 10 județe (ținuturi), după modelul românesc.  

După victoria Partidului Comuniștilor (PCRM) în alegerile din 2001, noul guvern (Vasile Tarlev) a considerat sistemul județean prea „costisitor” și „neadecvat specificului moldovenesc”. În 2003, prin Legea nr. 764/2001 (modificată și aplicată efectiv în 2003), județele au fost desființate, iar țara a revenit la structura de raioane (32 de raioane + 3 municipii + Găgăuzia și Transnistria) — model valabil și astăzi.  

Guvernele de după 2015 (inclusiv cele conduse de Maia Sandu și Dorin Recean) au analizat o nouă reformă administrativ-teritorială, bazată pe: reducerea numărului de raioane la 8–10 regiuni (model regional); comasarea primăriilor sub pragul de 3000 locuitori; regionalizarea serviciilor publice (educație, sănătate, infrastructură). Nu s-a progresat deloc în acest dosar. Ce va face guvernul Munteanu? Este de urmărit.  

3. Uite Transnistria, nu e Transnistria 

Chișinăul nu are nicio soluție pentru chestiunea transnistreană. Pe de o parte, președinta Maia Sandu spune că se poate gândi o integrare în UE fără rezolvarea problemei transnistrene, adică o integrare „pe bucăți”, pe „model Cipru”, a R. Moldova; pe de altă parte, noul ministru pentru Reintegrare din guvernul Munteanu, Valeri Chiveri, sugerează contrariul: reintegrarea republicii vine la început, apoi integrarea europeană.  

Așa cum Chișinăul nu are un plan limpede pentru Transnistria, nici UE nu are un plan pentru alte conflicte înghețate de astăzi sau… de mâine. Căci și Ucraina va fi în aceeași situație, în care cel mai probabil nu-și va putea controla 20% din teritoriu (exact ca Georgia, care nici ea nu își controlează cam atât). Va putea exista o Uniune Europeană care va avea în Est membri — mai mult sau mai puțin — care nu își controlează teritoriile? Adică frontiera estică a UE va fi… necontrolată? Cu prezență rusească de tip militar? Este rezonabil un asemenea model? În opinia noastră, nu. 

Republica Moldova, ca de fiecare dată, oferă mai multe întrebări decât răspunsuri. De aceea, graba cu care Chișinăul vrea să „renunțe” la România este cel puțin hazardată”. 

The post Petrișor Peiu și Dan Dungaciu (AUR): „36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Chișinăul s-a grăbit când a scos România din programul de guvernare”  appeared first on AUR.

„Ne aflăm astăzi într-un alt moment, tulburător și determinant, așa cum a fost și căderea Zidului Berlinului. Se poartă discuții la Bruxelles și în alte părți despre cum va funcționa Uniunea Europeană, despre relația Uniunii cu Federația Rusă, până unde se va întinde Uniunea Europeană și cum vor fi soluționate bilateral anumite lucruri rămase neclarificate. Mai concret, relația între ceea ce Bruxelles-ul numește vecinătate apropiată, iar rușii străinătate apropiată.

În acest spațiu există conflicte înghețate, fie că vorbim despre Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. Faptul că nu le discută nimeni astăzi, la București, arată, încă o dată, că, practic, astăzi, proiectul de politică externă al României este inexistent. Toate studiile care apar, aceste non-paper-uri publicate la Bruxelles, despre cum va fi implicată UE în conflictele înghețate, ar trebui să îi preocupe pe guvernanți.

România, care se află la frontiera unui asemenea conflict, ar trebui să manifeste o mai mare preocupare, să vină cu anumite soluții, cu viziune.
Republica Moldova are un guvern nou, condus de domnul Munteanu, care a eliminat România din programul de guvernare. Este prima dată când din partea unui guvern european există o asemenea absență, notabilă din punctul nostru de vedere. Imaginați-vă că cineva la Chișinău stă și gândește programul de guvernare și nimănui nu-i trece prin minte să menționeze și România. Acesta este un mod de gândire care pe cei de la București ar trebui să îi pună pe gânduri. Dincolo de faptul că România nu se regăsește în programul de guvernare, guvernul din Republica Moldova nu comunică nimic”, a afirmat Dan Dungaciu.

