Datele publicate astăzi de INS confirmă, încă o dată, că politicile guvernamentale au aruncat în aer economia. Suntem în cea de-a șaptea lună cu inflație de peste 9%. Facturile la energia electrică sunt mai mari cu 57% în luna februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Scumpirile la energie se văd direct în prețul alimentelor, bunurilor și serviciilor. Doar cafeaua s-a scumpit cu peste 25%, în vreme ce prețul fructelor proaspete au urcat cu 16,12%. Laptele de vacă, pâine, carnea de bovine au înregistrat scumpiri între 9-12%.

Dar trebuie să ținem cont că aceste scumpiri sunt încă o apă de ploaie în fața tăvălugului ce va urma și vor săraci românii. Explozia prețurilor l-a carburanți se va resimți abia săptămânile viitoare.

Prețul de peste 9 lei la litrul de motorină plătit astăzi la pompă de români va fi plătit înzecit la casele de marcat din supermarketuri când coșul de cumpărături va deveni un lux de nepermis.

Și ce face Guvernul Bolojan? Nimic. Refuză scăderea TVA la carburanți așa cum a propus AUR, refuză scăderea TVA la cotele dinaintea lunii august 2025, refuză să ia piciorul de pe gâtul întreprinderilor românești puse în lanțuri de înăsprirea regimului fiscal.

Așa „rezolvă” coaliția PSD-PNL-USR-UDMR deficitul bugetar. Doar prin împovărarea și sărăcirea românilor, prin intrarea economiei în recesiune, și prin prăbușirea consumului. AUR a venit cu mai multe măsuri de redresare economică, printre care una de regenerare a consumului prin readucerea cotelor de TVA la nivelurile de dinainte de august 2025, 19% cota standard, 9% cota redusă, un impozit pe dividende mai mic decât impozitul pe veniturile salariale pentru a stimula antreprenorii. Din păcate, Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR nu este interesat de soarta românilor, ci doar de propriile jocuri politice”, a declarat Gabriel Florea, deputat AUR.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR „rezolvă” deficitul bugetar prin împovărarea și sărăcirea românilor, prin intrarea economiei în recesiune și prin prăbușirea consumului” appeared first on AUR.

„România se zbate în stagflație, cu cea mai mare rată a inflației din UE (aproape 10% în ianuarie) și cu o recesiune dureroasă (PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV). În perioade ca acestea, am fi tentați să credem că toată lumea pierde sau măcar este în dificultate. Ei bine, nu este chiar așa.

Băncile au atins un nou record al profitului, 16 miliarde de lei, în 2025. Practic, în doar patru ani, profitul sistemului bancar s-a dublat: de la 8,2 miliarde de lei în 2021 la 16 miliarde de lei în 2025.

Și asta nu e nimic: dacă economia a avut cea mai mare scădere trimestrială din UE după pandemie (-1,9% în trimestrul IV), băncile au marcat cel mai ridicat profit din ultimii ani în același trimestru: aproximativ 4,5 miliarde de lei este profitul sistemului bancar în trimestrul IV din 2025.

Cum putem explica acest paradox? Economia este în recesiune, dar profiturile băncilor urcă la cer? Simplu, de tot: uitați-vă la cifrele uriașe pe care le împrumută statul: 265 de miliarde de lei doar în 2025.

În 2025, băncile au creditat statul cu 169 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde au mers doar către guvern, restul ducându-se către administrația locală. În trimestrul IV, cel cu scăderea economică record, statul a împrumutat de la bănci 56 de miliarde de lei, din care 37 de miliarde au mers către guvern.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, între inflație record și scădere economică. Băncile ating cel mai mare profit din ultimii ani” appeared first on AUR.

Pe trimestru 4 al anului 2025, scăderea este chiar abruptă față de trimestru 3 al acelui așa an. Aproape 2% scădere într-un singur trimestru. Pe tot anul 2025 avem 3 trimestre de scădere economică.

Asta după ce în 2024, în timpul guvernării Ciolacu, am avut primele două trimestre tot cu scădere economică. Deci 2024 recesiune, 2025 recesiune. În același timp avem în ambii ani cea mai mare rată a inflației din Europa.

Combinate, aceste două elemente au condus la stagflație. Stagflația este cel mai mare pericol pentru o economie de piață. Stagflația continuă și acum, în trimestrul 1 al anului 2026.

Dacă vom trece deja în al treilea an cu stagflație, lucrurile vor putea fi refăcute foarte, foarte greu. Ce a cauzat recesiunea? Inconștiența guvernului Bolojan, care a majorat în același timp prețurile la energie electrică după 1 iulie 2025, dar și taxele de consum, cotele de TVA și accizele. Acest lucru a înmormântat economia, a condus la scăderea producției, la scăderea vânzărilor, la scăderea consumului.

