„Ministrul de Externe al României spune că suntem gata să ripostăm militar Federației Ruse. Chestiunea asta n-a spus-o nimeni niciodată. Și noi n-am înțeles (și probabil că mulți n-au înțeles): a spus-o că i-a scăpat, că a greșit, sau l-a pus cineva să o spună într-un podcast?

Asta, după părerea mea, este o declarație mai mult decât hazardată. E, ca să zic așa, inadecvată prin faptul că e poziția statului român, poziția Ministerului de Externe, care declară că putem să ripostăm. Deci e o declarație aproape de război, ca să zic așa, pe care, indiferent ce gândești despre acest război, nu trebuie să o spui. Absolut inadecvat. Ține-o în minte, acționează cum vrei tu, dar nu o spune. Pentru că nu te amenința militar Lavrov, ca să vină Ministerul de Externe să spună: „Nu ne interesează, noi ripostăm”.

Aici e problema, de fapt: cum vor riposta militar? Pentru că lumea spune: „Bun, ripostați militar. Ce să facem? Să bombardăm? Ce să bombardăm? Nu suntem în stare să bombardăm nimic.”

Tot ce se întâmplă acum la Marea Neagră și în Ucraina este pe escaladare. Este evident că așa va fi. Și eu cred că, indiferent ce se va întâmpla pe teren, totul va fi pe escaladare, pentru că nu-mi imaginez acum niciuna dintre părți, și când spun „părți”, nu mă refer doar la Ucraina, pentru că nu e războiul doar al Ucrainei, ci este al unei bune părți a Occidentului, ca să zic așa. Deci totul este pe escaladare.

Dacă totul este pe escaladare, toate declarațiile acestea legate de faptul că suntem gata să ripostăm militar sunt lucruri care trebuie să fie bine temperate, pentru că nu știm ce se va întâmpla. Până acum, mai degrabă dintr-o întâmplare, n-am avut probleme majore cu dronele acelea. Bun, sigur că a fost Galațiul, a fost Constanța, unde s-au întâmplat nenorociri, dar vreau să spun că încă n-au fost victime, slavă Domnului. Dar dacă, Doamne ferește, se întâmplă așa ceva, unde îți duci comunicarea? Cât de departe te duci? Cum ripostezi militar? Ce faci tu, militar? Cum ripostezi tu militar împotriva Federației Ruse?

Pentru că aici premierul britanic s-a dus la Kiev și le-a înmânat documentele pentru producerea rachetelor cu rază lungă, adică rachete care vor lovi. Asta înseamnă declarație aproape de război. Evident că rușii vor riposta. Ce se va întâmpla? Au și plus 6 miliarde, adică, să spunem, Ucraina are buget aproape nelimitat de la Comisia Europeană. Deci, practic, indiferent ce criză economică e în Ucraina, acolo vin banii, vin banii, vin banii. Economia Ucrainei probabil că acum este într-o mare criză. Ați văzut că au apărut și fotografiile cu imagini date de ucraineni după bombardarea în oglindă a depozitelor din Ucraina, a unor mari supermarketuri de acolo.

Deci totul va fi pe escaladare, ei nu se vor opri. E foarte greu să iasă. Încă o dată spun: atunci când percepția rușilor și a europenilor este că războiul ăsta este existențial și pentru ruși, și pentru alții, e foarte greu să ieși de acolo. Deci totul va fi pe escaladare dacă, Doamne ferește, se întâmplă niște lucruri care nu o să arate bine pentru noi: Republica Moldova, noi aici la coastă, Odesa și nu numai Odesa, că sunt și porturile de pe Dunăre ale Ucrainei, care vor fi și ele vizate: Ismail, Reni”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Nu te amenință nimeni, dar tu anunți că ești gata să ripostezi militar. Este aproape o declarație de război” appeared first on AUR.

Datele arată clar că românii resping implicarea țării în conflictele din Ucraina și Iran și sancționează, prin neîncredere, direcția actuală de politică externă.

