„Asta este „reforma” criminală a lui Bolojan: administrație tot mai scumpă, cântăcioși, chermeze electorale și fotbaliști străini plătiți din bani publici, în timp ce românii nu mai au bani pentru mâncare și medicamente!

Consumul populației s-a prăbușit cu 2,5%, industria a scăzut cu 2,9%, iar comerțul, transporturile și HoReCa au pierdut 3,9%. Firmele românești sunt sufocate, oamenii își golesc coșurile de cumpărături, iar economia intră în contracție.
Dar dezmățul bugetar continuă: consumul colectiv al administrației publice a crescut cu 6%, iar activitățile din zona spectacolelor, sportului și divertismentului au urcat cu 11,7%.

Bolojan a luat pâinea și medicamentele de la gura românilor ca să hrănească aparatul de partid, baronii locali și clientela abonată la bugete. Pentru pensionari, bolnavi și întreprinzători nu sunt bani. Pentru concerte, festivaluri, echipe politice și sinecuri se găsesc milioane.
Reforma lui Bolojan este, de fapt, un jaf bugetar organizat: austeritate și sărăcie pentru români, bani și petreceri pentru camarila de partid!”, a declarat deputatul AUR Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Austeritate la mâncare și medicamente, dezmăț la stat. «Reforma» lui Bolojan lovește românii, în timp ce administrația și cheltuielile pentru divertisment cresc” appeared first on AUR.

„Am parcurs cu creionul în mână documentul lansat în spațiul public de PSD intitulat „Acordul celor zece priorități naționale”.

Mi-a atras atenția capitolul referitor la „Reforma statului și servicii publice care funcționează”. Spun cei de la PSD acolo că vor să facă un audit funcțional al administrației centrale, al agențiilor și al companiilor de stat, cu identificarea suprapunerilor și a golurilor de capacitate. De asemenea, doresc un portal public unic, cont digital unic și dosar electronic unic pentru relația cetățeanului și a firmei cu statul. Cer și înființarea unei unități centrale pentru proiecte majore, cu sprijin tehnic pentru administrațiile locale care nu au capacitate de pregătire.

Toate aceste lucruri se traduc într-un singur fel: dorința partidului vechi de a păstra actuala stare de fapt a lucrurilor pe care o consideră avantajoasă politic și electoral. Asta înseamnă o opoziție asumată la orice tentativă de reformă administrativă.

Onest vorbind, când facem evaluarea administrației publice trebuie să pornim de la cât de mulțumiți sunt cetățenii cu ceea ce se întâmplă. Pot sau nu instituțiile noastre să răspundă așteptărilor oamenilor și să fie catalizator pentru prosperitatea comună? Iar răspunsul este „categoric NU”.

În opinia mea și a Alianței pentru Unirea Românilor, reforma statului trebuie să pornească de la trei piloni fundamentali de care PSD se ferește (la fel cum o fac și de la PNL și UDMR):

A. În primul rând, avem nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a țării. Oricât ai da-o după cireș, nu ai cum să nu constați depopularea din zona rurală și faptul că foarte multe unități administrativ-teritoriale nu au venituri proprii care să-și asigure existența. În acest moment, spre exemplu, sunt 429 de comune sub 1.500 de locuitori, aproape 1.400 de comune sub 3.000 de locuitori și aproape 900 de comune între 3.000 și 5.000 de locuitori. Doar 475 de comune depășesc pragul nominal de 5.000 de locuitori, deși nici în acest caz nu știm exact câți rezidenți sunt. Întâmplător sau nu, aceste comune din urmă se află în general în proximitatea marilor orașe, fiind adesea suburbii ale acestora.

Dacă vrem să facem o schimbare reală (și asta necesită inclusiv modificarea Constituției), trebuie să purcedem la această reorganizare administrativ – teritorială pe care partidele vechi (PSD, PNL și UDMR) o refuză.
Principiile pe care eu le susțin sunt relativ simple: nicio comună sub 5.000 de locuitori, niciun oraș sub 10.000, niciun municipiu sub 50.000 și niciun județ sub 600.000 de locuitori.

