Domnului Raed ARAFAT, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: Nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Situația refugiaților ucraineni și fondurile destinate lor

Stimate domnule secretar de stat,

Alianța pentru Unirea Românilor este primul partid din România care a protestat față de invazia rusească în Ucraina și a sprijinit, prin membrii săi, ajutorarea refugiaților ucraineni.

Lipsa fondurilor a avut și are un impact direct asupra refugiaților ucraineni. De exemplu, în 2023, IGSU a raportat plăți restante de 63,7 milioane de euro pentru cazare și hrană între lunile aprilie și iulie, conform PRESShub. În unele cazuri, gazdele române au încetat să mai ofere sprijin financiar, lăsând refugiații fără resurse esențiale. Protestele din noiembrie 2023 în fața Ministerului Finanțelor, organizate de refugiați, au evidențiat frustrarea cauzată de aceste întârzieri, dar nu au rezolvat mare lucru.

O controversă rămasă nelămurită este legată de fondurile alocate de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a cerut redirecționarea unor fonduri nerambursate, cum ar fi cele din programul REACT-EU, către ajutorarea refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, conform OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), din aproape 2 miliarde de euro destinate refugiaților, peste 1,5 miliarde nu au ajuns la ei, fiind alocate pentru alte nevoi, cum ar fi echipamente medicale și dezinfectanți pentru școli. Ministerul Fondurilor Europene a justificat această decizie prin alocarea anterioară a sumelor pentru alte scopuri, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu prioritățile guvernamentale.

Conform EURACTIV, în aprilie 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat că autoritățile române nu au alocat niciun ajutor financiar pentru refugiații ucraineni. Plățile din februarie 2024 au fost considerate restante din 2023, iar pentru ianuarie și februarie 2024, IGSU a menționat că s-au făcut demersuri către structuri superioare pentru alocarea fondurilor, dar nu se poate estima când vor fi disponibile. Această întârziere fost atribuită problemelor bugetare, similar cu situația din 2023, când alocările au fost, de asemenea, întârziate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Care sunt sumele alocate refugiaților ucraineni în România, de la începutul agresiunii rusești, pe ani și pe categorii de cheltuieli;

2. Care sunt sumele provenite de la Uniunea Europeană pentru refugiații ucraineni și cum au fost ele cheltuite;

3. Ce alte surse de finanțare externă au fost folosite pentru asistența refugiaților ucraineni?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru-Gabriel Negrea – Întrebare parlamentară – Situația refugiaților ucraineni și fondurile destinate lor appeared first on AUR.

Știrile despre mii de persoane care iau cu asalt granițele UE, mai exact ale Greciei, au reapărut în presa internațională, dar și în presa din România.

Cine sunt acești oameni? Informații exacte nu sunt prezentate în spațiul public. Probabil, majoritatea sunt refugiați sirieni, datorită războiului civil prelungit. Tot conform relatărilor de presă o parte sunt însă emigranți economici din zona Orientului Mijlociu sau chiar din țări ca Afganistan sau Pakistan.

„Refugiații sunt utilizați ca masă de manevră, sunt doar o carte jucată de politicieni”, a mai afirmat George Simion. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, utilizează refugiații pentru scopuri pur politice: mijloc de presiune și șantaj în negocierile cu UE și perdea de fum care să acopere mediatic agresiunea militară a Turciei în Siria.

Războiul civil din Siria durează deja de 9 ani pentru că puterile globale sau regionale, SUA, Rusia și Turcia nu s-au înțeles cu privire la soarta lui Assad, a Siriei post-belice și a sferelor lor de influență. În acest tablou, UE a dovedit doar că nu poate deocamdată juca nici un rol la nivel internațional, ci trebuie doar să suporte consecințele acțiunilor politice ale celorlalți actori internaționali.

Milioane de sirieni au fost nevoiți să să-și părăsească locuințele, comunitățile, țara. Nimeni nu face asta de plăcere, ci de nevoie, iar noi românii știm foarte bine asta. Acum, refugiații sunt utilizați din nou ca mijloc de presiune într-un joc geopolitic mai mare.

România a fost prezentată în presa internațională drept țară de tranzit pentru o nouă rută a refugiaților. În aceste condiții Partidul AUR lansează factorilor de decizie din România mai multe întrebări:

Guvernul interimar al României, care se antrenează din greu să nu fie votat în Parlament, are pregătit un plan de acțiune pentru o eventuală criză a imigranților ilegali?

Îi primim sau nu îi primim pe acești oameni care nu sunt cetățeni ai Europei? Îi respingem la Dunăre sau îi primim pe Podul Prieteniei de la Giurgiu?

Putem să-i cazăm temporar sau nu? Putem să-i procesăm din punct de vedere administrativ (luare în evidență, documentare, prelucrare cerere de azil, etc.)?

Într-o țară normală, autoritățile au un măcar un plan de acțiune; sau planul nostru sunt doar alegerile anticipate?

Partidul AUR propune autorităților române să acorde sprijinul necesar Greciei și Bulgariei pentru a putea gestiona criza de la granițele lor și a se evita un nou exod al imigranților ilegali în Europa.

„Soluția corectă a problemei este pacificarea Siriei și reîntoarcerea acestor oameni în țara lor. Locul acestor oameni este în patria lor. Ei trebuie să reconstruiască Siria devastată de război, nu să devină o populație nomadă, la mâna traficanților de carne vie și a rețelelor infracționale din Europa”, a mai declarat George Simion.

The post GEORGE SIMION: ÎNTR-O LUME NORMALĂ NICI UN OM NU AR TREBUI SĂ FIE NEVOIT SĂ- ȘI PĂRĂSEASCĂ ȚARA appeared first on AUR.