Asta este recesiunea, asta este Guvernul Bolojan. Recesiune, stagflație, inflație foarte mare. Asta este Guvernul Bolojan”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Asta este recesiunea, asta este Guvernul Bolojan: recesiune, stagflație, inflație foarte mare!” appeared first on AUR.

„Este oficial, venit direct la Institutul de Statistică: economia României s-a contractat. În loc să crească, așa cum ni s-a spus, s-a contractat. 1,9% este, în momentul de față, scăderea economiei noastre.

Așadar, domnule premier și miniștrii dumneavoastră, ce intenționați să faceți în acest sens? Când veniți cu pachetul acela de redresare și de relansare economică, că ne tot spuneți de el, dar, în rest, veniți doar cu taxări și cu vești proaste și negative pentru români, cu impozite și așa mai departe? La ce v-ați așteptat? Că măsurile luate de dumneavoastră vor duce, în final, la reconstrucție și relansare economică? Nici vorbă, era evident și vi s-a spus acest lucru.

Oricum, așteptăm să vedem cu ce plan de relansare veniți, ca să sprijiniți cu adevărat mediul de afaceri din România. Că știți cum e vorba aia a românului: „Așteptându-mi binele, mi se gată zilele”, domnule premier”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Doar taxări, vești proaste și o economie în recesiune. V-ați fi așteptat să fie altfel după toate măsurile de austeritate?” appeared first on AUR.

„Noi semne că economia s-a contractat la finalul anului 2025 și că suntem în recesiune:

Șomajul a atins nivelul critic de 6% (494.000 de persoane se află oficial în șomaj), pentru prima oară după foarte mulți ani peste nivelul mediu din UE (5,9%).

Din decembrie 2024 până în decembrie 2025 numărul șomerilor a crescut cu 31.000.

România s-a decuplat complet de celelalte state din regiune: Ungaria are un nivel al șomajului de 4,5%, Polonia de 3,2%, Bulgaria 3,3%, Cehia 3,1%, Slovacia 5,8% și Croația 4,5%.

Pentru prima dată după criza din 2008-2013, România are o rată a șomajului mai mare decât Italia (5,6%)!

În primele 11 luni ale anului 2025, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de perioada 1.I-30.XI.2024, atât ca serie brută cu 2,3%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,6%.

Cea mai mare scădere este înregistrată începând cu luna august, odată cu creșterea cotelor TVA :

• august 2025 față de august 2024 o scădere de 9%
• septembrie 2025 față de septembrie 2024 o scădere de 4,3%
• octombrie 2025 față de octombrie 2024 o scădere de 7%
• noiembrie 2025 față de noiembrie 2024 o scădere de 6,65.

Cele mai afectate sectoare de căderea abruptă din servicii: agenții turistice (-13,8%), restaurante (-5,3%), coafură și înfrumusețare (-7,6%). Aceste cifre trebuie corelate cu o inflație de 9-10%”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Semnele care confirmă că România este în recesiune: șomajul, căderea abruptă din sectorul serviciilor și inflația galopantă” appeared first on AUR.

„70 miliarde de lei, adică 14 miliarde de euro. Cam asta este factura plătită de România ca să îl avem pe Nicușor Dan președinte și prim-ministru pe Ilie Bolojan. Atât este deficitul bugetar pe primele șase luni ale anului 2025 conform informațiilor de pe Ministerul Finanțelor.

De fapt, acesta este doar un avans pentru că deficitul este în acest moment chiar mai mare decât anul trecut cu vreo 7 miliarde de lei și el tot va crește pe fundul măsurilor prociclice luate de Bolojan care vor băga România în recesiune.

Peste 25 de miliarde de lei, adică peste 5 miliarde de euro, am plătit doar dobânzi la împrumuturile contractate de-a lungul timpului de guvernele PSD, PNL, USR și UDMR. Atenție! Nimic din principal. Doar dobânzi. Vorbim de o sumă comparabilă cu toate investițiile.

În prima jumătate a anului, cheltuielile de personal au crescut și ele cu 10,1%, deși nouă ni s-a spus că salariile au fost înghețate. Parte sunt rezultatul unor angajări pe ultima sută de metri făcute de guvernul Ciolacu, parte sunt bonusuri acordate unor bugetari selectați ca să voteze curcubeul Nicușor.

Pe aceeași logică și cheltuielile cu asistența socială s-au majorat cu 15,3%, urmând însă să fie tăiate brutal acum de Ilie Bolojan, odată ce românii și-au la țeapă.” a declarat europarlamentarul AUR, Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (AUR): „14 miliarde de euro! Asta e factura plătită de România pentru Nicușor Dan și Ilie Bolojan!” appeared first on AUR.