Trebuie spus că partidele vechi refuză această reorganizare administrativ-teritorială de teamă că și-ar putea afecta armata de angajați la stat care activează, de regulă, în timpul campaniilor electorale. Am văzut recent disperarea PSD, PNL și UDMR în rezolvarea situației legii privind incompatibilitățile consilierilor locali și județeni angajați la stat. Ei bine, această problemă este mică prin comparație cu uriașa schimbare pe care ar produce-o această reorganizare administrativ-teritorială.

O întrebare legitimă este: de ce doar AUR poate face această reformă? Răspunsul este cât se poate de prozaic: pentru că noi nu avem atât de mulți aleși locali precum PSD sau PNL și, implicit, costurile politice interne nu ar fi atât de mari.

Și mai atrag atenția asupra unui lucru: dacă ratăm oportunitatea de a face această reformă până la alegerile locale din 2028, vom pierde, practic, încă un ciclu electoral.

B. A doua direcție fundamentală de acțiune ține de comasarea sau desființarea unor instituții. Sunt două categorii de structuri: unele care au competențe similare și care ar trebui unite și unele instituții unde se taie efectiv frunze la câini și nu ar trebui să existe.

Când a fost discuția legată de așa-zisa reformă de la ANRE și ANCOM promovată de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii, eu m-am ocupat de moțiunea de cenzură pe acest subiect. Am atras atunci atenția că, de fapt, este doar o tentativă de a salva acele structuri și că e doar un demers de PR. Lucru care s-a și confirmat: cei demiși au câștigat în instanță și s-au angajat înapoi.

Propunerea mea ține de comasarea unor structuri care au atribuții similare. În România, există aproape 200 de instituții de inspecție, verificare și control. Ceea ce încurajează evident corupția și ineficiența prin faptul că sunt greu de monitorizat. Așa că eu cred că ar trebui să existe maximum 5 astfel de instituții. Și dau câteva exemple de comasări: BNR cu ASF, ANRE cu ANRSC, Consiliul Concurenței cu Protecția Consumatorului.

A doua categorie de structuri ține de locurile unde „se freacă menta cu grație”. Exemplu în acest sens este Centrul de Instruire Feroviară acolo unde a descins scandalagiul domn Miruță pentru a evidenția faptul că directoarea își făcuse un laborator de cofetărie unde făcea bomboane de ciocolată. Astfel de structuri nu trebuie să existe. Se poate face instruirea angajaților fie la nivelul CFR, fie la nivelul unităților de învățământ. Exemplele pot continua.

C. Al treilea subiect ține de separația Puterilor în stat și importanța revenirii Parlamentului ca forță legislativă. Iar acest lucru nu se poate face decât dacă respectăm voința cetățenilor, adică doar dacă reducem numărul de parlamentari la 300 conform referendumului din 2009 inițiat populist, dar eficient de fostul Președinte Băsescu.

Ce este important de știut ține de faptul că acest referendum poate fi aplicat și fără modificarea Constituției, stabilind cote de reprezentare pentru 200 de deputați și 100 de senatori.

Cum noi, AUR, dorim alegeri anticipate, am putea da repede o lege în acest sens și să avem un astfel de Parlament chiar în această toamnă dacă ar exista voință politică reală.

Știu și înțeleg că un astfel de text nu este neapărat ușor de digerat. Comparați însă, vă rog, aceste propuneri cât se poate de concrete venite dinspre AUR cu propunerile generice ale PSD care, în realitate, doresc păstrarea unei stări de fapt toxice pentru România”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Reforma PSD: păstrarea unei stări de fapt toxice pentru România” appeared first on AUR.

„Indiferent care vor fi deciziile pronunțate astăzi, Curtea Constituțională a României a pierdut orice credibilitate. Este clar că este o instituție transformată în coadă de topor politică. AUR a propus două variante.

Prima ar fi desființarea CCR și atribuțiile sale să fie preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Așa se întâmplă, spre exemplu, în foarte multe țări civilizate. Spre exemplu, SUA, Japonia, dar și țările nordice din Europa.