„Nimeni nu a reușit să-i convingă pe români că războaiele din Ucraina și Iran sunt și războaiele lor. Aproximativ două treimi dintre cetățeni se opun sprijinului României pentru aceste conflicte: 63% în cazul războiului din Ucraina și 66% în cazul războiului cu Iran, în timp ce susținerea este de doar 27%. Românii vor ca războiul să se oprească cât mai repede”, a declarat Dan Dungaciu.

Potrivit aceluiași sondaj Sociopol, această poziție a populației este dublată de o prăbușire fără precedent a încrederii în instituțiile statului și în partenerii internaționali. Încrederea în Statul Român a scăzut dramatic la doar 27%, față de 46% în toamna anului trecut. În același timp, încrederea în NATO a coborât la 42% (de la 61%), în Uniunea Europeană la 37% (de la 54%), iar în Statele Unite la 26% (de la 45%).

„Există o discrepanță majoră între țara legală – statul – și țara reală – cetățenii români – în ceea ce privește războiul din Ucraina. Aceeași discrepanță există și între Bruxelles și cetățenii europeni. Românii aparțin, alături de majoritatea europenilor, taberei păcii”, a subliniat prim-vicepreședintele AUR.

Dan Dungaciu a criticat incapacitatea autorităților de a înțelege și reprezenta interesele reale ale românilor, acuzând lipsa unei strategii coerente în politica externă și de securitate.

„Este clar nu doar că politica externă și de securitate a României este o improvizație, ci și că guvernul și președinția sunt instituții incapabile să comunice strategic și să înțeleagă ce se petrece cu românii sau cu România”, a mai declarat Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Românii nu vor război! Prăbușirea încrederii în instituții arată ruptura gravă dintre stat și cetățeni” appeared first on AUR.

Nicio țară din lume nu are un glob de cristal pentru a anticipa evoluția războiului, însă o țară europeană, membră NATO, trebuie să aibă mecanismele de intervenție și asistență consulară puse la punct la niveluri ireproșabile.

Nu înțelegem cum protejează statul român turiștii care intenționează să meargă în zone cunoscute că stau pe un butoi de pulbere, iar escaladarea conflictelor reprezintă doar o chestiune de ore. Cum a fost posibil să avem în aceste zile zeci de elevi plecați în Orientul Mijlociu fără măsuri suplimentare pentru conștientizarea riscurilor?

Faptul că MAE se ascunde acum sub explicația că riscurile erau publicate undeva pe niște site-uri web este ca și cum te-ai proteja de un uragan cu o pelerină de ploaie. Dacă nu există măsuri suplimentare, de ce nevoia acestora nu a fost pusă în discuție în interiorul Ministerului?

Faptul că Ministerul Afacerilor Externe recunoaște acum că mecanismul european nu oferă compensații pentru hoteluri înseamnă că europenii blocați în zonele de conflict riscă să rămână fără un acoperiș deasupra capului asigurat. Dar această lacună nu era cunoscută? Nu sunt știute punctele slabe ale legislației și instrumentele pe care se bazează statul în situații de criză majoră? Și dacă sunt identificate în analizele interne, de ce nu există intenția de a întări capacitatea statului de a interveni imediat?

MAE are probleme serioase atât din punct de vedere al resurselor, cât și al legislației. Și nu o spunem noi. Mulți dintre cei peste 300 de români întorși din Israel au reclamat că și-au plătit singuri biletele, că nu li s-a răspuns la telefoane și că nu au primit informații la timp. A funcționat, la urma urmei, serviciul consular al statului român?

Este nevoie urgentă de reformă, investiții, digitalizare, instruirea personalului consular și regândirea mecanismelor de intervenție pentru ca siguranța propriilor cetățeni să fie garantată.

