În legătură cu lipsa legitimității și a transparenței privind contractarea împrumutului, amintim că la data de 30 aprilie 2025 când Ilie Bolojan nu avea nicio legitimitate, fiind doar președinte interimar, cu ocazia ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a făcut anunțul privind formarea grupului de lucru care urma să pregătească aplicația României pentru accesarea creditului.

Potrivit prevederilor instrumentului SAFE, planurile de investiții în apărare vor fi transmise Consiliului European până la data de 30 noiembrie 2025 și în ianuarie 2026 va fi adoptarea de către Consiliul European a planurilor de implementare.

Așadar, se fac demersurile privind obținerea împrumutului în condițiile lipsei totale de transparență. În prezent nu știm concret ce anume vom cumpăra de 16,7 miliarde euro și nici nu știm ce dobândă se va plăti pentru acest credit, ceea ce este inacceptabil.
Amintim Guvernului că potrivit Legii 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, informațiile privind cheltuirea banilor publici nu pot fi clasificate.

Respingem ideea conform căreia creditul va fi contractat de România în condiții așa-zis avantajoase. Acest credit se va adăuga la datoria externă a României, care deja a ajuns la limita maximă admisă de Tratatul European, de 60% din Produsul Intern Brut.

Dobânda la acest împrumut, despre care amintim că este necunoscută, este totuși o dobândă de pe piețele financiar-bancare sau mai mare, din moment ce președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen a motivat refuzul a 9 state membre UE din totalul de 27 state de a accesa împrumuturile din instrumentul SAFE, prin faptul că cele 9 state vor găsi credite cu dobânzi mai mici decât cele din SAFE.

De asemenea, având în vedere experiența prezentului, atunci când România va începe să plătească rata la împrumut și dobânda nu va avea bani, așa că se va împrumuta cu cea mai mare dobândă din Europa, cum face și în prezent, pentru a plăti rata respectivă. De aceea considerăm termenul de “condiții avantajoase” pentru finanțarea din SAFE ca fiind pur politic și neavând acoperire în fapte, în cazul României. Și pentru creditul SAFE vom plăti tot cele mai mari dobânzi din Europa.

Pentru a face acceptabil împrumutul din SAFE pentru opinia publică, din acești bani se vor finanța nu doar cumpărăturile de armament, ci și finalizarea autostrăzilor A 7 și A 8, cu scopul creșterii mobilității militare.

În cazul României respingem ideea că împrumutul de la SAFE ar fi atractiv pentru că s-ar finanța și infrastructura. Iresponsabilitatea și incompetența Guvernului au făcut ca România să piardă finanțările din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate realizării autostrăzilor A 7 și A 8.

Așadar, Guvernul pierde finanțări europene gratis, nerambursabile, pentru A 7 și A 8 și spune că în schimb va obține alte finanțări europene cu împrumut și cu dobândă.

Ca atare, invităm Guvernul să găsească finanțări europene nerambursabile pentru realizarea A 7 și A 8, în locul finanțărilor din PNRR pe care le-a pierdut din incompetență.

Considerăm că nivelul sumei, de 16,7 miliarde euro este nefiresc de ridicat și plasează România pe locul 2 între țările care vor accesa instrumentul SAFE. Nu înțelegem de ce România, cu deficit bugetar excesiv, cel mai mare din Europa și cu o datorie externă care va depăși criteriile de la Maastricht odată cu contractarea creditului SAFE, va împrumuta mai mulți bani decât Franța și Italia sau de ce va împrumuta o sumă de 17 ori mai mare decât Spania, care va accesa doar 1 miliarde de euro din finanțarea SAFE. Amintim și că 9 dintre cele 27 state membre UE au ales să nu recurgă la împrumuturile din SAFE”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorului AUR): „Vor să bage România în faliment. AUR nu le permite!” appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministru al României

Domnului Barna TANCZOS, Ministru al Finanțelor

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Programul european de reînarmare, denumit „ReArm EU”, și impactul acestuia asupra economiei naționale a României

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule Ministru,

În calitate de reprezentant ales al cetățenilor în Parlamentul României și preocupat de viitorul economic al țării noastre, vă adresez această întrebare parlamentară pentru a solicita clarificări și o poziție oficială în legătură cu implicarea României în programul european de reînarmare, denumit „ReArm EU”, și cu impactul acestuia asupra economiei naționale.

După cum este bine cunoscut, Comisia Europeană, sub conducerea doamnei Ursula von der Leyen, propune un program ambițios de reînarmare a statelor membre, pe o perioadă de patru ani, cu un buget estimat la 800 de miliarde de euro.

Această sumă urmează să fie acoperită prin creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 1,5% din PIB pentru fiecare stat membru (650 de miliarde de euro) și prin împrumuturi de 150 de miliarde de euro acordate de Comisia Europeană.

Deși se promite că acești 1,5% din PIB nu vor fi incluși în calculul deficitului bugetar pentru evitarea procedurii de deficit excesiv, preocupările legate de impactul real asupra economiilor naționale sunt profunde.

În cazul României, situația pare deosebit de alarmantă. Anul trecut, deficitul bugetar al țării noastre a fost de 152,7 miliarde de lei (8,65% din PIB), calculat conform metodei „numerar”.

Dacă vom adăuga încă 1,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, adică aproximativ 26,46 miliarde de lei, și împrumuturile suplimentare de 7 miliarde de lei, deficitul bugetar total ar ajunge la 187 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 10,5% din PIB.

Deși Comisia Europeană ne asigură că aceste cheltuieli nu vor fi incluse în calculul deficitului, realitatea din trezorerie va rămâne neschimbată, iar datoria publică va crește semnificativ.

Situația descrisă ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea financiară a României și a altor state membre ale UE. Este esențial ca Guvernul României să ia poziție clară și să adopte măsuri responsabile pentru a proteja economia națională de potențiale riscuri financiare și sociale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Cum evaluează Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor, impactul programului „ReArm EU” asupra economiei naționale, având în vedere creșterea cheltuielilor pentru apărare și împrumuturile suplimentare?

2. Ce măsuri concrete intenționați să luați pentru a menține deficitul bugetar sub control, având în vedere că România are deja un deficit semnificativ (8,65% din PIB)?

3. Cum va fi gestionată creșterea datoriei publice și a dobânzilor aferente, care vor însemna un plus de aproximativ 2,5 miliarde de lei anual pentru bugetul de stat?

4. Considerați că agențiile de rating vor lua în considerare regula propusă de Comisia Europeană privind excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului, sau vor continua să se bazeze pe realitatea financiară din trezorerie?

5. Ce strategii intenționați să adoptați pentru a sprijini industria de apărare națională, având în vedere că multe capacități industriale au fost afectate de politicile „green deal” și de deciziile guvernamentale anterioare?

6. Cum va gestiona România creșterea cheltuielilor pentru apărare în contextul în care alte state membre, precum Grecia (cu o datorie de 160% din PIB) sau Italia (aproape 140% din PIB), se confruntă deja cu datorii publice enorme?

7. Considerați că programul „ReArm EU” este un pas necesar și benefic pentru securitatea europeană, sau credeți că acesta va agrava criza economică și va duce la o stagnare pe termen lung a economiei continentale?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră și măsurile concrete pe care intenționați să le luați în acest context.

Vă rog să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Programul european de reînarmare, denumit „ReArm EU”, și impactul acestuia asupra economiei naționale a României appeared first on AUR.