Există două avantaje ale preluării atribuțiilor de către ÎCCJ: scoaterea algoritmului politic de desemnare a judecătorilor din calcul și faptul că oameni care ar urma să ia decizii sunt judecători de cel mai înalt nivel. Nu ne mai trezim cu oameni care nu au practicat niciodată vreo meserie în zona instanțelor în fruntea instituției care se pronunță pe teme constituționale.

A doua variantă este aceea de reformă profundă prin criterii înalte de selecție a judecătorilor CCR. Asta înseamnă, din punctul meu de vedere, minimum 10 ani la nivelul celei mai înalte instanțe din România: Înalta Curte.

Spre exemplu, doamna Simina Tănăsescu (actualul președinte al CCR) a fost judecător doar în perioada 1991-1993 la Judecătoria Sectorului 1, deci, nu s-ar fi calificat pentru această funcție”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Curtea Constituțională a pierdut orice credibilitate, indiferent care vor fi deciziile pronunțate astăzi” appeared first on AUR.

România este, în prezent, singurul stat din Uniunea Europeană care nu are un mecanism de compensare a medicamentelor utilizate off-label. Deși aceste tratamente sunt prescrise de medici în situațiile în care nu există alte alternative terapeutice și sunt utilizate pe baza ghidurilor medicale și a dovezilor științifice, pacienții sunt obligați să suporte integral costurile, care pot ajunge la mii de lei pentru fiecare tratament. În multe cazuri, accesul la aceste medicamente face diferența dintre viață și moarte.

Și totuși, statul român îi obligă pe acești pacienți să suporte integral costul tratamentelor, deși contribuie lună de lună la sistemul public de sănătate. Este o nedreptate care trebuie să înceteze.

Solicit Guvernului și Ministerului Sănătății să introducă de urgență un mecanism de compensare pentru medicamentele utilizate off-label, astfel încât niciun pacient să nu mai fie condamnat din cauza lipsei banilor.

Ani la rând, PSD, PNL, USR și UDMR au promis reformarea sistemului sanitar, digitalizare și acces rapid la tratamente moderne. În realitate, promisiunile au rămas doar vorbe, iar pacienții au fost lăsați să se descurce singuri în cele mai dificile momente ale vieții lor.

Nu este normal ca un om care și-a plătit toată viața contribuțiile la sănătate să fie pus în situația de a alege între șansa la viață și posibilitățile financiare ale familiei sale. Rolul statului este să protejeze viața cetățenilor, nu să îi abandoneze atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin.

Voi solicita ministrului Sănătății explicații privind motivele întârzierii și un calendar clar pentru introducerea acestui mecanism de compensare. Românii au dreptul să știe când statul va începe să își respecte obligațiile față de pacienți.

Sănătatea nu poate fi guvernată prin promisiuni și amânări. Fiecare zi de întârziere înseamnă pacienți care își pierd speranța și, uneori, chiar viața.

Pacienții nu mai pot aștepta. Guvernul trebuie să acționeze acum”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butura.

The post Cristina Butura (deputat AUR): „Statul român îi abandonează pe pacienții pentru care timpul înseamnă viață” appeared first on AUR.

„De aproape opt luni de când Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR se află la putere, românii aud zilnic același cuvânt: reformă. A fost repetat atât de des încât și-a pierdut orice sens. În realitate, ceea ce ni se prezintă drept reformă este doar o operațiune de imagine.

Cum arată, concret, această reformă? Povara este pusă pe umerii românilor și ai mediului de afaceri, în timp ce aparatul de stat rămâne aproape neatins. Nu am văzut desființarea instituțiilor inutile. Nu am văzut eliminarea sinecurilor politice. Nu am văzut restructurări serioase în ministere. În schimb, vedem lunar noi măsuri de împovărare fiscală.

Ni se prezintă un proiect de buget pentru 2026, dar nu regăsim în el nicio reformă administrativă reală. Aceleași instituții primesc finanțări consistente, fără reduceri semnificative de cheltuieli. În schimb, se vorbește despre tăieri la educație și sănătate, domenii esențiale pentru viitorul acestei țări. Un buget fără direcție clară, fără viziune și fără priorități autentice.