Cu referire la reforma teritorial-administrativă, profesorul Dungaciu o consideră drept una dintre cele mai presante probleme de gestionat astăzi. „În Republica Moldova există 32 de raioane plus 3 municipii, la care se adaugă regiunea transnistreană. Este o corvoadă bugetară pe care nicio entitate nu o poate susține în mod real, cu atât mai mult Republica Moldova, care se află într-o situație economică dificilă. Reforma administrativă a fost o obsesie și o presiune pentru toate guvernele din Chișinău. În doi ani vor fi organizate alegeri locale, iar guvernul trebuie să rezolve această problemă într-un an.

Din 1991 până în 1998, Republica Moldova a funcționat în regim de raioane. În 1998, un prim-ministru cu un nume predestinat pentru această poziție, Ciubuc, a făcut o reformă administrativă. Și a trecut Republica Moldova din 1998 până în 2003 în regim de județe, după modelul românesc. În 2003, comuniștii au venit la putere și au decis revenirea la raioane. Comuniștilor nu le-a convenit că se numeau județe, dar, să fim realiști, reforma n-a funcționat pentru că a fost foarte prost pregătită. Eșecul reformei a fost și unul administrativ.

Marea problemă pentru viitorul guvern este cum va reuși să compenseze ceea ce comuniștii nu au reușit să facă la vremea respectivă”, a declarat Dan Dungaciu.

Referitor la negocierile pentru integrarea europeană, sociologul a afirmat că „Republica Moldova nu are o dată de începere a negocierilor privind aderarea la UE și nu se pune problema să fie decuplată de Ucraina în procesul de integrare, ceea ce este o problemă în plus. Însă actualul guvern și-a asumat că până în 2028 Republica Moldova să intre în UE, ceea ce ar fi o premieră. O asemenea viteză nu s-a mai întâmplat.”

Cu referire la conflictele înghețate din această parte a lumii, Dan Dungaciu a afirmat că problema Transnistriei este „una dintre problemele majore ale Uniunii Europene” și a criticat faptul că România nu este invocată deloc în această chestiune.

„Nu numai Republica Moldova are conflicte înghețate, cum afirmă unii pe la București. Și Ucraina va avea. Ucraina va avea 20% teritoriu controlat de Federația Rusă, sperăm să nu fie mai mult. Georgia are deja 20%, adică cele două regiuni, Osetia de Sud și Abhazia, care sunt recunoscute de Federația Rusă. Ce faci cu aceste teritorii? Toată frontiera estică a Uniunii Europene va fi controlată, de fapt, de Federația Rusă, care se află în spatele acestor spații separatiste.

Sunt foarte sceptic că Uniunea Europeană va reuși să rezolve cu adevărat ceva, însă alta este problema – ce face România? În anii 1992-1994, România a fost parte a procesului de negociere în chestiunea transnistreană. Din 1995, România a fost eliminată din acel format, iar ulterior a fost alcătuit formatul 5 + 2, din care fac parte Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, plus observatori din UE și SUA. România nu este prezentă aici. Întrebarea noastră este de ce Chișinăul nu denunță acest format și de ce România nu vine cu o propunere concretă, potrivit căreia să fie parte sau să fie chiar axul în jurul căruia să pivoteze procesul de negociere. România nu este invocată deloc. Acesta este nivelul – unul submediocru – al prezenței românești în actualele discuții. Noi considerăm că România trebuie să fie întrebată și să fie prezentă. În ceea ce privește vecinătatea noastră, România trebuie să fie de fiecare dată la masa deciziilor”, a mai declarat Dan Dungaciu, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.

The post Dan Dungaciu (Guvernul Alternativ AUR): „România trebuie să fie la masa deciziilor în ceea ce privește imediata noastră vecinătate” appeared first on AUR.

Senatorul a explicat cum în momentul căderii Zidului Berlinului cele două state germane au ales de îndată calea reunificării, ceea ce a însemnat demararea parcursului Germaniei spre integrarea completă în spațiul european și dezvoltarea economică și socială a țării, dovedindu-se un real succes.