Domnului Marcel CIOLACU, Prim-Ministru al României

De către: Deputat Veronica GROSU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 08.04.2025

Obiectul întrebării: Opriți alunecarea în recesiune economică!

Domnule Prim-Ministru,

România alunecă, încet, dar sigur, spre recesiune economică. Diferența dintre veniturile și cheltuielile statului s-a ridicat la 30,2 mld. lei după primele două luni din 2025, echivalentul a 1,58% din PIB, potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor. Veniturile colectate în plus la buget, în primele două luni din acest an, provin, cu precădere, din impozitul pe dividende; veniturile din TVA au scăzut; investițiile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut, cheltuielile cu dobânzile au explodat și restanțele statului par a se fi menținut la fel, în special dacă ținem cont de nivelul decontărilor pentru energie. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 89,6 mld. lei în primele două luni din 2025, în creștere cu doar 3,4% față de aceeași perioadă din 2024. Creșterea este de șase ori mai mică decât avansul de anul trecut, de 17,2%, potrivit execuției aferente primelor 2 luni din 2024.

O altă sursă de îngrijorare o reprezintă scăderea veniturilor din TVA, de 3,2%, până la 19,7 mld. lei. Avem încasări la TVA de: -3,2% față de +16,5% în 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au totalizat 4,41 mld lei, în scădere cu 46,4% (an/an). Tranșa a 3-a din PNRR este blocată pentru că nu au fost eliminate pensiile speciale. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 33,2 mld lei, în creștere cu 9,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie. Avem +50% la cheltuielile cu dobânzile. Creșterea este explicată de împrumuturile record accesate de statul român în ultimii ani, pe măsură ce deficitele bugetare au crescut. Anul trecut, spre exemplu, statul a împrumutat 252 mld. de lei de pe piețele interne și externe. Cu toate că statul rostogolește mereu aceste credite, dobânzile sunt plătite lunar de la buget. Cheltuielile de personal au însumat 28,10 mld. lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Investițiile finanțate exclusiv de la buget au fost de 6,4 mld. lei, în scădere cu 45,8% față de anul precedent. Cheltuielile totale pentru investiții, care includ cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 mld. lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld. lei. Datele privind execuția bugetară mai sugerează că statul continuă să aibă datorii mari față de mediul privat.

Pensiile și salariile sunt înghețate pentru anul 2025, la nivelul anului 2024. Inflația actuală este de peste 5%, Deficitul comercial la bunuri al României a crescut cu aproape 18% până la 30 mld. euro. Datoria publică a României a depășit 45.000 de lei pe cap de locuitor.

România merge din rău în mai rău fiind iminentă recesiunea economică. Vreți să o rostogoliți până după alegerile prezidențiale în speranța că acestea vă vor menține la putere.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții aveți pentru evitarea recesiunii economice?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Veronica Grosu – Interpelare – Opriți alunecarea în recesiune economică! appeared first on AUR.

Impozitele pe venit și contribuții sociale, impozitul pe profit, impozitul pe veniturile micro-întreprinderilor, TVA să fie amânare la plata pentru cel puțin un termen de plată (cu posibilitate de prelungire în funcție de evoluția situației), cu următoarele alternative:

• Cu plata unei dobânzi mici;
• Bonificații pentru contribuabilii care plătesc obligațiile în termen, cu aplicabilitate directă (e.g. 5-10%)

Amânarea unor termene pentru:

• Depunerea situațiilor financiare;
• Depunerea D101, deconturi TVA, D390, D394;
• Controalele de fond (cu excepția celor legate de rambursări de TVA – sau rambursări cu control ulterior generalizate);

Șomajul Tehnic – Scutire de impozit și contribuții pentru 3-6 luni pentru salariile plătite în perioada de șomaj tehnic. Această măsură va ajura firmele să-și păstreze lucrătorii.

Modificarea H.G. 1186/2000 prin adăugarea COVID19 pe lista bolilor infectocontagioase astfel încât sa beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare.

Posibilitatea compensării datoriilor comerciale ale statului către operatori cu taxele datorate de ei. Introducerea unui circuit de compensare rapidă prin Ministerul de Finanțe pentru IMM-uri.

Eliminarea plafonului de 30% pentru constituirea de provizioane pentru riscul de neîncasare a clienților.

Eliminarea termenului de exercitare a opțiunii privind TVA la încasare, astfel încât să poată fi implementat oricând în timpul anului. Acordarea posibilității de a reveni la declararea și plata impozitului pe profit trimestrial (sistemul real), deși s-a optat pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate.