Ni se spune că vom fi salvați de Planul Național de Redresare și Reziliență. Dar cei care nu au reușit în cinci ani să atragă integral fondurile din PNRR vor reuși acum, într-un timp mult mai scurt? PNRR riscă să devină nu un plan de redresare, ci un simbol al reformelor ratate și al incapacității administrative.

În paralel, Guvernul continuă politica împrumuturilor masive. Ministerul Finanțelor pregătește pentru luna martie noi împrumuturi de 8 miliarde de lei, în timp ce restructurările reale lipsesc. Este o guvernare care trăiește din credit și împinge nota de plată către generațiile viitoare.

Reforma adevărată înseamnă reducerea risipei, eficientizarea aparatului de stat, responsabilitate bugetară și protejarea domeniilor esențiale. Ceea ce vedem astăzi este doar retorică.

Românii nu mai au nevoie de cuvinte frumoase. Au nevoie de decizii curajoase și de un stat care să își asume cu adevărat schimbarea. Din păcate, guvernarea actuală transmite nu responsabilitate, ci o profundă iresponsabilitate față de viitorul acestei țări”, a declarat Ștefăniță Avrămescu, deputat AUR.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Uite reforma, nu e reforma!” appeared first on AUR.

Constituția României, ca și practica universal acceptată în statele democratice, este cât se poate de clară: guvernul administrează țara, iar parlamentul face legi. Ei bine, în numele „reformei” guvernul s-a decis să facă el legile, neglijând actul de administrare a treburilor curente. Rezultatul: țara este catastrofal administrată, iar legile făcute, cu forța la guvern, sunt cât se poate de proastă.

Treaba guvernului ar fi fost, cât se poate de simplă: să țină în frâu cheltuielile , să aibă grijă de copiii care merg la școală, să aibă grijă de bolnavii din spitale, să facă centrale electrice, drumuri și căi ferate, să aibă grijă să avem apă curentă, să lase antreprenorii să facă afaceri.

Numai că guvernul Bolojan se ambiționează să facă „reforme”: în fiecare săptămână adoptă un număr imens de ordonanțe de urgență prin care schimbă toate legile, aruncând țara în haos.
În vreme ce Bolojan și ceata lui schimbă legile cu mai mare ușurință decât dădea Ceaușescu decrete, copiii nu mai fac școală cum trebuie, bolnavii mor prin spitale, orașe întregi rămân fără apă curentă, bucureștenii dârdâie de frig, iar pentru centralele electrice vechi se închid și în locul lor nu apare nimic!

În fiecare săptămână mai crește cota unui impozit, se mai adaugă altul, mai apare o normă birocratică în plus. În fiecare săptămână se mai blochează o rotiță în economie. Avem cea mai mare inflație din UE, combinată cu stagnare economică și cu șomaj în creștere. dar asta nu mai contează. Guvernul o dă înainte cu „reforma”. Ca un rezultat direct și palpabil al „reformei” din energie, electricitatea s-a scumpit cu peste 70% după plafonare, prețul gazului va exploda după încetarea plafonării, iar românii dârdâie de frig în case și tremură de fiecare dată de spaimă când citesc facturile.

Nemulțumirea strigată în gura mare de populație și de antreprenori se rezumă, simplu: Nu mai faceți nicio reformă, lăsați-ne să trăim și să respirăm normal.

Cuvântul „reformă” a fost adus în spațiul public de către Ion Iliescu, care era atât de îndrăgostit de cuvântul respectiv încât a scris și o carte (Revoluție și reformă) pe carte n-a citit-o nimeni niciodată. Timp de 6 ani, între 1990 și 1997, de cum deschideai ziarele nu citeai decât despre „reforme”, care se succedau într-un ritm obositor. Rezultatul: în 1996, Iliescu a pierdut clar alegerile, împreună cu partidul domniei sale.

Neînțelegând nimic, după 1996, regimul Constantinescu a declanșat și el un val de „reforme”, care a extenuat populația atât de tare, încât PNȚCD nu a mai intrat în Parlament.

Au urmat doar opt ani de liniște (2001-2008), după care au venit alte „reforme”, ale lui Băsescu. și acestea terminate în 2012, după plecarea PDL de la putere, în uralele de fericire ale întregii națiuni.