„Astăzi Germania reunificată este cu 25% peste nivelul Italiei, cu 15% peste nivelul Franței și Marii Britanii. Germania reunificată s-a dovedit mult mai dinamică și a crescut mult mai bine decât statele celelalte vestice, care erau la același nivel de dezvoltare.

Teritoriile care erau atunci în Republica Democrată Germană, astăzi regiuni europene, așa cum sunt și regiunile din România, au un nivel mediu, atenție, peste trei sferturi din regiunile franceze, peste trei sferturi din regiunile spaniole, peste trei sferturi din regiunile italiene, peste toate regiunile portugheze, peste două regiuni din Germania de vest, peste două regiuni din Finlanda, peste o regiune din Suedia și, evident, peste toate regiunile din Est sau aproape toate regiunile din Est, ceea ce era valabil și atunci”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

Acesta a subliniat că abandonarea idealului românesc privind unirea celor două state de pe malurile Prutului a însemnat condamnarea Basarabiei de oportunitățile privind dezvoltarea, dar și izolarea de celelalte state din vestul continentului european.

„Republica Moldova, în schimb, a ales să stea deoparte, a ales independența, zicem noi, chiar și neutralitatea. Unde este astăzi Republica Moldova? Este cam ultima din Uniunea Europeană și din Europa, de pe tot continentul, ca nivel de dezvoltare economică. Toate statele caspice, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia, Armenia și mai departe, și Uzbekistan, Kyrgyzstan, toate sunt peste, Kazahstanul nu mai spun, toate sunt peste nivelul Republicii Moldova.

Albania este peste nivelul Republicii Moldova, ceea ce nu era atunci, entitatea parastatală Kosovo este undeva la nivelul Republicii Moldova, Ucraina după patru ani de război este la nivelul Republicii Moldova, Belarus, de exemplu, stă de două ori și jumătate mai bine decât Republica Moldova.

Dacă Republica Moldova ar fi făcut atunci o altă alegere și s-ar fi reunificat cu România, noi, cu toții, am fi avut un parcurs mai bun decât avem astăzi. Dar astăzi România, așa cum era anul 89, cum este și acum, a ajuns la nivelul Poloniei, la nivelul Ungariei, a depășit Ungaria, a depășit Grecia, a depășit Letonia, a depășit Slovacia, a depășit Bulgaria atunci, Bulgaria era peste noi.

Diferența între România și Republica Cehă s-a redus foarte mult, undeva la 10%. Deci România a avut un parcurs remarcabil pe care ar fi putut să-l aibă și Republica Moldova. Astăzi ne uităm că România este undeva la mijlocul Europei, iar Republica Moldova este pe ultimul loc în Europa.

Dacă am compara cu ce s-a întâmplat cu populația și cu teritoriile din fosta Republică Democrată Germană și ce s-a întâmplat cu Republica Moldova, admițând că nivelul de la care plecau era foarte diferit, dar ca parcurs, ca dinamică, Republica Moldova s-a afundat, Republica Democrată Germania a crescut. Sigur că există și astăzi diferențe foarte mari între vestul și estul Germaniei. Dar pe ansamblu toată Germania a crescut mult mai rapid”, a mai declarat Petrișor Peiu.

„România, care nu a fost excepțional de bine condusă, totuși a profitat foarte mult și de pe urma conjuncturii, dar și de pe urma faptului că era o țară de dimensiune medie. Și iată că România a depășit Slovacia, Letonia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, chiar state mai mici. Mărimea contează, pentru că în momentul în care ești un stat de dimensiune medie sau mare, toate firmele internaționale care sunt peste un anumit nivel se simt obligate să aibă o prezență în acel stat.

Când ești un stat mic, e o piață mică, ești mai puțin atractiv. Mai puține firme care aleg să investească acolo, ba chiar mulți dintre cei care, între antreprenorii locali care fac bani, aleg uneori să își dezvolte afacerile în altă parte”, a spus senatorul AUR.