Bursa de valori – Scutire impozit pe venit (eventual și impozit pe profit)– venituri din dobânzi obligațiuni listate, câștiguri de capital societăți listate, dividende firme listate.

Neimpozitarea (dividende, contribuții sociale, impozit pe venit) tuturor rezervelor bilanțiere utilizate pentru acordarea de plăți salariale. Acționarii care utilizează profitul nerepartizat (sau renunța la profiturile repartizate drept dividende) pentru salarii să fie scutiți de orice sarcină fiscală. Aceasta măsură ar trebui limitată (e.g. un plafon de trei salarii/șase salarii medii lunare din societatea respectivă).

Modificări ale OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât și persoanele fizice care desfășoară o activitate independentă să poată fi indemnizate la un nivel minim (sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri în ultimele șase luni).

Analiza din perspectiva dreptului european și introducerea exceptării de tarife vamale a oricăror echipamente/substanțe/materiale necesare în tratarea și prevenirea virusului.

Diminuarea plafonului certificat de amânare a plății TVA în vamă (100 mil. RON în prezent). Multe state membre nu au plata TVA în vamă. Acest lucru ar ajuta și la extinderea activității din portul Constanta.

Trecerea medicamentelor de la cota 9% TVA la 5% (minimum permis de lege) . O scutire totală de TVA nu este posibilă acum, dar acest aspect poate fi susținut în discuțiile cu partenerii și oficialii europeni. Se poate propune la nivel european o scutire temporara pentru toate medicamentele și echipamentele ce sunt utilizate în prevenirea și tratarea virusului.

MĂSURI ECONOMICE

Lansarea cât mai rapidă a unui plan prin care sunt injectate lichidități în economie (e.g. facilitarea accesului la finanțări ieftine pentru sectoarele vulnerabile).

Ajutoare de stat în baza Art. 107 (3) b din TFUE. Italia a primit gir de la Comisia Europeană să utilizeze acest articol ca justificare pentru acordarea de ajutoare de stat.

Accesarea cu celeritate a fondurilor internaționale disponibile pentru combaterea efectelor COVID-19. FMI și a anunțat disponibilitatea, la fel și BERD de a ajuta statele interesate.

Masuri de încurajare a relocării – suspendarea obligativității autorizării unui agent de muncă temporară (leasing de personal) din sectoare cu excedent către sectoare cu deficit (e.g. turism către pharma și industria alimentară). Crearea în cadrul AJOFM a unor burse în acest sens.

Extinderea aplicării Legii 52/2011 privind zilierii;

Subvenții directe pentru sectoarele afectate care păstrează angajații, încurajarea de angajări noi prin facilități fiscale (e.g. scutiri la CAS în anul 2021 pentru cei care nu fac disponibilizări în anul 2020, și scutiri pentru cei care fac angajări în sectoare critice).

Limitarea prin lege a prețurilor unor produse esențiale (dezinfectante, măști de protecție etc)

Modificarea procedurii pentru obținerea certificatului de forță majoră și eliminarea taxei pentru obținerea acestuia.

ALTE MĂSURI

Organizarea de conferințe on line, la nivel de structuri ANAF din teritoriu, în fiecare săptămână pentru a lua informații în timp real cu privire la problemele cu care se confruntă astfel încât măsurile de contracarare să poată fi luate cu celeritate și în cunoștință de cauză.

Organele judiciare să apeleze la comunicarea electronica a actelor in aceasta perioadă, potrivit dispozițiilor art.259 CPP. In acest sens, cel puțin în materie penală, odată primită înștiințarea, omisiunea de a ridica citația sau actele comunicate (de la oficiile poștale sau de la arhivele cu program redus) determină curgerea unor termene (art.260 alin.4 lit.g CPP). Prin urmare, comunicarea poștală a unor citații și acte ne obligă fie să asigurăm o permanență la birou (imposibilă în condițiile eventualei înăspriri a carantinei), fie să ne expunem în locuri foarte aglomerate atunci când ridicam citațiile sau actele de la poștă. În consecință, ar trebui să îndemnăm avocații să solicite citarea electronică, iar organele judiciare să dea curs dispozițiilor care le permit să procedeze astfel.

Amânarea termenului de implementare a proiectelor finanțate prin Start-up Nation 2018, cel puțin până la sfârșitul anului 2020, pentru ca noile afaceri dezvoltate să nu sucombe înainte de finalizarea proiectelor.

The post AUR PROPUNE UN SET DE MĂSURI PENTRU CA FIRMELE ȘI POPULAȚIA SĂ POATĂ SUPRAVIEȚUI ECONOMIC CRIZEI COVID-19 appeared first on AUR.