Iarăși câțiva ani de liniște, până în 2016, când a fost plantat Cioloș să facă „reforme”. Și acest experiment s-a încheiat prost pentru echipa lui Cioloș, măturată la alegerile de la sfârșitul anului. Nepricepând chiar nimic, regimul nou instalat , Dragnea, a început și el cu „reformele”, motiv pentru care a eșuat lamentabil în 2019.

2021 a fost un an „de reforme” terminat într-un eșec lamentabil al guvernului PNL-USR. Ei bine, iată că, de la instaurarea guvernului Bolojan nu mai de „reforme” avem parte: pachet după pachet, orice schimbare de legislație este vândut ca o „reformă necesară și urgentă”. Ei bine, toată această isterie legislativă dezorganizată a obosit, la propriu, populația”, a declarat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Românii au obosit de prea multă „reformă”, de fapt un haos administrativ care ne apasă de foarte mulți ani” appeared first on AUR.

„Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat oficial ceea ce românii simt deja pe pielea lor: România a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor și a haosului provocat în jurul pensiilor magistraților. Banii au fost pierduți, nu „riscă” să fie pierduți. Este un fapt consumat. Și este încă o dovadă că guvernarea Bolojan este un eșec periculos.

Ilie Bolojan încearcă acum să joace rolul premierului responsabil, care „va informa CCR” despre consecințe. Prea târziu. Bolojan și coaliția lui sunt cei care au promis eliminarea privilegiilor și au livrat exact opusul: un dezastru legislativ respins și o notă de plată uriașă pentru România.

Timp de opt luni PSD-PNL-USR-UDMR au vândut românilor povești despre reformă și dreptate. În realitate, au protejat privilegiile, au făcut improvizații și au pierdut bani europeni. 231 de milioane de euro care puteau merge în spitale, școli, investiții, au fost aruncați la gunoi din cauza incompetenței și a lașității politice.

Bolojan nu are dreptul să se ascundă acum după CCR și să pozeze în salvator. El este premierul care a condiționat legitimitatea guvernului de această reformă. Reforma a căzut. Banii s-au pierdut. În orice stat normal, după un asemenea eșec, guvernul pleca acasă.

Și grav este că acesta nu este singurul episod de genul, aceeași coaliție a fost incapabilă să numească o conducere la AMEPIP, punând în pericol alte sute de milioane de euro. România este condusă de o echipă care nu livrează reforme, nu respectă angajamente și transformă fiecare jalon european într-o rușine națională.

Bolojan nu este soluția. Bolojan este parte din problemă: un premier al promisiunilor goale, al reformelor ratate și al banilor pierduți pe spatele românilor”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Guvernul Bolojan a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR din cauza reformei ratate” appeared first on AUR.

The post Cristina Butură (deputat AUR): „Românii muncesc mai mult și trăiesc mai greu. 2026 nu poate începe cu salarii tăiate” appeared first on AUR.

„În ceea ce privește alegerile care au avut loc duminică, sunt câteva aspecte care trebuie avute în vedere. Odată prezența extrem de scăzută, se datorează în primul rând neîncrederii oamenilor că votul lor mai este respectat. Este o problemă pe care am sesizat-o pe întreg parcursul campaniei, în tot județul Buzău, dar și semnalele care au venit din București au fost asemănătoare.
Pentru ca oamenii să mai aibă încredere în votul lor, trebuie să vadă că acesta cu adevărat contează. Nu poate conta atâta vreme cât la noi alegerile la locale pentru primari și președinte de Consiliul Județean sunt într-un singur tur.

La Buzău, spre exemplu, am avut cea mai scăzută prezentă din istorie, 24.8%. Un președinte de consiliu județean ales cu 44.000 de voturi , are o legitimitate extrem de scăzută în a conduce județul. Am văzut ieri abordarea domnului Ciucu după ce a ieșit primar general, aceea de a susține alegerile locale în doua tururi, există în sertarele parlamentului proiecte de lege care vizează tocmai acest lucru. Alegeri locale în două tururi. Atât PSD cât și PNL și USR și UDMR au posibilitatea de a susține acest lucru până la capăt.