Și firește că ne întrebăm dacă Oana Țoiu, în cele opt luni de mandat la conducerea Ministerului, a luat vreo măsură concretă pentru consolidarea capacității de reacție a MAE tocmai în astfel de situații sau s-a mers pe vechea meteahnă românească „merge și așa”?”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „Ministrul Oana Țoiu cunoștea problemele MAE în situații de urgență majoră sau statul român a fost, din nou, luat pe nepregătite?” appeared first on AUR.

Domnului Gabriel VLASE, Serviciului de Informații Externe (SIE)

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 17.03.2025

Obiectul întrebării: Evaluarea riscurilor de securitate pentru România și Republica Moldova în contextul reconfigurării strategiei ruse după războiul din Ucraina

Domnule Director,

În contextul recentului raport al Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei (Supo), care semnalează că un eventual sfârșit al războiului din Ucraina va elibera resurse militare și operaționale rusești pentru alte regiuni din Europa, inclusiv pentru activități ostile, vă solicit să clarificați evaluarea făcută de instituția pe care o conduceți asupra următoarelor aspecte:

1. Care sunt riscurile identificate de SIE în legătură cu posibilitatea ca Federația Rusă să-și concentreze acțiunile subversive asupra României și Republicii Moldova, odată ce resursele utilizate în războiul din Ucraina devin disponibile pentru alte operațiuni?

2. Există indicii cu privire la o intensificare a activităților serviciilor secrete rusești pe teritoriul României și Republicii Moldova, atât în zona clasică de spionaj, cât și prin dezinformare, sabotaj economic sau alte tactici hibride?

3. În ce măsură structurile de securitate românești monitorizează și cooperează cu partenerii europeni și NATO pentru a preveni posibile acțiuni ostile rusești în România și în Republica Moldova?

4. Ținând cont de faptul că Finlanda și-a consolidat bugetul pentru industria națională de apărare în contextul creșterii amenințării ruse, consideră serviciile românești că România ar trebui să ia măsuri similare, inclusiv pentru sprijinirea Republicii Moldova, care este în mod evident expusă influenței și presiunilor rusești?

5. Ce măsuri concrete sunt în desfășurare sau planificate pentru a preveni și contracara un eventual scenariu în care Rusia își direcționează resursele disponibile împotriva intereselor României și Republicii Moldova?

Ținând cont de complexitatea amenințărilor actuale și de faptul că România și Republica Moldova sunt în prima linie a confruntării geopolitice dintre Occident și Rusia, consider că un răspuns clar din partea instituției de informații eterne românești este necesar pentru a înțelege riscurile reale și pentru a stabili măsuri adecvate de prevenire și apărare.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Evaluarea riscurilor de securitate pentru România și Republica Moldova în contextul reconfigurării strategiei ruse după războiul din Ucraina appeared first on AUR.

„Cred că aceste declarații nu sunt deloc întâmplătoare. Liderul de la Kiev caută pe toate căile să își atragă cobeligeranți, într-un conflict pe care pare că dorește să îl extindă.

În ce măsură analizarea unei « posibilități tehnice » pentru a utiliza aparate de luptă aparținând forțelor aeriene românești – și nu numai – care să lovească ținte aflate pe teritoriul ucrainean va conduce în termeni reali la dezescaladarea acestui conflict?

Este o întrebare retorică, desigur, pentru că nu trebuie să fii vreun expert militar ca să înțelegi că o asemenea acțiune ar putea avea consecințe dintre cele mai serioase asupra țării noastre și ar determina o deteriorare semnificativă a situației de securitate din regiune”, susține președintele CNC al AUR.

„Tăcerea – proverbială, de altfel – a domnului Iohannis, președintele României, în urma unor declarații de o asemenea gravitate este încă un semn de crasă iresponsabilitate din partea acestuia!”, a conchis Claudiu Târziu.

The post Claudiu Târziu (AUR): ”Prin afirmațiile sale extrem de grave, Zelenski încearcă forțarea intrării României în război” appeared first on AUR.