Liderul senatorilor a mai prezentat și situația economică prin care a trecut Republica Moldova în ultimele decenii și unde se află astăzi. Acesta a susținut că dacă liderii de la București și Chișinău ar fi avut înțelepciunea să urmeze modelul german, astăzi „am fi trăit într-o singură țară românească, dezvoltată și respectată”.

„Evoluția de 1990 a Republicii Moldova a condus astăzi la o situație fără precedent în Europa. Deficitul comercial, de exemplu, al Republicii Moldova este de 30% din PIB. Nu mai există așa ceva în Europa.

În Uniunea Europeană, de exemplu, cea mai mare pondere a deficitului comercial raportat la PIB-ul regăsim în România și suntem undeva la 8%,între 8% și 9% din PIB. Deci diferența până la 30% este ca nici Kosovo sau Albania nu sunt la aceste niveluri.

Republica Moldova este un stat fără resurse energetice. Astăzi acolo este cel mai mare preț la gaz din întregul continent european. Republica Moldova are și o datorie uriașă istorică către Gazprom pe care nu știe nimeni cum să o rezolve și nici nu cred că și-a pus cineva problema să o rezolve vreodată.

O altă chestiune care trebuie menționată este că dacă Republica Moldova ar fi ales reunificarea cu România, astăzi România ar fi fost al doilea cel mai mare beneficiar de fonduri de politică agricolă comună din Uniunea Europeană. Suprafața agricolă a Republicii Moldova este cam jumătate din suprafața agricolă a României, chiar dacă raportul între teritorii și între populații este de 6 la 1. Deci s-a pierdut șansa istorică de a primi fondurile din politica agricolă comună de care au beneficiat statele membre ale Uniunii Europene până acum. (…)

Dacă atunci, în 1990-1991, când se putea, conducătorii de la București și de la Chișinău ar fi avut mai multă înțelepciune sau ar fi avut măcar inspirația să se uite la ce se întâmpla la 1.000 de kilometri distanță în Germania și ar fi preluat acel model, astăzi Republica Moldova ar fi trăit într-un stat cu un nivel de dezvoltare peste Grecia, Slovacia, Letonia, Ungaria”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Republica Moldova a ales independența și a ajuns ultima din Europa. 36 de ani pierduți dintr-o lipsă de viziune!” appeared first on AUR.

Gestul, aparent simbolic sau „frățesc”, este în realitate unul profund eronat din punct de vedere politic și identitar, deoarece transmite mesajul fals că între România și Republica Moldova ar exista două entități naționale paralele, egale în statut și în istorie.

Nu este pentru prima dată când un lider politic de la București validează, voluntar sau din neînțelegere, tezele moldovenismului statalist.

În urmă cu câțiva ani, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a solicitat și a primit cetățenia Republicii Moldova (retrasă ulterior în condiții dubioase), un gest la fel de confuz, care a slăbit mesajul unionist și a oferit muniție propagandei antiromânești.

România și Republica Moldova nu sunt două state născute din două popoare diferite, ci același popor despărțit vremelnic de o frontieră impusă de tancurile sovietice.

A te bucura de „cetățenia moldovenească” în paralel cu cea românească înseamnă a accepta că există o altă națiune decât cea română — ceea ce reprezintă o formă de legitimare indirectă a falsului istoric sovietic.

Românii din Republica Moldova nu și-au dorit „cetățenie separată”, ci revenirea la cetățenia românească, așa cum li se cuvine prin sânge, istorie și cultură.

Prin urmare, drumul natural al unirii nu este ca românii din Iași sau București să devină cetățeni ai Republicii Moldova, ci ca românii din Chișinău, Bălți, Cahul sau Soroca să redevină cetățeni ai României.

România nu are nevoie de simboluri confuze și de politicieni care, în goana după atenție, slăbesc mesajul unificator al națiunii române.

Are nevoie de lideri care să construiască, prin fapte, Unirea reală, nu Unirea de paie, făcută din gesturi protocolare și diplome inutile”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR și președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Obținerea cetățeniei moldovenești de către lideri politici români echivalează cu validarea unei ficțiuni istorice – moldovenismul statalist” appeared first on AUR.