Din punctul nostru de vedere, al AUR, alegerea primarilor și a președinților de Consilii Județene în două tururi este o prioritate. Iar pentru a schimba în mod real administrația publică de la nivelul național pentru a schimba ceva la nivelul administrației publice locale, trebuie să existe acest exercițiu democratic. Astfel încât să fie două tururi. Pentru că abia atunci un județ poate să schimbe culoarea din roșu, cum este județul Buzău, în cu totul o altă culoare, ceea ce decid cetățenii. Este important să facem acest lucru, să mergem cu el până la capăt, iar PNL-ul împreună cu PSD-ul să se țină de cuvânt atunci când spun că vor alege în două tururi.

Domnul Bolojan are la dispoziție pârghia angajării răspunderii. Să își angajeze răspunderea și pe alegeri în două tururi. Sau PNL-ul împreună cu PSD-ul să vină în Parlament, să scoată de la Sertar proiectele existente și să le pună pe ordinea de zi și atunci să votăm. Abia atunci vom vorbi despre un vot democratic, abia atunci vom vorbi despre oameni care vor simți că votul lor este cu adevărat respectat. Nu ne vom putea aștepta ca prezența la vot să depășească 30% în anii următori, dacă vom continua în aceeași manieră. Și nici reforma administrației locale nu va avea loc, atâta vreme cât vom rămâne pe același sistem care nu va face decât să păstreze vechea baroniadă locală pe termen lung”, a declarat deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Alegerile locale în două tururi sunt singura cale pentru ca votul oamenilor să mai conteze” appeared first on AUR.

Petrișor Peiu a subliniat că actuala guvernare a adăugat pe lista reformei companii care nu există.

„Guvernul se face că reformează. (…) O listă amestecată în care apar companii care practic nu mai există, cum ar fi SNCFR SA.

SNCFR SA a rămas din 1998 un simplu birou cu trei angajați. Societatea de Administrare a Activelor Feroviare, alt birou cu patru angajați, Societatea de Administrare a Activelor Turistice din Sistemul Feroviar, altă companie care practic este deja în faliment, apare pe această listă, nu știm de ce. Societatea Telecomunicației CFR, la care Adunarea Generală a Acționarilor a decis deja fuziunea cu CFR Marfă, iarăși nu înțelegem ce caută pe această listă.

Societatea Electrocentrale Grup SA, care nu mai deține, practic, decât un mic parc fotovoltaic undeva în județul Brăila și două terenuri acolo, societate care are anual o cifră de afaceri de 5 milioane de lei cu o pierdere de peste 3 milioane de lei și jumătate. (…)

Cu alte cuvinte, ceea ce vreau să spun încă o dată este faptul că Guvernul simulează această reformă. Întocmește o listă de 17 companii, în care companiile care pot fi efectiv restructurate sunt câteva. Vorbim de TAROM, de Metrorex, de CFR Călători și de compania CFR SA, plus Electrocentrale București SA, ELCEN, care este o companie dependentă de plata de la Termoenergetica.

Există o datorie importantă pe care Primăria Capitalei o are către Termoenergetica și Termoenergetica către ELCEN, undeva în jur de 1,5-1,6 miliarde de lei. Și iarăși această companie nu știm ce caută pe această listă.

Ultima companie care nu are ce căuta pe o astfel de listă este CFR Marfă SA, la care s-a hotărât de mult lichidarea și Guvernul a luat activele de la compania respectivă și le-a mutat la altă companie, Carpatica Feroviar, care este noua CFR Marfă. Mai așteaptă Guvernul acum doar avizul Comisiei Europene pentru această operațiune.

Dintr-o listă de 17 companii de restructurat, practic se poate lucra, poate fi îmbunătățită activitatea la șase dintre ele, restul sunt companii care nu mai există de mult și credem că este un afront la adresa situației economice actuale, faptul că Guvernul, noul viceprim-ministru, doamna Gheorghiu Oana, își începe activitatea cu o minciună și cu o simulare a procesului de reformă”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Guvernul Bolojan simulează reforma companiilor de stat cu o listă de 17 companii, dintre care doar câteva pot fi restructurate” appeared first on AUR.